980 matches
-
Corneliei (n. Hentea) și a lui Ștefan Radu, matematician și astronom. Învață la Liceul „Gh. Barițiu” (1954-1965) și la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970). Face parte din grupul de studenți și tineri scriitori care întemeiază cenaclul Echinox (1967) și revista cu același nume, unde este redactor (1968-1973) și unde va debuta, semnând uneori și Lia Negru, trece apoi la „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”. Mai colaborează la „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața studențească”. Dispariția prematură a frânt evoluția unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
exactitate, finețe disociativă și simț teoretic, imaginație a ideilor, orientare pertinentă în bibliografia critică a temei, semn că eseista intrase pe un făgaș propice pentru lansarea proiectului său critic. R. este un nume reprezentativ nu numai pentru configurația inițială a „Echinoxului”, ci, așa cum observa Laurențiu Ulici, și pentru profilul scriitoricesc al promoției ’70. SCRIERI: Pagini de critică, îngr. și pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1988. Repere bibliografice: Dinu Flămând, Olimpia Radu, ECH, 1973, 5-6; Marian Papahagi, Pentru Pia, ECH, 1973, 5-6; Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
5-6; Aurel Șorobetea, Pia, ECH, 1973, 5-6; Adrian Popescu, Pia, ECH, 1975, 6; Aurel Șorobetea, Pietà, ECH, 1976, 6-7; Petrescu, Configurații, 44; Adriana Babeți, Textul întrerupt, O, 1988, 31; Ioana Bot, O ediție îndelung așteptată, TR, 1988, 32; Val Condurache, „Echinox”. Dialog, CL, 1988, 10; Grigurcu, Peisaj, II, 314-318; Ulici, Lit. rom., I, 530-531; Carmen Varfalvi-Berinde, Olimpia Radu, ECH, 1994, 1-3; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 274; Petraș, Panorama, 552; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, I, Cluj-Napoca, 2003, 18-21
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
1988, 32; Val Condurache, „Echinox”. Dialog, CL, 1988, 10; Grigurcu, Peisaj, II, 314-318; Ulici, Lit. rom., I, 530-531; Carmen Varfalvi-Berinde, Olimpia Radu, ECH, 1994, 1-3; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 274; Petraș, Panorama, 552; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, I, Cluj-Napoca, 2003, 18-21; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 133-139. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
10; Grigurcu, Peisaj, II, 314-318; Ulici, Lit. rom., I, 530-531; Carmen Varfalvi-Berinde, Olimpia Radu, ECH, 1994, 1-3; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 274; Petraș, Panorama, 552; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, I, Cluj-Napoca, 2003, 18-21; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 133-139. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
1982 emigrează în Germania și se stabilește la Düsseldorf. Debutează cu poezie în „Orizont” (1966), iar editorial cu volumul de versuri Lebede ale puterii (1972; Premiul Uniunii Scriitorilor). Publică în mod constant în „Orizont” și colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Tribuna” ș.a. După 1989 revine în spațiul poetic românesc cu placheta Autobiografie ermetică (1992; Premiul Filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor), cu volumul bilingv Erotica hermetică - Die hermetische Erotik (1994) ș.a. Câteva texte i-au fost traduse în limbile sârbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
în 1981. Ulterior lucrează ca analist programator. După 1989, în calitate de redactor-șef al cotidianului „Adevărul”, devine unul dintre cei mai importanți gazetari din România. Este, de asemenea, redactor-șef al săptămânalului „Adevărul literar și artistic”. Debutează în 1984 la revista „Echinox”, cu povestirea SF Grădina de cenușă. Primul volum, culegerea de „ficțiuni speculative” Planetarium, îl publică în 1987. Prozele SF cuprinse în Planetarium sunt scrise de P. în contextul anilor ’80 ai secolului al XX-lea, perioada „noului val”, a almanahului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
inginer. Urmează școala primară și liceul la Sibiu (1962-1974); va absolvi în 1979 Facultatea de Drept din Cluj-Napoca și în 1990 Facultatea de Științe Politice din Boston (SUA). Este redactor (1976-1979) și secretar general de redacție (din 1978) al revistei „Echinox”. Debutează editorial în 1979, cu volumul de versuri Lecția de anatomie, prezentat de Ștefan Aug. Doinaș și încununat cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut. Este jurisconsult (1980), librar (1981) și avocat (1982) în județul Sibiu. Obținând o bursă Herder la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
și analist politic deopotrivă în Germania și în România, volumele Între câine și lup (1996) și Cutia neagră (1997) adunând și o parte a publicisticii lui anterioare. La douăzeci și patru de ani poetul sintetiza atmosfera, stilul, temele și poetica tinerilor de la „Echinox”, care scriau despre moarte, melancolie, artă, existența frustrantă, într-o unanimitate tulburătoare. Era modul lor tipic de a spune „nu” epocii în care erau siliți să trăiască. Față de colegii de generație (Adrian Popescu, Marta Petreu, Dinu Flămând ori Virgil Mihaiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
