20,996 matches
-
copiilor adoptați Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Tipul studiului / Metode utilizate Rezultatele studiului Simon și Altstein SUA, 1971/1991 rezultatele adopției transrasiale asupra dezvoltării psihologice și sociale a copiilor adoptați studiul a debutat pe un eșantion format din 204 părinți și 366 copii și a variat de la o etapă la alta; a doua fază 133 de familii a treia fază 88 de familii ultima etapă a studiului a avut un eșantion format din 83 copii ajunși
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studiul a debutat pe un eșantion format din 204 părinți și 366 copii și a variat de la o etapă la alta; a doua fază 133 de familii a treia fază 88 de familii ultima etapă a studiului a avut un eșantion format din 83 copii ajunși adulți 98 la număr studiu longitudinal derulat în patru etape: interviul cu părinții adoptatori și copiii adoptați și biologici testul Kenneth Clark "păpușa" scale de măsurare a stimei de sine Etapa I: demonstrează lipsa confuziei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice, iar 25% au și făcut aceste demersuri Feigelman și Silverman, 1984 adaptarea copiilor adoptați transrasial în percepția părinților adoptatori. in prima etapă eșantionul a fost alcătuit din 737 familii adoptive în a doua etapă eșantionul a cuprins 372 familii adoptive studiu longitudinal, derulat în două etape: 1975, 1981 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin posta copiii adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru a-și găsi familiile biologice, iar 25% au și făcut aceste demersuri Feigelman și Silverman, 1984 adaptarea copiilor adoptați transrasial în percepția părinților adoptatori. in prima etapă eșantionul a fost alcătuit din 737 familii adoptive în a doua etapă eșantionul a cuprins 372 familii adoptive studiu longitudinal, derulat în două etape: 1975, 1981 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin posta copiii adoptați transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
psihologic, de asistență socială) au fost cele care au adoptat copii cu probleme emoționale și comportamentale, depășind chiar nevoia manifestată de părinții care au adoptat copii cu handicap, care au apelat preponderent la serviciile medicale de specialitate. La nivelul întregului eșantion, resursele cele mai frecvent utilizate au fost: resursele financiare din diverse surse (71%), prestațiilor financiare pentru adopție (67%), serviciile medicale de îngrijire de rutină (67%), serviciile de stomatologie (67%), suportul educațional (47%), programele educaționale speciale (42%), consilierea individuală a copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mici decât cei care au adoptat copii mari. Interesant de constatat este faptul că, grupurile de suport, respectiv petrecerea timpului liber cu alte familii au fost considerate ca fiind foarte utile de un procent de aproximativ 45% dintre părinții din eșantionul general. De remarcat este faptul că, părinții care au adoptat copii cu handicap au evaluat într-un procent de 81% aceste servicii ca fiind foarte utile. Pentru familiile care au adoptat copii în România până în 1997, studiul realizat de Groza
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
minimizare, negare, fugă de realitate, distanțarea, auto-blamarea și redefinirea)256. Cercetări empirice. Eforturile de a testa acest model sunt încă la început. Cu toate acestea, primele studii sunt favorabile. Astfel, Smith și Brodzinsky 257 au realizat un studiu pe un eșantion format din copii adoptați, cu vârstă cuprinsă între 6 și 17 ani, cu privire la semnificația pe care copiii o atribuie faptului de "a fi adoptat" și a modului în care fac față sentimentelor și gândurilor cu privire la statusul familial adoptiv. Rezultatele au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dintre evaluarea de către copii a pierderii părinților biologici, strategiile de coping pentru gestionarea unei astfel de pierderi și modul în care atât părinții cât și copiii au raportat adaptarea lor în procesul de adopție. Studiul a fost realizat pe un eșantion format din 82 de copii adoptați cu vârstă cuprinsă între 8 și 12 ani și unul dintre părinții fiecărui copil. Rezultatele au arătat că, acei copii care prezintă un nivel înalt de afectare privind pierderea părinților raportează de asemenea un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și neoficiale: acte de identitate (certificate de naștere, buletine/cărți de identitate), acte de proprietate, adeverințe de venit, anchete sociale întocmite pre și postadopție de către asisteții sociali, cereri înaintate de către părinții adoptatori pentru evaluare în scopul obținerii atestatului pentru adopție. Eșantionul documentelor. Am avut în vedere documentele din dosarele de adopție, înregistrate în cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară. Am operat cu trei criterii de selecție a documentelor: Un prim criteriu a fost cel temporal. Ne-am
