374 matches
-
linia impusă de către clasicismul academic. De asemenea, atenția i-a fost atrasă de tendința unei exprimări cât mai sincere și mai realiste, astfel că pendularea sa între academism și impresionism a determinat ca opera sa să fie caracterizată de un eclectism vizibil. În anul 1898, Verona a participat la Salonul Oficial ("Expoziția artiștilor în viață") unde a expus "Codrul Herței" și un "Portret de femeie". În anul 1899 a participat din nou la Salonul Oficial cu peisajul "Portul Brăilei noaptea, Portretul
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
când o arie trivială populară se termină abrupt într-un marș funerar solemn. Aria banală își schimbă caracterul, trecând la un cor brucknerian pe care Mahler îl folosește pentru a da semnificație speranței de soluționare a conflictelor. Mahler însuși recunoștea eclectismul lucrărilor sale, numind Scherzoul din a Treia Simfonie „cea mai ridicolă și în același timp, cea mai tragică compoziție care a existat vreodată ... Este ca și cum toată natura s-ar strâmba și și-ar scoate limba.” După cum menționa Cooke, gama stărilor
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
a patra cea mai mare în termeni de populație. Se laudă cu oțelarii importante și fabrici de automobile (Mercedes-Benz fiind cea mai cunoscută), alături de mai multe fabrici de textile. Viața culturală a orașului Juiz de Foră este marcată de mare eclectism, care poate fi văzut în arhitectură să. Clădiri Art Nouveau datând din primul deceniu al secolului 20 se găsesc printre cele în stil Art Deco de la mijlocul secolului 20, o clădire de Oscar Niemeyer și multe edificii moderne din beton
Juiz de Fora () [Corola-website/Science/305540_a_306869]
-
1854 se introduce iluminatului public cu lămpi cu ulei de rapiță. Se construiește mult, noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaștere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, romanesc, de către arhitecți francezi, italieni, nemți sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez. În perioada: octombrie 1854 - 25 iunie 1856 la conducerea țării a revenit Barbu Știrbei dar sub protecție austriacă. În Craiova se instalează o garnizoană austriacă neținîndu-se seama de resentimentele populației față de turci și austrieci. Prezența
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
perfect adaptată timpului existenței sale, îmbrățișând cu fervoare și încorporând cu naturalețe tehnologia de ultimă oră, materialele noi, suprafețele finisate cu ajutorul mașinilor și abstractul pus la dispoziția designului. În arhitectură și decorații interioare, artiștii Art Nouveau au evitat cu grijă eclectismul erei victoriene și excesul ornamental prolix corespunzător. Designerii Art Nouveau au selecționat și modernizat câteva dintre cele mai abstracte elemente ale Rococoului, așa cum ar fi texturile de tip "flacără" sau "scoică", folosindu-le consecvent în locul ornamentelor victoriene de tip istoric
Art Nouveau () [Corola-website/Science/301465_a_302794]
-
de acționari și un capital de 400000 lei. La 23 septembrie același an, s-a pus piatra fundamentală a construcției acestui „templu al artei”, care a fost terminată doi ani mai târziu. Clădirea, după planul arhitectului Grigore Cerchez, în stilul eclectismului de școală franceză, se compară prin proporții și bogăție a ornamentației cu Teatrul Național din Iași. A fost inaugurată oficial în seara zilei de 21 decembrie 1914, cu piesa „Lorica noastră” a Naționalului bucureștean. De asemeni elevii liceelor din localitate
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
unui stil inspirat din clasicii romani. În epistola "De Imitatione" (1512), Bembo propune ca modele principale pe scriitorii de limbă latină (unii transpuși și în ""volgare""), [[Marcus Tullius Cicero|Cicero]] pentru proză și [[Publius Vergilius Maro|Virgiliu]] pentru poezie, împotriva [[eclectism]]ului lui [[Giovan Francesco Pico]], care apăra idea imitării mai multor modele, preluând teoria denumită "docta varietas" pe care [[Agnolo Poliziano]] o susținuse în polemica cu [[Paolo Cortesi]]. În același timp a fost inițiatorul [[petrarchism]]ului pentru literatura în limba
Pietro Bembo () [Corola-website/Science/314151_a_315480]
-