Editorial, debutează cu piesa Stupii cu pricina (1962), între 1962 și 1969 continuând să scrie teatru (nu totdeauna foarte reușit) pentru amatori și profesioniști. Piesele sale au fost jucate pe scene din Cluj, Târgu Mureș, Timișoara. Colaborează la revistele clujene „Echinox”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”. Deținând competența filologului poliglot și finețea analitică a istoricului literar, B. se face cunoscut ca traducător de excepție al Sonetelor lui Shakespeare (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), traducere integrală care încearcă să restituie în românește nu numai sensurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
al revistelor „Didactica nova” și „Minerva” din același oraș, în 2002 devine, tot aici, director al publicației „Mișcarea literară”. Primele versuri îi sunt publicate în „Apărarea Patriei” (1968), în timpul stagiului militar. Debutul propriu-zis, după cum consideră autorul însuși, este cel din „Echinox” (1971), revistă la care a scris intens în vremea studenției. După câteva participări la volume colective, este prezent editorial cu romanul La marginea visului (1980), care beneficiază de o recomandare semnată de D. R. Popescu. A colaborat cu poezie, proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
de Rafael Panizo și note de Sanda Stolojan, Tusquets Editores, Barcelona, 2002. Mărturisiri și anateme, Humanitas, București, 1997. Mon pays, Humanitas, București, 1996, în românește de Gabriel Liiceanu, cuvânt înainte de Simone Boué. Pe culmile disperării, Humanitas, București, 2006. Revelațiile durerii, Echinox, Cluj, 1990. Silogismele amărăciunii, Humanitas, București, 1996. Sfârtecare, Humanitas, București, 1995. Schimbarea la fața a României, Humanitas, București, 1990. Tristețea de a fi, Oltenia și Dionysos, Craiova, 1992. Tratat de descompunere, Humanitas, București, 1996. PUBLICISTICA, CORESPONDENȚĂ, INTERVIURI Conversaciones, traducere și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Țurcan,Cioran sau excesul că filosofie, Lumes, Cluj, 2008, p. 227. 56 Patrice Bollon, Cioran l'hérétique, Gallimard, Paris, 1997. 57 Nicolae Țurcan, op.cit., p. 239. 58 C. Noica, comentariu inserat pe coperta cărții lui Cioran, Revelațiile durerii, Eseuri, Ed. Echinox, 1990, prefață de Dan. C Mihăilescu. 59 André Malraux, Condiția umană, traducere și prefață de Irina Eliade, Rao, 2003, p. 17. 60 Emil Cioran, Caiete I, Humanitas, București, 1999, pp. 149-150. 61 Emil Cioran, Revelațiile durerii, Echinox, Cluj, 1990, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
durerii, Eseuri, Ed. Echinox, 1990, prefață de Dan. C Mihăilescu. 59 André Malraux, Condiția umană, traducere și prefață de Irina Eliade, Rao, 2003, p. 17. 60 Emil Cioran, Caiete I, Humanitas, București, 1999, pp. 149-150. 61 Emil Cioran, Revelațiile durerii, Echinox, Cluj, 1990, p. 144. 62 Miguel de Unamuno, Del sentimiento trágico de la vida, Alianza Editorial, Madrid, 2007, p. 255. 63 Ibid., p. 187. 64 Emil Cioran, Caiete ÎI, p. 344. 1 Pascal Quignard, Sexul și spaimă, Univers, București, 2000, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
174. 16 Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți: Emil Cioran, Apocalipsa după Cioran, p. 28. 17 William Kluback, Michael Finkenthal, Ispitele lui Cioran, p .138. 18 Emil Cioran, Aspecte berlineze, Calendarul nr. 5, decembrie 1993. 19 Emil Cioran, Revelațiile durerii, Ed. Echinox, Cluj, 1990, prefață de Dan Cioran Mihăilescu, p. 16. 20 Ibid., p. 16. 21 Emil Cioran, Mon pays, Humanitas, 1996, p. 10. 22 Ibid., p. 7. 23 Ibid., pp. 22-23. 24 Ibid., p. 24. 25 Nicolae Breban, Confesiuni violente (Dialoguri
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
realizarea unui climat de creație, în ciuda comandamentelor politice la care s-a supus mai mult formal, în intervenții de circumstanță. Practic, a reușit să promoveze valori importante și să confere Clujului calitatea de metropolă culturală (alături de revistele „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, „Echinox”). Atât abordarea problematicii literare, cât și lista colaboratorilor se înfățișează echilibrat pe tot parcursul existenței publicației. Poezia va fi marcată și în T. de trei etape esențiale. Perioada 1957-1970 este dominată de ingerința obligatorie a realismului socialist, deși revista a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
