11,261 matches
-
Paris, 1875). În 1876 la Scala din Milano se cântă La Gioconda de Ponchielli. În același an, la Bayreuth, Wagner își prezintă integral Tetralogia Inelul Nibelungului și astfel, pot fi ascultate în premieră și Siegfried și Amurgul zeilor. Ca un ecou al vremurilor trecute, doar un an mai tarziu, compozitorul francez Camille Saint-Saens prezintă la Weimar, în chiar patria lui Richard Wagner, opera sa Samson și Dalila (1877). În 1879, la Moscova, se cântă minunatul Evgheni Oneghin al lui Piotr Ilici
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
revizuită a lui Simone Boccanegra, apoi Forța destinului și din nou Rigoletto. Influența muzicii lui G.Verdi se face simțită, la început, în creația instrumentală a lui G.Puccini - o mișcare de cvartet intitulată Scherzo, în la minor, cercetătorii recunosc ecouri ale unei muzici de balet dintr-o versiune revizuită a lui Macbeth<footnote Idem, Budden, Julian- Puccini, Ed. Oxford University Press , 2002, p.26. footnote>. După premiera din mai a operei Le Villi, chiar dacă nu a fost în sală, G.
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
vom întâlni și la Puccini, care va pune culorile orchestrale și timbrale la loc de frunte, în construcția expresiei muzicale. Puccini, oscilând între lirism și dramă, fără însă a fi lipsit de umor, va ocupa locul central, definind curentul verist, ecou post romantic al operei italiene.
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Mona Bejan, directoarea Centrului Medical al DASM. Încheiem aici, ne cerem scuze de la cei pe care nu i-am menționat. Manifestarea a fost apreciată de cadrele medicale participante. Au dovedit-o discuțiile însuflețite din final, interesul pentru documentația primită, precum și ecourile ulterioare, pe care le-am recepționat pe diferite canale. Figurile 5-8 prezintă imagini din timpul lucrărilor. Organizatorii mulțumesc aici celor care au contribuit „din umbră” la reușita manifestării. Mai întâi, distinsei doamne Dr. Ana Maria Orban-Șchiopu, care a fost inițiatoarea
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
pe caldarâm (17), Iubire și tristețe (15), Eternitate eminesciană (17). Universul abordat este cvasi-identic aceluia din prozele scurte ale Doinei Cernica, dar - dacă la aceasta prevalează, dincolo de tehnica jurnalier-literară specifică, luciditatea bine temperată și o anume sprinteneală a spiritului (cu ecouri oltenești, suntem tentați să afirmăm) -, în creațiile Mariei Toacă dăm piept cu valuri compacte de reverberații ce vin din străvechime, scrierea ei fiind, deseori, învârtoșată de adevăruri istorice pe cale de a fi pierdute și care ar putea duce la pierzania
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
din Bucovina de Nord. Chiar dacă nu-i deloc ostentativă, dimpotrivă, e discretă și voalată, ca o broderie de borangic și mătase, alb pe alb, de pe cele mai rafinate ii românești -, pasta groasă a narațiunii are, pe alocuri, la Maria Toacă, ecouri și miresme de codri seculari ori din letopisețe. Limba română se înveșmântează, uneori, cu aburoase sonuri de bucium și aer arhaic, orchestrată fiind în perioade lungi, somptuoase, în drapaje grele de tâlcuri, care te duc, vrând-nevrând, chiar dacă stilul, pe ansamblu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
căutat, în acest fascinant arbore al veșniciei populare, o crenguță sau măcar o frunzuliță apropiată sufletului meu, un prosop, o trăistuță dintre cele admirate în copilărie, în casa mare a satului natal. N-am găsit nici un capăt de ață, în afară de ecoul melodiei cu <frunză verde>, auzită cu o seară înainte”. Pagini antologice scrie Maria Toacă despre... - Iraclie și Ciprian Porumbescu (valorificând numeroase detalii inedite, furnizate de nepoata de soră a compozitorului: Nina Cionca); - despre poetul Vasile Alecsandri, cel care ,,a dus
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
serilor acelea de iulie, când ea retrăia întâmplări de demult. Încăperea salonului ei cu bibliotecă vibra de emoția versurilor blagiene pe care uneori le recita, alteori le citea cu o familiaritate caldă, ce rechema vremea celei dintâi rostiri. Era un ecou viu, auzit de ea, doar presimțit de mine, pe care chiar autorul lor, al versurilor, îl lăsase, ca o amprentă de neșters. Camera Elenei, vegheată din tablou cu grafica Luciei Piso de privirea tainică a poetului, care îi încredințase nu
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