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o rată a fertilității în rândul adolescentelor (cu vârstă cuprinsă între 15-19 ani) de 35‰, pentru anul 2009. În multe dintre aceste cazuri, cei care-și asumă responsabilitatea creșterii copiilor sunt bunicii, care uneori aleg să-i adopte. În ansamblul eșantionului nostru aceștia au reprezentat 2,5%. "Am dorit să adoptăm copilul pentru că este nepotul nostru. Fiica noastră este elevă încă...nu s-a pus problema căsătoriei niciodată, copilul nu a fost recunoscut de tatăl lui și ne-am dorit să
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Procedura de prelucrare și analiză a datelor a urmat tehnica clasică a analizei de conținut: transcrierea integrală a interviurilor și standardizarea informațiilor obținute, decuparea informațiilor în unități de analiză, identificarea principalelor categorii de analiză, codificarea și analiza finală a datelor. Eșantionul. S-a utilizat un eșantion de intenționalitate format din 10 mame, care au adoptat copii cu vârste cuprinse între 3 luni și 5 ani. Datele socio-demografice au indicat faptul că, o respondentă a adoptat singură, după decesul soțului și alte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a datelor a urmat tehnica clasică a analizei de conținut: transcrierea integrală a interviurilor și standardizarea informațiilor obținute, decuparea informațiilor în unități de analiză, identificarea principalelor categorii de analiză, codificarea și analiza finală a datelor. Eșantionul. S-a utilizat un eșantion de intenționalitate format din 10 mame, care au adoptat copii cu vârste cuprinse între 3 luni și 5 ani. Datele socio-demografice au indicat faptul că, o respondentă a adoptat singură, după decesul soțului și alte 9 au adoptat împreună cu partenerul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și teama de stigmatizare socială dacă apelează la ele sunt principalele motivele pentru care în locul strategiilor de rezolvare sau ameliorare a problemelor, adoptă strategii de acceptare și resemnare care sunt, de multe ori, în defavoarea copiilor. Rezultatele trebuie citite cu precauție. Eșantioanelor neprobabiliste, de intenționalitate, nu permit generalizarea datelor. De asemenea trebuie specificat faptul că, datele au fost culese retrospectiv, prin urmare există posibilitatea deteriorării lor ca urmare a selectivității memoriei și a procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
simt stigmatizate de a normaliza situația. În mod paradoxal însă, se poate întâmpla ca însăși parentalitatea adoptivă să fie discreditantă, stigmatizantă în special pentru persoanele care adoptă din motive de infertilitate. Într-un studiu realizat de Miall 360 pe un eșantion de tip snowball format din 71 de femei infertile, care au adoptat sau erau în proces de adopție au fost identificate două teme majore în jurul cărora s-au grupat răspunsurile cu privire la percepția socială a adopției și la stigmatizare: 1. legătura
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și Johnson 368 au realizat un studiu pornind de la ipoteza potrivit căreia, persoanele cu un grad ridicat de dogmatism, definit ca un sistem sau o rețea de credințe și atitudini, manifestă o atitudine intolerantă față de adopție. Studiul a avut un eșantion format din 113 studenți. Ipoteza s-a confirmat pentru persoanele de sex masculin, dar nu și pentru persoanele de sex feminin. Autorii au interpretat aceste rezultate sugerând că, femeile acordă o importanță deosebită rolului matern, în pofida căruia, obținerea unui copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
plus, mama "autentică", "mama reală" este considerată a fi tot mama biologică. Ulterior, Miall 370 a realizat un studiu explorator cu intenția de a determina constructele sociale asupra infertilității, adopției și tehnologiei de reproducere. Studiul a fost realizat în Canada. Eșantionul a cuprins un număr de 150 de respondenți (71 de sex masculin, 79 de sex feminin). 7% dintre subiecți au adoptat sau aveau în momentul studiului copii încredințați in vederea adopției. Marea majoritatea a răspunsurilor au contribuit la construcția unei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fi putut să reîntărească importanța legăturilor de sânge, a putut conduce la "calmarea" temerilor publice referitoare la viața tradițională, de familie și reinstalarea încrederii în legăturile de sânge 373. În 1997 a fost realizat primul studiu de amploare asupra unui eșantion reprezentativ al SUA (1554 respondenți), pentru identificarea atitudinii populației față de adopție. Se constată atitudini ambivalente. Deși, majoritatea populației are o opinie favorabilă despre adopție și consideră adopția ca fiind un proces care servește unui scop social, totuși păstrează anumite retincențe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție. Trăirile copiilor adoptați Considerați nu de puține ori ca fiind "copii născuți din păcat", copii fără rădăcini, copii care prezintă multiple riscuri în dezvoltare, copii adoptați se simt discriminați social. March 378, arăta într-un studiu realizat asupra unui eșantion format din 60 de persoane adoptate care și-au căutat și s-au reunit cu familia biologică, faptul că, majoritatea acestora sunt motivați în procesul de căutare de sentimentele negative trăite, cauzate de stigmatizarea lor socială. Stigmatizarea este în special