parte a talentului sau pentru pasiunea perspectivei. Alții au considerat că asupra artei lui Uccello și-a pus prea puternic amprenta respectul sau pentru pictură gotica. În prezent, ambele judecați sunt învechite. Istoricii de artă au descoperit în opera lui eclectism, logica și omogenitate. Pentru înțelegera operelor lui Uccello, este extrem de importantă analiza contextului istoric în care acestea au fost create. Bogăția epocii renașterii italiene se manifestă în toate domeniile: în artă, în viața religioasă, în economie, schimbarea totală desfășurându-se
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
mii de vergi să mă pedepsească, dacă mint! » În periplul său, prințul Vibescu este însoțit de Cornaboeux, un hoț francez. Peregrinările personajului sunt punctate de scene deosebit de crude, în care Apollinaire explorează toate fațetele sexualității cu o dorință evidentă de eclectism: sadismul alternează cu masochismul, ondinismul/scatofilia cu vampirismul, pedofilia cu gerontofilia, masturbarea cu sexul în grup, safismul cu pederastia etc. Scrierea este alertă, umorul — neapărat negru — mereu prezent, iar întregul roman degajă o impresie de «bucurie infernală», care ajunge la
Cele unsprezece mii de vergi () [Corola-website/Science/323896_a_325225]
-
cât și mai târziu în timpul imperiului. În perioada de declin al Republicei, prin Cicero, și în perioada imperială, prin Seneca și împăratul Marc Aureliu, romanii preiau principiile stoice, împreună cu elemente ale altor școli filosofice grecești, scrierile acestora caracterizându-se prin eclectism. Lucretius adoptă sistemul filosofic al lui Epicur, adaptându-l la concepția sa despre viață și la realitățile romane. Filosofia epicureică, concurând stoicismul și alte curente filosofice, a dobândit o largă circulație la romani, care, sătui de războaie și de frământările
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
scriitor profesionist între anii 1908-1909, după ce se alătură Societății Scriitorilor din România, devenind și președintele acesteia la 2 septembrie 1909. În același an, el, Iosif, și Anghel, alături de Emil Gârleanu, pun bazele publicației cu apariție lunară "Cumpăna", care luptă împotriva eclectismului lui Ovid Densusianu și a școlii "junimiste" În 1910 însă, revista își încetează apariția. Devine și o prezență constantă la întâlnire intelectualilor avute la Cafeneaua Kübler. În 1910 este numit în funcția de director al Teatrului Național din Iași, poziție
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
moderniștii au sperat să scoată la lumină universaliile sau fundamentele artei, postmodernismul încearcă să le detroneze, să îmbrățișeze diversitatea și contradicția. O abordare postmodernă a artei respinge distincția dintre arta joasă sau înaltă. Respinge de asemenea granițele rigide și favorizează eclectismul, amestecul de idei și forme. Parțial datorită acestei respingeri el promovează parodia, ironia, scrisul jucăuș pe care unii teoreticieni o denumesc "jouissance". Spre deosebire de arta modernă, cea postmodernă nu privește această fragmentare ca pe un soi lipsă deloc dezirabilă ci o
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
bătaie lungă) ale proprietarilor. Arhitectura postmodernă a fost descrisă ca fiind "neo-eclectică", astfel încât referința și ornamentul s-au întors pe fațade, înlocuind stilurile fără ornamente și agresive ale modernismului, cum este spre exemplu într-o clădire din Boston, Massachusetts. Acest eclectism este combinat cu utilizarea unghiurilor non-ortogonale și a suprafețelor de forme cele mai variate și ciudate; aici putându-se menționa ca printre cele mai faimoase, Stuttgart State Gallery și Guggenheim Museum Bilbao. Arhitecții moderniști consideră clădirile postmoderne drept vulgare și
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
în unele producții poetice sau a unora din domeniul artelor plastice, publicate în reviste de avangardă precum: „unu”, „Contimporanul”, „Integral”, „Punct”, „75 HP”, unde alături de elemente suprarealiste se recunosc și cele futuriste. Caracteristica mișcării românești de avangardă literară este chiar eclectismul. De aceea un dadaism în stare pură este mai greu de descoperit. Un dadaism mai marcat este vizibil în textele lui Sașa Pană.