nu face decît să confirme că Eminescu este un subiect cît se poate de viu și de cea mai mare actualitate. Eu vă mulțumesc pentru răspunsurile la întrebările mele și sper din toată inima ca și ale dumneavoastră să aibă ecou. P.S.: Domnul Profesor Ștefan Cazimir publică, în nr. 23 din România literară, un studiu foarte interesant despre cîteva diferențe între „Convorbiri literare” și ediția I Maiorescu. Îmi permit să citez începutul: „Un caiet cu poeziile de începător ale lui Ion
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
cultură Eugene Schuyler, reprezentantul diplomatic al SUA la București (începând cu luna iunie 1880), prezent în cercul literar patronat de T. Maiorescu 10, prin care poetul a putut cunoaște valorile literaturii americane. Printre motivele plauzibile trebuie însă să amintim și ecourile literaturii americane din ce în ce mai frecvente în mediile culturale românești. Allan Edgar Poe reprezintă un episod interesant în biografia poetului național. În 1876, apărea în ”Curierul de Iași” o traducere din Edgar Allan Poe: Morella ! Este a lui Eminescu, a Veronicăi sau
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
datina prin excelență agrara, si este evidențiata de recuzita plugușorului (plug, bici, clopote, buhai), de elementele din scenariu (marcarea în mod simbolic a unei brazde) dar mai ales de textul literar, care nu este altceva decât o descriere hiperbolizata, cu ecouri mitice, a unei agriculturi ideale. Plugușorul este pornit de către copii care, în preajma amiezei, în ziua de 31 decembrie, incep a umblă pe la case, rostind uraturi de bun augur și primind în schimb daruri, unele cu caracter simbolic, colăci, fructe sau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Slătinaru Nistor, Valentin Gheorghiu, Cristian Mandeal, Elena Gaja, Ion Iancu, Angela Similea, Cornel Constantiniu, Viorel Cosma și alții. Iată câteva titluri de emisiuni pe care le-a redactat: „Armonii sonore”, „Perle muzicale”, „Din lumea artei muzicale”, „Serenadă nocturnă”, „Medalion coral”, „Ecouri muzical-folclorice”, „Cu ansambluri de amatori”, „O romanță pentru fiecare”, „Ești tânără în suflet, romanță de demult” și altele. în colaborare cu Mircea Baba, care cu propuneri, sugestii, inclusiv lectura și interpretarea textelor acestor emisiuni, au lăsat o adevărată comoară sonoră
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
numai stoluri de cuvinte să-ngrozească Și să le-mprăștie oricum, oricînd, oriunde, în altă limbă, negrăită și totuși omenească. Nu Nu-i vina ta că nu m-auzi. Te strig cu ultrasunete, ca delfinii, Și îmi răspunzi chiar cu ecoul meu, în care ți-ai înfipt misterele ca spinii. Nu-i vina ta că nu te mai vezi. Te-am îmbrăcat numai în ultraviolete, Doar ca să știu că te bronzezi în nuanțe de culori secrete. Cușca Privesc printre oameni ca
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
de veșnicie peste urâtul din minte măcar acum măcar în noaptea asta de oțet și de fier când e prea târziu și sufletul nu știe încotro s-o ia printre atâtea ziduri și mi-e amar amar CA S| UIT ecou de romanță la tobă și cinele i-ai pus să cânte ecou de romanță la tobă și cinele pentru începutul de înserare din viața ta pentru că ți-i amar și nu mai știi încotro să o iei dar ei erau
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
de oțet și de fier când e prea târziu și sufletul nu știe încotro s-o ia printre atâtea ziduri și mi-e amar amar CA S| UIT ecou de romanță la tobă și cinele i-ai pus să cânte ecou de romanță la tobă și cinele pentru începutul de înserare din viața ta pentru că ți-i amar și nu mai știi încotro să o iei dar ei erau striviți de amintiri și nu puteau trăi în prezent și viitor nu
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
mă silește s-o trăiesc și s-o mor la nesfârșit cine-a scris pe vânt și pe apă pe nisip și în fiere: Ťah dulceața mea - spânzurată de perdele cu asparagus și țelină psihedelică - ai să dispari într-un "ecou de romanță" fără ecou într-o lume care n-are ecou n-are viitorť" și toată tristețea dintr-odată nu mai face doi bani nici cât o virgulă rău pusă nu mai face durerea nu mai cântărește nici cât un
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
trăiesc și s-o mor la nesfârșit cine-a scris pe vânt și pe apă pe nisip și în fiere: Ťah dulceața mea - spânzurată de perdele cu asparagus și țelină psihedelică - ai să dispari într-un "ecou de romanță" fără ecou într-o lume care n-are ecou n-are viitorť" și toată tristețea dintr-odată nu mai face doi bani nici cât o virgulă rău pusă nu mai face durerea nu mai cântărește nici cât un fulg păcatul dar ei
