602 matches
-
Anaximandru a realizat prima viziune nadirală asupra Pământului. Eratostene, Strabon și Diogene i-au atribuit lui Anaximandru prima utilizare a gnomonului, principiu care a stat la baza edificării obeliscului, care, aflat într-o poziție particulară, făcea posibilă determinarea solstițiilor, a echinocțiilor, calculul meridianului, etc. Cunoștințele lui Anaximandru au stat la baza dezvoltării metodelor de măsurare a spațiului și timpului. Harta construită de Anaximandru era perfect rotundă, Pământul circular fiind înconjurat de ape (Okeanos), avea Delfi în centrul său. Arno Peters, creatorul
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
de 150 de ani, Hipparchus din Niceea a colaționat propriul catalog cu cel al lui Timocharis și a descoperit că longitudinea stelelor se schimbase în cursul timpului, fapt ce i-a permis să determine prima valoare, destul de precisă, a precesiei echinocțiilor. Ptolomeu (secolul al II-lea) a redactat Almageste, care cuprinde, între altele, și un catalog stelar. Evul Mediu vede născându-se epoca de aur a astronomiei în civilizația musulmană, de la lucrările lui Al-Battani (secolul al IX-lea până la punctul culminant
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
statute , războaie care s-au luptat și credințele lor . Acest lucru a fost valabil mai ales atunci când explorarea mormintele funcționarilor antice egiptene în ultimii ani . Temple egiptene antice au fost aliniate cu evenimente astronomice importante , cum ar fi solstițiile și echinocțiile , care necesită măsurători precise la momentul evenimentului special . Măsurători la cele mai importante temple ar fi fost întreprinse ceremonial de faraonul însuși. Astfel, înțelegerea noastră de arhitectura Egiptului antic se bazează în principal pe monumente religioase , structuri masive caracterizate de
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
statute , războaie care s-au luptat și credințele lor . Acest lucru a fost valabil mai ales atunci când explorarea mormintele funcționarilor antice egiptene în ultimii ani . Temple egiptene antice au fost aliniate cu evenimente astronomice importante , cum ar fi solstițiile și echinocțiile , care necesită măsurători precise la momentul evenimentului special . Măsurători la cele mai importante temple ar fi fost întreprinse ceremonial de faraonul însuși . Complexul de piramide din Giza se află pe Platoul Giza , la marginea orașului Cairo, Egipt . Acest complex de
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
ziua în care a încetat potopul, iar arca lui Noe a ajuns pe uscat; în plus, pentru turci reprezintă și ziua elibărării din valea Ergenekon. Din punct de vedere astronomic, această zi reprezintă venirea primăverii astronomice, moment ce coincide cu echinocțiul de primăvară și ieșirea Soarelui din zodia Peștilor, concomitent cu intrarea sa în zodia Berbecului. Tot Zoroastru este și cel care a facut ca ziua în care se sărbătorește "Nevruzul" să coincidă cu ziua echinocțiului de primăvară, care este o
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
astronomice, moment ce coincide cu echinocțiul de primăvară și ieșirea Soarelui din zodia Peștilor, concomitent cu intrarea sa în zodia Berbecului. Tot Zoroastru este și cel care a facut ca ziua în care se sărbătorește "Nevruzul" să coincidă cu ziua echinocțiului de primăvară, care este o veche sărbătoare a începutului acestui anotimp, închinată de asemenea focului, ce poate fi interpretată ca începutul anotimpului când Binele răpune Răul și ca o ocazie de comemorare a ultimei zile de existență a lumii, respectiv
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian. Acesta făcea reglarea funcție de echinocțiul de primăvară și luna sinodică (pentru Paște). Uneori, pentru a evita confuziile dintre cele două moduri de datare, se folosește denumirea de Stil Vechi prin comparație cu Stilul Nou, denumirea dată calendarului gregorian. Anul obișnuit în vechiul calendar roman era
