982 matches
-
Dans la Roumanie millénaire, un regard intérieur (Memoria Carpaților. În România milenara, o privire interioară), traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002. DEVILLE, Patrick, La femme parfaite (Femeia perfectă), român, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002. DUVERGER, Maurice, Europa de la Atlantic la Delta Dunării, traducere de Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1991. FLORICA, D., Poeme într-un vers/ Poèmes d'un vers, Haiku, București, 2000. FLORICA, D., N'oublie pas le sourire, Haiku, București
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
iubire, noi ?/ Mais nous, mon âme, nous ?, Semne, București, 2007. SMĂRĂNDESCU, V., L' Éternelle seconde, Cartea Românească, București, 1996. STOLOJAN, Sanda, La Roumanie revisitée. (Journal 1990-1996), L'Harmattan, Paris, 2001. THIBON, Gustave, Diagnostic, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2004. ȚEPELEA, Ioan, Quelque part en Normandie, Helicon, Timișoara, 1997. VARENNE, Céline, Libertate/Liberté, recueil bilingue, traduit par Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1991. VASILIU, F., Leș cendres bleues d'un vol, Haiku, București, 1997. 2. 9. Autres traductions
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'œil), traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Éditions MEET, Saint-Nazaire, 2005 ; Jean Cuisenier, Mémoire des Carpathes. Dans la Roumanie millénaire, un regard intérieur (Memoria Carpaților. În România milenara, o privire interioară), traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002 ; Patrick Deville, La femme parfaite (Femeia perfectă), român, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002 ; Gustave Thibon, Diagnostic, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2004 ; Louis-Ferdinand Céline, Convorbiri cu profesorul Y, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Dans la Roumanie millénaire, un regard intérieur (Memoria Carpaților. În România milenara, o privire interioară), traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002 ; Patrick Deville, La femme parfaite (Femeia perfectă), român, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002 ; Gustave Thibon, Diagnostic, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2004 ; Louis-Ferdinand Céline, Convorbiri cu profesorul Y, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006 (la préface du volume, qui porte le titre " Louis-Ferdinand Céline opera bufa " (" Louis-Ferdinand Céline
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
privire interioară), traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002 ; Patrick Deville, La femme parfaite (Femeia perfectă), român, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002 ; Gustave Thibon, Diagnostic, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2004 ; Louis-Ferdinand Céline, Convorbiri cu profesorul Y, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006 (la préface du volume, qui porte le titre " Louis-Ferdinand Céline opera bufa " (" Louis-Ferdinand Céline œuvre-bouffe "), est signée par Ioan Pop-Curșeu). 1285 V. http://www.seine-et-danube.com/pages
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în care a determinat realizarea, la Editura Paralela 45, a colecției „Scriitorii orașului Pitești” și apariția revistei „Cafeneaua literară”, al cărei redactor-șef adjunct este. A debutat cu poezie în revista „Argeș” (1968). A colaborat la „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Calende”, „Echinox”, „Tribuna”, „Familia”, „Argeș”, „Reflex” ș.a. Debutul în volum l-a constituit placheta de versuri Departele Epimenides (1976); au urmat alte cărți de poezie: Depărtarea lăuntrică (1980), Călătorie spre sine (1984), Discurs despre liniște (1989), Deasupra tenebrelor (2001), Opium (2002). În
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
al „grupului literar de la Brașov”, cunoscut sub denumirea „mișcarea mașscriistă”, alături de Andrei Bodiu, Simona Popescu și Marius Oprea. Debutează în revista „Dialog” din Iași, în 1985, iar prima carte de poezie, Efebia, îi apare în 1994. Mai este prezent în „Echinox”, „Contrapunct”, „Euresis”, „România literară”, „Dilema”, „Vatra”, „Familia”, „Poesis” ș.a. Are colaborări la diverse antologii de poezie, volume colective de eseistică ș.a. În 1990-1991 a beneficiat de o bursă Herder la Viena, fiindu-i acordate și alte burse: New Europe College
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