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
cine-a scris pe vânt și pe apă pe nisip și în fiere: Ťah dulceața mea - spânzurată de perdele cu asparagus și țelină psihedelică - ai să dispari într-un "ecou de romanță" fără ecou într-o lume care n-are ecou n-are viitorť" și toată tristețea dintr-odată nu mai face doi bani nici cât o virgulă rău pusă nu mai face durerea nu mai cântărește nici cât un fulg păcatul dar ei erau prinși în cântec și cântecul murea
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
e obosită, că ferestrele existenței sunt din ce în ce mai opace, că e necesar să ne reîntoarcem cât mai repede la linia de start de la care am plecat cândva, Copilăria, pentru a porni din nou, de astă dată în direcția cea bună. n Ecouri în străinătate O antologie a inocenței Raymond Cogniat "Le Figaro", 30.08.1973 Iordan Chimet a avut o idee și, ceea ce este și mai bine încă, a început prin a o realiza bine: Ideea este de a reuni într-un
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
este vorba de a face o nouă ediție într-o limbă având o mai vastă audiență internațională decât româna folosită pentru această primă ediție, ceea ce face lectura și răspândirea sa dificile, dacă nu chiar imposibile, pentru un public mai larg... Ecouri în străinătate Este vorba de o realizare care m-a uimit atât din punctul de vedere al compoziției sale originale, cât și a perfectei sale concordanțe cu spiritul modern european." Odysseas Elytis, Premiul Nobel pentru Literatură, 1979 "Ce minunată operă
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
să se iște. Nu îl acuz de faptul că s-ar afla, departe de oameni, într-un "turn de fildeș". Căci nu e nici în turn de fildeș, - ci în mocirle de indiferență. Mă uimește lipsa lui de sensibilitate, de ecouri interioare, de răspuns, - la covîrșitoarele evenimente ce începeau să se întîmple, atunci, în lume. Și continuă la fel: la 15 Iulie, descrie străzi, un circ, o cafenea, un luptător etc. La 16 Iulie: "corrigé mes épreuves" etc. Apoi, vorbeste despre
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
a unui oratoriu de Bach. Este surpriza și omagiul oferit de dirijorul Marcian defunctei, dar mai ales Elenei, de care este în secret îndrăgostit. O sublimă vibrație electrizează asistența. "Dumnezeirea armoniei" o sudează, pentru o clipă, dar o clipă cu ecouri adânci și îndelungi: Cu un vuiet surd, imens, ascensiunea vocilor fu curmată... se auzi o chemare ascuțită ca un tăiș de lamă subțire, un sopran special, un glas fără sex, ca de arhanghel, urcând zig-zagul unei slave, ca serpentina luminoasă
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
imens, ascensiunea vocilor fu curmată... se auzi o chemare ascuțită ca un tăiș de lamă subțire, un sopran special, un glas fără sex, ca de arhanghel, urcând zig-zagul unei slave, ca serpentina luminoasă a unui trăznet... Apoi se așeză un ecou permanent, pe care-l slujeau toate vocile scoborâte în mezzo. (...) Dure, inexorabile, durerile împietrite în marmora acordurilor vocale urcau în legiuni grele, pline de jale, pe suișul lor neisprăvit spre Eternitate. Părea că pasul lor nu se va mai isprăvi
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
trezesc, nu apucă să deschidă televizorul, activii, energicii, bugetarii sînt în drum spre serviciu, elevii conștiincioși sînt la ore, chiulangiii în locuri de ei știute, așa că e o minune că audiența emisiunii rămîne totuși, dacă e să ne luăm după ecouri, mare. Duminica, un bonus, la amiază, după Parte de carte. Fără îndoială că la 9 seara talentatul bookmaker ar fi incomparabil mai bine plasat. De-a lungul timpului omul care aduce cartea nu s-a transformat într-un robot mediatic
"Omul care aduce cartea" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/12664_a_13989]
-
fost destinul, dar l-am văzut ulterior de cel puțin două ori pe an, și de fiecare dată, cu o insistență ce putea să pară egolatră, dacă n-ar fi fost extraordinara-i candoare, aducea, spre bucuria mea, vorba despre ecourile în țară și în lume ale Ferestrelor zidite. Și despre misterul pentru mine inepuizabil, al acestei cărți. Deși cu Alexandru Vona (pe numele lui de persoană privată Albert Samuel) se putea vorbi până la capăt despre orice, chiar despre tine însuți
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]