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
care alternau cu ani de 377 sau 378 de zile. După acest sistem anul mediu roman avea 366,188 de zile pentru o perioadă de 4 ani, ducând la o deviere de 1 zi pe an pentru orice solstițiu sau echinocțiu. Macrobius descrie o ajustare mai fină, pentru 8 ani din 24 existau numai trei ani Intercalaris de 377 de zile. Această reglare făcea ca anul mediu să fie de 365,188 de zile pentru o perioadă de 24 de ani
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
Calendarul oficial al Republicii Islamice Iran ("Solar Hijra", Persană: کلیز),) este unul solar, bazat pe observații astronomice mult mai precise, în comparație cu omologul său european mai tânăr, calendarul gregorian. Acesta începe în noaptea cea mai apropiată de echinocțiul vernal determinat de calculele astronomice pentru meridianul - Iran Standard Time (52.5°E sau ). Chiar dacă există o percepție generală că Iranul utilizează calendarul islamic (Hijri), în fapt cele două calendare au foarte puține lucruri în comun. Calendarele iraniene ( "Gâhshomâriye Irâni
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]
-
a fost de asemenea impus. În secolul al XI-lea, apare însă prima versiune a calendarului actual iranian, calendarul Jalali, de la numele celuia care a ordonat o reformă calendaristică în Persia acelei vremi. Punctul de plecare al acestui calendar este echinocțiului din 22 martie 622 d.Hr. Din punct de vedere istoric, la 22 septembrie același an, profetul Mahomed s-a retras la Medina ("Hijra"). Cu toate acestea, al doilea calif Umar ibn al-Khatab, când a adoptat sistemul calendaristic în jurul anului
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]
-
mult decât atât, celebrarea "Nowruz" (Anul Nou Iranian), cu o simbolistică deosebită pentru persani, alunecase în mijlocul semnului Pești, ca urmare a neglijării intercalațiilor, iar potrivit unor istorici, scopul real al reformei calendaristice a fost acela de a stabili Nowruz la echinocțiul vernal. Astfel, vizirul și figura politică strălucitoare Nezam-ol-Molk l-a convins pe șahul Malek să reformeze calendarul iranian. El a numit un grup de astronomi condus de Omar Khayyam, care a organizat un observator astronomic în capitala Isfahan. În urma observațiilor
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]
-
o zi în 3236 de ani. Numărătoarea anilor din calendarul Solar Hjiri începe odată cu ajungerea profetului Mahomed ("Hegira") în Medina, asemănător calendarului islamic ("Hjiri"), aceasta fiind și singura legătură dintre cele două calendare. Prima zi din an, "Nowruz", coincide cu echinocțiul vernal, iar fiecare dintre cele douăsprezece luni corespunde unui semn zodiacal. Denumirile celor 12 luni se regăsesc în tabelul următor. Astfel, spre deosebire de calendarul islamic, care se bazează pe sistemul lunar de 354 de zile, anul iranian este împărțit în 12
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]
-
oameni îmbrăcați în costume de scafandru greu, pline de elemente tehnice inexplicabile (căști cu vizoare, mănuși, aparate respiratorii, cizme, etc.). O altă întrebare este de unde aveau oamenii acum 30.000 ani hărți stelare și calcule despre fazele Lunii, solstiții și echinocții, toate acestea fiind găsite gravate pe plăci de os sau pe pereții din unele peșteri din Asia, America de Nord sau Europa. Sau de ce în peșterile din Spania și Franța, unde sunt capodopere ale picturii rupestre, nu s-au găsit nicio urmă
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
stelei Alderamin, viteza de rotație pare să împiedice acest fenomen. Activitatea magnetică, pe care o lasă să se presupună radiațiile emise, este și ea neașteptată, la acest tip de stea. Aceste anomalii rămân puțin înțelese la ora actuală. Din cauza precesiei echinocțiilor, Alderamin va deveni steaua cea mai apropiată de Polul Nord ceresc, la mai puțin de 3°, în vreo 5.500 de ani.