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fost autoadministrat, fiind distribuit prin poșta electronică. Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 28 de întrebări închise, grupate în patru categorii: despre părinți și copii, despre adopție în general, despre părinții adoptatori și despre copiii adoptați. Descrierea eșantionului. Studiul s-a derulat pe un eșantion de tip snow-ball, format din 147 de subiecți, cu vârstă cuprinsă între 20 și 57 de ani, 49,8% necăsătoriți, văduvi sau divorțați, 34,2% căsătoriți cu copii, iar 16% căsătoriți fără copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
electronică. Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 28 de întrebări închise, grupate în patru categorii: despre părinți și copii, despre adopție în general, despre părinții adoptatori și despre copiii adoptați. Descrierea eșantionului. Studiul s-a derulat pe un eșantion de tip snow-ball, format din 147 de subiecți, cu vârstă cuprinsă între 20 și 57 de ani, 49,8% necăsătoriți, văduvi sau divorțați, 34,2% căsătoriți cu copii, iar 16% căsătoriți fără copii. Din punct de vedere educațional 36,7
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de manifestare a parentalității adoptive este perceput ca fiind similar modului de manifestare a parentalității biologice. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită precauție necesară în principal din cauza eșantionului de intenționalitate utilizat. Sinteza concluziilor Obiectivele declarate ale cercetării au vizat construirea profilurilor părinților adoptatori și ale copiilor adoptați în România, identificarea factorilor care contribuie la adaptarea în procesul de adopție a mamelor adoptatoare și evaluarea percepției sociale asupra procesului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
doresc extinderea și cuprinderea în ecuația adopției a copiilor "cu nevoi speciale", este necesar să-și construiască strategii de recrutare adecvate motivației și particularităților specifice adoptatorilor care acceptă copii din această categorie. În acest scop considerăm necesare studii realizate pe eșantioane reprezentative, la nivel național. Analizele cercetării noastre trebuie lecturate conștienți fiind de constrângerile întâmpinate în teren. Deși ne-am propus studierea exhaustivă a dosarelor înregistrate în perioada ianuarie 2005 iunie 2008 în cele șase județe, nu am avut la dispoziție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dimensiune medicală. În unele cazuri cadrele didactice sunt văzute ca persoane resursă, iar într-un număr mic de situații părinții se adresează psihologilor sau consilierilor pentru a primi sprijin în construirea relației cu copilul adoptat. Rezultatele trebuie citite cu precauție. Eșantioanelor neprobabiliste, de intenționalitate, nu permit generalizarea datelor. De asemenea trebuie specificat faptul că, datele au fost culese retrospectiv, prin urmare există posibilitatea deteriorării lor ca urmare a selectivității memoriei și a procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiei și în dezvoltarea copilului. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de manifestare a parentalității adoptive este perceput ca fiind similar modului de manifestare a parentalității biologice. Limita impusă de eșantionul mic, de intenționalitate trebuie considerată și în acest caz. Din punct de vedere al practicii considerăm că, pentru reducerea ambivalenței atitudinale și perceptive care răzbate din aceste rezultate, promovarea în mass-media a reușitelor în adopție și deschiderea mai multor oportunități
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
împrumutate. Astfel, obiectul "opinie publică" este creat prin fabricarea de sondaje, adică prin aplicarea unei grile matematice și statistice la ceea ce nu se dezvăluie decât în ea: sus-numita "opinie", nu sub o formă generală și imprecisă, ci, dimpotrivă, ca un eșantion de gândiri a căror înțelegere este delimitată de către conținutul "întrebărilor-răspunsurilor" și a căror extindere face obiectul unui decont riguros gândiri, firește, care n-au existat niciodată în nici un cuget, ci doar în interiorul acestei grile și a căror estimare, oricât de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]