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
Italia are un stil arhitectonic foarte larg și divers, ce nu poate fi clasificat doar după perioadă, ci și după regiune, având în vedere divizarea Italiei în mai multe state regionale până la 1861. Aceasta a creat o diversitate și un eclectism a designului arhitectural. Italia este cunoscută pentru considerabilele realizări din arhitectură, cum ar fi construcția de arcuri, domuri și structuri similare în Roma Antică, fondarea între sfârșitul secolului al XIV-lea și secolul al XVI-lea, a cărei origini îi
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
bătaie lungă) ale proprietarilor. Arhitectura post-modernă a fost descrisă ca fiind "neo-eclectică", astfel încât referința și ornamentul s-au întors pe fațade, înlocuind stilurile fără ornamente și agresive ale modernismului, cum este spre exemplu într-o clădire din Boston, Massachusetts. Acest eclectism este combinat cu utilizarea unghiurilor non-ortogonale și a suprafețelor de forme cele mai variate și ciudate; aici putându-se menționa ca printre cele mai faimoase, Stuttgart State Gallery și Guggenheim Museum Bilbao. Arhitecții moderniști consideră clădirile post-moderne drept vulgare și
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
mai importanți și influenți gânditori politici români conservatori din ultimele decade ale secolului 19. Constantin Leonardescu a studiat la Universitățile din București și Paris, și a fost profesor de filosofie la Universitatea din Iași. În general, a fost influențat de eclectismul francez și a avut o atitudine cu totul „științifică” în filosofie. Ca și mulți de-ai timpului său, Leonardescu a avut un mare interes în psihologie, știință pe care a încercat să o aplice în diverse domenii ale filosofiei, precum
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Eliot. Fiind un muzical neobișnuit judecând după construcție, uvertura încorporează o "fugă" și sunt momente în care muzica însoțește versuri vorbite și nu cantate. Scenă, ce are în componență o groapă de gunoi supradimensionata, nu se schimbă deloc de-alungul spectacolului. Eclectismul lui Lloyd Webber e foarte puternic aici: genurile muzicale variind de la clasic la pop, music hall, jazz, rock și electroacustic, existând de asemenea și melodii imnice precum: "The Ad-Dressing od Cats" (Ad-dresarea Pisicilor). "Cats" a debutat pe West End la
Cats (muzical) () [Corola-website/Science/320291_a_321620]
-
sisteme de gîndire, stiluri artistice etc. ceea ce i se pare mai bun. ul este tipic pentru stilurie de artă europeană de la începutul clasicismului, dar mai ales in istorism. În ceea ce privește calitatea artistică trebuie făcută distincție între imitație și evoluție artistică. Termenul eclectism poate avea o conotație negativă, în cazul în care artistul, în locul creației proprii, selectează elemente din alte lucrări și le combină într-una nouă. Termenul era cunoscut deja în antichitate și a marcat începutul erei noastre. La acea vreme existau
Eclectism () [Corola-website/Science/322296_a_323625]
-
mai este uneori folosit pentru a descrie la varietatea stilistica a arhitecturii secolului 19, după perioada Neoclasicismului (aprox. 1820), desi revirimentul stilurilor din această perioadă, incepand cu anii 1870, au fost numit, în general, istorism. Numeroși arhitecți, formați în spiritul eclectismului au realizat în România un număr mare de construcții în acest stil. Exemple de arhitectură eclectica pot fi: Palatul Băncii Naționale (1885) de Cassien Bernard și Albert Galleron, Atheneul Român (1888) de Albert Galleron, Casa de Economii și Consemnațiuni (1900
Eclectism () [Corola-website/Science/322296_a_323625]
-
van Bogaert. Viaductul de intrare în gară este și el o structură notabilă și a fost proiectat de arhitectul local Jan Van Asperen. Gara este acum considerată drept unul din cele mai frumoase exemple de arhitectură feroviară din Belgia, deși eclectismul extraordinar al influențelor conceptului lui Delacenserie face dificilă încadrarea clădirii într-un stil arhitectural anume. În nuvela Austerlitz a lui W. G. Sebald, capacitatea de a aprecia întreaga paletă de stiluri care l-au influențat probabil pe Delacensiere este folosită
Gara Antwerpen-Centraal () [Corola-website/Science/335474_a_336803]
-
sau sponsorizat, în advertising și film, regii și scenografii de spectacole DADA, gale și tot soiul de performanțe. Peisaj la Cassis Pentru cei care îl legau pe Picabia doar de dadaism, surpriza este covârșitoare. Ei descoperă un artist, al cărui eclectism poate descumpăni, cu treceri și etape de o versatilitate riscantă, de tip montagne russe, o continuă reinventare și negare de sine, un scepticism și nihilism, dublate, paradoxal, de o capacitate și energie creatoare de tip workaholic. Picabia picta, desena, lucra
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
Opernfestspiele. Este genial să cânți într-o operă pe care n-a mai interpretat-o nimeni înainte. Să poți vorbi cu compozitorul... Este o descoperire formidabilă și o muncă de creație extraordinară”. În La Boheme cu Anna Netrebko Dorința de eclectism i-a venit lui Rolando Vilazon după ce a cântat Monteverdi. Fără el, mărturisește că n-ar fi îndrăznit să abordeze muzica lui Mozart, care i se părea extem de complicată, de o puritate și de o simplitate la care nu
Tenorul liric Rolando Villazon continuă să cucerească scenele lumii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105741_a_107033]
-
sonore fruste, idilice, în stare fluidă, proprietara de substanță muzicală turnată în tipare îndelung pregătite de iscusința tradiției. Din creația lui Pascal Bentoiu (întâiul președinte post-decembrist) a fost preferat Cvartetul nr. 2, "al consonantelor", op. 19, lucrare ce savurează un eclectism demn de cel mai neaoș post-modernism cu putință, în care intervalica de tip synphona determină ethosul, iar elanurile patetice, retorice în regim dyaphona caracterizează severitatea, chiar austeritatea gândirii componistice, ca și gradul relativ ridicat de abstracțiune al proiectului creator, care
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]