Va lucra, mai întâi, ca asistent la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, va fi și cercetător în cadrul Centrului de Cercetări al Academiei, din același oraș. Debutează în 1961, în „Luceafărul”, colaborând la numeroase publicații din țară („România literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Familia”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a.), dar și din Ungaria, Polonia, Iugoslavia etc. În 1971 devine, alături de Romulus Guga, Mihai Sin ș.a., redactor-fondator al revistei „Vatra”. În 1987, urmându-și soția, prozatoarea Maria Mailat, se stabilește în Franța. La Paris face
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
Roma „La Sapienza”. A debutat cu un studiu în revista „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” (1965), iar editorial, cu volumul Orizonturile vieții în literatura veche românească (1520-1743) (1975). A colaborat cu studii, eseuri, articole și recenzii la „Steaua”, „Tribuna”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Echinox”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Familia”, precum și la volume colective de studii literare. Este prezentă, de asemenea, cu numeroase articole în Scriitori români. Mic dicționar (1978), Dicționarul scriitorilor români (1995-2003), Dicționar analitic de opere literare românești (1998-2003), Dicționarul esențial
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
apoi este funcționar la Uniunea Artiștilor Plastici, Filiala Cluj, iar din 1990 deține funcția de secretar general de redacție al revistei „Tribuna”. Din 1994 este și lector la Facultatea de Științe Sociale a Universității clujene, secția ziaristică. Debutează în revista „Echinox” (1970) cu articolul Existență și cunoaștere la Blaga, rămânând apropiat cercului echinoxiștilor, în cadrul căruia se remarcă prin preocupări de filosofie și sociologie. Colaborează cu eseuri și articole la „Steaua”, „Tribuna”, „Aletheea”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revue roumaine de sciences
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
el a studiat aproape un sfert de secol de poezie românească (1950-1973) într-o suită de 32 de medalioane, consacrate unor identități poetice marcante (de la Tudor Arghezi și Al. A. Philippide, Marin Sorescu și Dan Laurențiu, până la doi poeți de la „Echinox”, Ion Mircea și Adrian Popescu), adică de la scriitori născuți la finele secolului al XIX-lea până la cei născuți în 1947. Nu este doar o selecție întâmplătoare, ci un demers comparatist, urmărind „ansambluri și subansambluri tematice”, preponderența unor teme, direcții și
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
critică, autentică, este mereu dublată de o atitudine într-o măsură didactică, ceea ce influențează expunerea, cu toate că, atunci când situația o cere, autorul recurge la armele polemicii de idei. B. nu abdică de la condiția de critic nici atunci când scrie roman. În romanele Echinox de toamnă (1981), Pomul cunoașterii (1983), Calea amintirilor (1986), epica este impregnată de efectul lecturilor și al reflecțiilor asupra literaturii altora. Evidentă este îndeosebi influența lui Marcel Proust asupra strategiilor narative utilizate și a lui Th. Mann în ceea ce privește predilecția pentru
BIRAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
Mann în ceea ce privește predilecția pentru tehnica palimpsestului și pentru substratul livresc. Autorul imaginează personaje care se rețin, plasate într-un univers ce se reconstituie în permanență prin rememorare. SCRIERI: Condiția romanului, Cluj, 1971; Căile eseului, Timișoara, 1976; Proust, azi, Timișoara, 1979; Echinox de toamnă, Timișoara, 1981; Pomul cunoașterii, Timișoara, 1983; Calea amintirilor, Timișoara, 1986; Compediu de literatură universală și comparată, vol. I.: Antichitatea și Evul Mediu, Timișoara, 1997, vol. II.: Renașterea și barocul, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Traian Liviu Birăescu
BIRAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
1997, vol. II.: Renașterea și barocul, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Traian Liviu Birăescu, „Căile eseului”, O, 1977, 1; Ion Istrate, „Căile eseului”, ST, 1977, 2; Sorin Titel, Proust - contemporanul nostru, RL, 1979, 29; Brândușa Armanca, Traian Liviu Birăescu, „Echinox de toamnă”, O, 1981, 34; Adrian Dinu Rachieru, În plasa amintirilor, O, 1983, 42; Cosma, Romanul, I, 277; Dicț. scriit. rom., I, 281-282; Dana Chetrinescu, Farmecul discret al erudiției, O, 1997, 11; Ioan Arieșanu, Miniaturi critice, O, 2000, 4. D.B.
BIRAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
Mihail Sadoveanu” (1964) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1970). Mai întâi corector (1972-1989), din 1990 lucrează ca redactor la „România literară”. Debutează în 1964 cu o povestire în „Gazeta literară”. Colaborează la „Argeș”, „Contemporanul”, „Echinox”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. A debutat editorial cu volumul Lucruri într-un pod albastru (1980), așezat sub semnul versului lui Ion Barbu „Munții-n Spirit, lucruri într-un pod albastru”. Prozele poematice din această carte, cu epic redus, transcriu senzații
BITTEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
Wolfgang, Maxime și reflecții, Editura Univers, București, 1972. Golescu, Iordachi, Proverbe comentate, Editura Albatros, București, 1973. Helvétius, Claude Adrien, Texte pedagogice alese, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1964. Hințescu, I.C., Proverbele românilor, Editura Cloșius, Sibiu, 1877. Ionescu, Eugen, Eu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1990. Ionescu, Eugen, Nu, Editura Humanitas, București, 1991. Ionescu, Gheorghe, 200 proverbe, maxime și cugetări, Dorohoi, 1906. Iorga, Nicolae, Cugetări, Editura Albatros, București, 1972. Khayyam, Omar, Catrene, Editura Helicon, Timișoara, 1993. La Rochefoucauld, François de, Maxime și reflecții, Editura
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mediul cultural al Clujului, care l-a format, A. se orientează, în deceniul petrecut acolo, spre acele cercuri intelectuale care practicau conlucrarea interetnică. Exercițiul criticii literare și al comentariului pe teme culturale îl face ca redactor la revista studențească trilingvă „Echinox”. Totodată, se familiarizează, prin traduceri, cu universul echivalențelor verbale, elaborând, la inițiativa Editurii Dacia, versiuni germane pentru un volum de povestiri de I. Agârbiceanu și pentru alte două cărți, Existențialismul francez și problemele eticii de Dumitru Ghișe și Cultura europeană
AESCHT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
se produsese în 1987, la „Amfiteatru”, cu proză. Prima carte personală, Întâmplări din orășelul nostru, îi apare în 1993. Colaborează cu proză și eseuri la revistele „România literară”, „Contrapunct”, „Dilema” și la suplimentul acesteia, „Vineri” (la care este redactor), „Luceafărul”, „Echinox”, „Secolul 20”, „Agora” (SUA), „Observator cultural”. La începutul anului 1996 M. publică în „România literară” Un manifest postmodernist, unde schițează conceptul de textualism mediatic. Acesta corespunde unei noi sensibilități culturale. Noua sensibilitate „se manifestă printr-un textualism mediatic ce reunește
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
II, București, 1967-1972; Timp răstignit, București, 1969; Ucigașul și floarea, București, 1970; Operațiunea 0,17. Escale mediteraneene, București, 1972; Insula cu orhidee mov, București, 1973; Jurnalul unei pasiuni, București, 1975; Călărețul albastru, București, 1975; Hoinar pe meridiane, București, 1976; La echinox de toamnă, București, 1977; Fata din Piața Sfârșitului, București, 1980; Singur cu îngerul, București, 1982; O invitație romantică, București, 1983; Răstimp între cuvinte, București, 1984; Poeme, București, 1985; Noapte bună, Săgetătorule!, București, 1989; Strategie și supraviețuire, Chișinău, 1992; Poezii - Poèmes