Alpha Cephei () [Corola-website/Science/333380_a_334709]
-
se numește Răpciune. Luna septembrie este luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an. Septembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Decembrie, în fiecare an. Pe 23 septembrie este echinocțiul de toamnă, când ziua este egală cu noaptea. I.L.Caragiale spunea în despre luna septembrie: "Ploi mari. Dâmbovița se umflă. Primăria profită de ocazie pentru a o declara navigabilă, și a publica licitație pentru luarea în monopol a navigației dâmbovițene
Septembrie () [Corola-website/Science/296720_a_298049]
-
vorbă și ce zice se împlinește. Despre această masă a ursitoarelor, o dată doar, mi-a vorbit mama, când a trebuit să-mi iau lumea-n cap, să plec la București." <br><br>V. G. Paleolog s-a născut (aproape) de echinocțiu, când ziua și noaptea sunt în cumpănă, prima în scădere și ultima în creștere, simbolic pentru raportul forțelor în viața sa, dar de răsturnat în conștiință. Despre tâlcurile cu masa ursitoarelor, pe care mi le-a deslușit, vom vorbi ceva
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
de venerare este statuia lui Buddha Amida (Amităbha), creată de către meșterul Koseki Naitō. În Sala lui Buddha Amida se petrec ceremoniile "" pentru adepții școlii Tendai și pentru publicul larg. Tot aici se petrec riturile budiste în timpul festuvalului (legate de sărbătorirea echinocțiilor de primăvară și de toamnă) și festivaului . Clopotnița din fața Amida-dō, inițial construită la poalele muntelui și transportate la Enrzaku-ji împreună cu Daikō-dō, are statut de Patrimoniu Cultural al prefecturii Shiga. se află la o distanță de circa 15 minute de mers
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
de azi începe din anul 1645 și regulile calendarului se pot preciza într-o perioadă de 5 ani: Cele 12 Zhōngqì împart orbita eliptică a pământului în 12 părți, fiecare parte având 30°, unde cele 2 solstiții și cele 2 echinocții sunt 4 Zhōngqì din cele 12 Zhōngqì. Perioada medie de timp dintre două Zhōngqì corespunde cu 1/12 dintr-un an tropical, respectiv 30,43685 zile și este ceva mai lung ca luna sinodică mijlocie de 29,53059 zile.Dificultatea
Calendarul chinezesc () [Corola-website/Science/305360_a_306689]
-
florin, Florin Pupăză "Punctul echinocțiului de toamnă, numit și "punct autumnal", se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii, ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului, cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a
Astăzi are loc echinocțiul de toamnă. Vezi explicația specialiștilor by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63373_a_64698]
-
egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord începând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară", explică Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu din București, pentru romaniatv.ro.
Astăzi are loc echinocțiul de toamnă. Vezi explicația specialiștilor by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63373_a_64698]
-
de ani. (H.P. Blavatsky, Isis Unveiled, New York, Bouton, 1877, I, p. XXIII) Am Încercat și am reușit. Pământul e un mare magnet, iar forța și direcția curenților săi sunt determinate și de influența sferelor cerești, de ciclurile anotimpurilor, de precesiunea echinocțiilor, de ciclurile cosmice. De aceea sistemul curenților e schimbător. Dar trebuie să se miște ca firele de păr care, pe măsură ce cresc pe toată calota craniană, par că sunt generate În spirală dintr-un punct aflat În creștet, acolo unde ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Jocul soarelui, București, 1963; Rapsodie în Oaș, București, 1963; Ploile au venit târziu, București, 1965; Orașul lui Pintea, București, 1966; Ceramică regăsită, București, 1967; Mânzul, București, 1967; Maramureș, București, 1967; Balans de zodii, București, 1969; Pinacoteca unei lire, București, 1971; Echinocțiu, București, 1972; Poarta de pe Mara, București, 1972; Arcul de miazănoapte, București, 1973; Neodihna de a fi om, București, 1973; Rapsodie în jad, București, 1974; Aeroportul alb, București, 1975; Ceremonie în albastru, București, 1975; Ține minte zăpada, București, 1976; Secundă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
spre apă... Cu timpul, apa sapă din mal... Bine, turnăm naibii niște beton, că parcă asta-i important acum! La primăvară. Cu ce pleci? Cursa rapidă. Drum bun! Hai, fratele meu omul, hai, scap cursa rapidă și mă prinde ora echinocțiului, făcînd afișe pentru "Ora solstițiului". Dă-le-ncoa' la băiatu' să le împachetez și să plec. Ești un tipograf de elită, șefu'. Lazăr ia brațul de afișe, îl face sul și-l leagă strîns cu sfoară îndesîndu-l apoi în geanta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele. Data celebrării Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primavară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară. OBICEIURI DE PAȘTI De Paști se vopsesc ouă în special roșii. Unii oameni vopsesc
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Boţ Sorin- Petronel, Acatincăi Erika-Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107382]
-
unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele. Data celebrării Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primavară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară. OBICEIURI DE PAȘTI De Paști se vopsesc ouă în special roșii. Unii oameni vopsesc și alte culori, ca de exemplu: verzi, albastre, galbene, mov, violet... Creștinii se duc in Săptămâna Mare (ultima săptămâna înainte de Paști) să se spovedească
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Boţ Sorin- Petronel, Acatincăi Erika-Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107382]