anticalofil decât sentimental, imaginile sale având „ceva din gravura socială expresionistă”. Totuși, lirica târzie nu va mai atinge nivelul cărții de debut, cea „cu sânge, pâine și cocs”, a omului „despletit și oxidat de vânt/ gata să smulgă un ultim echinox”. T. e și autorul unui jurnal de călătorie, Franța în patru anotimpuri (1967), unde urmărește în special Orașul Luminilor, într-un fel de călătorie reală, dar și ficțională, cu povești și notații răzlețe, din tren sau în parcuri. Cartea este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982. Bahtin, Mihail, Problemele poeticii lui Dostoievski, traducere de S. Recevschi, Editura Univers, București, 1970. Barthes, Roland, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1994. Barthes, Roland, Romanul scriiturii. Antologie, selecție de texte și traducere de Adriana Babeți și Delia Șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987. Brunel, Pierre (coord.), Critica literară, traducere de Ioan Lascu, Editura Cartea Românească, București, 2000. Burckhardt, Jacob, Cultura Renașterii
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și Delia Șepețean-Vasiliu, prefață de Adriana Babeți și postfață de Delia Șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987, p. 164. 326 Idem, p. 163. 327 Idem, p. 164. 328 R. Barthes, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1994, p. 44. 329 Idem, p. 43. 330 Cf. op. cit., p. 23. 331 Idem, p. 51. 332 Philippe Sollers, "Nivelurile semnatice ale unui text modern", în Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel", p. 280. 333 Idem, pp.
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
numărul 27/1967 apar câteva pagini din Luntrea lui Caron, romanul postum al lui Lucian Blaga, tipărit abia în 1990. Sunt recenzate 11 elegii de Nichita Stănescu (Lucian Raicu, 21/1967), Vestibul, romanul lui Al. Ivasiuc (Valeriu Cristea, 32/1967), Echinoxul nebunilor de A.E. Baconsky (Eugen Simion, 36/1967) ș.a. Se dau fragmente din romanele în curs de apariție ale lui Nicolae Breban, Eugen Barbu, Al. Ivasiuc. În 1968 printre colaboratori se numără și D. Țepeneag (al cărui volum, Frig
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Mihail Sadoveanu” (1964) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1970). Mai întâi corector (1972-1989), din 1990 lucrează ca redactor la „România literară”. Debutează în 1964 cu o povestire în „Gazeta literară”. Colaborează la „Argeș”, „Contemporanul”, „Echinox”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. A debutat editorial cu volumul Lucruri într-un pod albastru (1980), așezat sub semnul versului lui Ion Barbu „Munții-n Spirit, lucruri într-un pod albastru”. Prozele poematice din această carte, cu epic redus, transcriu senzații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
les textes de communication, Dunod, Paris, 1998 (trad. rom. Analiza textelor de comunicare, Institutul European, Iași, 2007. MOESCHLER - REBOUL 1994 = Moeschler, Jacques, Reboul, Anne, Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom., Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1996). PROPP 1928 = Propp, Vladimir, Morfologhia skazki, Leningrad, 1928 (trad. rom. Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970. SAUSSURE 1916 = Saussure, Ferdinand de, Cours de linguistique générale, Payot, Paris, 1916 (trad. rom. Curs de lingvistică generală, Polirom, Iași, 1998). SEARLE
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Geschichte der Kenntnis des Rumänischen in Westeuropa, Günter Narr Verlag, Tübingen, 1980 (trad. rom. Limba română în fața Occidentului. De la Genebrardus la Hervás, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004); Introducción a la lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1986 (trad. rom. Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, 1999); Prelegeri și conferințe (1992-1993), Iași, 1994; Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, "Știința", Chișinău, 1994; Lezioni de linguística generale, Torino, 1973 (trad. rom. Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000); Limbaj și politică, în "Revista de lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
du dialogue. Représentation de l'inférence argumentative, Hermès, Paris, 1989; Théorie pragmatique et pragmatique conversationnelle, Armand Colin, Paris, 1996; (în colab. cu Reboul, Anne) Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom. Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj, 1999); (în colab. cu Reboul, Anne) Pragmatique du discours. De l'interprétation de l'énoncé à l'interprétation du discours, Armand Colin, Paris, 1998. Sophie MOIRAND (n. 1943), profesoară la Universitatea Paris III - Sorbonne nouvelle, specialistă în științele limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în pragmatică, cercetătoare în cadrul CNRS, preocupată de relația dintre minte și discurs, promotoare a teoriilor cognitiviste. Lucrări de referință: (în colab. cu Moeschler, J.) Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom. Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj, 1999); (în colab. cu Moeschler, J.) La pragmatique aujourd'hui. Une nouvelle science de la communication, Paris, Le Seuil, col. "Points", Paris, 1998; (în colab. cu Moeschler, J.) Pragmatique du discours. De l'interprétation de l'énoncé à l'interprétation
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]