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Dragoș, „Jurnalul unei pasiuni”, „Presa noastră”, 1975, 7; Constantin Zărnescu, „Jurnalul unei pasiuni”, TR, 1976, 1; Dumitru Micu, „Călărețul albastru”, CNT, 1976, 13; Dana Dumitriu, Interpretări lirice, RL, 1976, 13; Ion Drăgănoiu, „Călărețul albastru”, RMB, 1976, 9851; Adrian Popescu, „La echinox de toamnă”, ST, 1978, 7; Cornel Ungureanu, „Fata din Piața Sfârșitului”, O, 1980, 5; Doina Uricariu, Jurnalul unei demitizări, LCF, 1980, 23; Mircea Vaida, „Fata din Piața Sfârșitului”, TR, 1980, 27; Victor Atanasiu, Formele spontaneității, RL, 1980, 42; Adrian Popescu
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
1954-1959). Este inginer la Suceava (1959-1960), Ploiești (1960-1965) și București (1965-1969), apoi cercetător (1969-1973). Debutează în „Povestea vorbii”, supliment al revistei „Ramuri”, fiind prezentat de Miron Radu Paraschivescu (1966). Colaborează la „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Steaua”, „Tribuna”, „Familia”, „Echinox”, „Secolul 20” ș.a., precum și la publicații din SUA, Germania, Franța, Anglia, Italia etc. Din 1986 trăiește în Germania, iar din 1988 în Statele Unite ale Americii, unde ajunge ca bursier Fulbright. În 1999 primește cetățenia americană. Din 1989 este profesor la
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
Ruhr din Bochum, în 1995 devenind aici profesor la Seminarul de Romanistică. Debutează încă din studenție în „Contemporanul” (1964) și colaborează la mai multe reviste, deținând rubrici permanente la „România literară”, „Argeș”, „Flacăra”, „Contemporanul”. E prezent și în „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Convorbiri literare”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Viața românească”, „Caiete critice”. Debutul editorial se produce în 1971, când îi apare Poezia criticilor, carte ce va fi încununată cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Studiul Literatura SF
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
de literatură și din 1990 ca director la Editura Dacia din Cluj-Napoca. În 1994 intră în diplomație, fiind numit consilier al Ambasadei României la Paris. În timpul studiilor universitare, debutează cu versuri în revista „Viața studențească” (1963). Colaborează în continuare la „Echinox”, „Familia”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Vatra”, „Ateneu” ș.a. Cartea de debut, Arme albe (1969), este urmată de volumele de versuri Fum și ninsoare (1972; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj), Provincia cărturarului (1975), Ora morilor de vânt (1978), Starea
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
I. revine periodic în țară. Este membru de onoare al Uniunii Scriitorilor, care îi acordă în 1991 Marele Premiu pentru Opera Omnia. Colaborează sistematic la „România literară” (unde din 1996 susține împreună cu Monica Lovinescu rubrica „Diagonale”), „Familia”, „Vatra”, „Viața românească”, „Echinox”, „Apostrof”, „Transilvania”, „Contrapunct”, „Orizont”, „22”, „Jurnalul literar” ș.a. Editura Humanitas începe publicarea unei serii din operele sale. Ciclul este inaugurat cu două reeditări: Fenomenul Pitești (1990, apărut la Madrid în 1981) și Românește (1991, apărut la Paris în 1964). A
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
teza Marcel Proust et le théâtre (1986). Debutează în 1966 cu traducerea poeziilor Buchetul și Războiul de Jacques Prévert în „Tribuna”, iar în volum, în 1976, cu traducerea cărții Marthei Bibescu La bal cu Marcel Proust. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a. Autor de studii critice despre literatură și artă, conferențiar pe teme culturale la Geneva și Nantes, pictor, I. desfășoară concomitent și o consistentă activitate de traducător și prozator. Publicând versiunea românească a cărții Marthei Bibescu, I.
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]