756 matches
-
un zeu tânăr al războiului, a fost ridicat, în 1801, pe Câmpul lui Marte, care fusese folosit, până la acea dată, pentru paradele militare și sărbători populare. Piața Sfântul Isaac este împodobită de monumentul țarului Nicolae I, care este singura statuie ecvestră cu două puncte de sprijin (picioarele din spate ale calului). Printre monumentele publice ale orașului se află și statuia circulară a împărătesei Ecaterina cea Mare de pe Nevsky Prospekt, statuile unor cai din bronz de pe podul Anicikov, o statuie ecvestră, în
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
statuie ecvestră cu două puncte de sprijin (picioarele din spate ale calului). Printre monumentele publice ale orașului se află și statuia circulară a împărătesei Ecaterina cea Mare de pe Nevsky Prospekt, statuile unor cai din bronz de pe podul Anicikov, o statuie ecvestră, în stilul lui Rodin, a țarului Alexandru al II-lea și Monumentul tricentenarului - dăruit de poporul Franței și instalat în Piața Sennaia. Câteva dintre cele mai importante evenimente din istoria orașului sunt reprezentate de monumente speciale. Victoria rusească asupra lui
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
al generalilor Saint-Remy și Marmont. Devine colonel în 1803 și este rănit la Bătălia de la Ulm, apoi făcut prizonier. Din 1806, primește comanda artileriei, întâi în Dalmația, apoi la Frioul. Devine general de brigadă în 1809, devenind colonel-maior al artileriei ecvestre a Gărzii. Baron din 1810, își păstrează comanda artileriei ecvestre în toate campaniile următoare, până în 1813 inclusiv, an în care devine general de divizie. În timpul campaniei din Franța, un an mai târziu, este comandant al artileriei armatei staționate la Lyon
Jean-Jacques Desvaux de Saint-Maurice () [Corola-website/Science/314031_a_315360]
-
este rănit la Bătălia de la Ulm, apoi făcut prizonier. Din 1806, primește comanda artileriei, întâi în Dalmația, apoi la Frioul. Devine general de brigadă în 1809, devenind colonel-maior al artileriei ecvestre a Gărzii. Baron din 1810, își păstrează comanda artileriei ecvestre în toate campaniile următoare, până în 1813 inclusiv, an în care devine general de divizie. În timpul campaniei din Franța, un an mai târziu, este comandant al artileriei armatei staționate la Lyon. În timpul celor o sută de zile este comandant al artileriei
Jean-Jacques Desvaux de Saint-Maurice () [Corola-website/Science/314031_a_315360]
-
60 de oameni. Napoleon afirma că „bătăliile sunt câștigate de artilerie”. În timpul său, atât armata franceză, cât și armatele celorlalte puteri, au căutat să standardizeze calibrul pieselor de artilerie, pentru a face mai simplă aprovizionarea cu muniții. Artileria putea fi ecvestră (toți artileriștii erau transportați de furgoanele de muniții sau erau călare), de obicei asociată unităților de cavalerie, sau pedestră (tunurile erau trase de cai, dar artileriștii mergeau pe jos). Artileria ecvestră, mai rapidă, obișnuia să se apropie foarte mult de
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
face mai simplă aprovizionarea cu muniții. Artileria putea fi ecvestră (toți artileriștii erau transportați de furgoanele de muniții sau erau călare), de obicei asociată unităților de cavalerie, sau pedestră (tunurile erau trase de cai, dar artileriștii mergeau pe jos). Artileria ecvestră, mai rapidă, obișnuia să se apropie foarte mult de țintă. Munițiile erau de patru tipuri: ghiuleaua, obuzul (doar pentru obuziere), mitraliile și încărcăturile incendiare. Ghiulelele de artilerie grea atingeau distanțe de circa 1600 de metri iar mitraliile circa 550 de
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
Acuto), compoziție semnată pentru prima dată cu numele "". Frescă atestă profundă cunoaștere a meșteșugului de către pictor. În imensă bogăție a materialului se regăsesc rezultatele cercetărilor de mulți ale artistului în domeniul perspectivei. Frescă reprezintă prima pictură renascentista a unei statui ecvestre și va exercita o influență însemnată asupra pictorilor din secolul al XV-lea, care se vor angaja adesea în zugrăvirea acestei teme. Între 1435 și 1440, Uccello pictează - la comanda lui Cosimo Medici - o serie de trei tablouri despre bătălia
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
românii deși, cum se știe, tatăl său era român. În 1975, sculptorul Horia Flămându a realizat un basorelief cu o lungime de 6,20 m și o lățime de 3 m, care a fost montat pe fațada clădirii din spatele statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia (palatul princiar). Basorelieful îl prezintă pe domnitor primind omagiile celor trei țări române unite.
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia () [Corola-website/Science/322448_a_323777]
-
Bonaparte traversând Marele Saint-Bernard (în ) este un portret ecvestru al Primului Consul Napoleon Bonaparte pictat de Jacques-Louis David între 1800 și 1803. Napoleon este reprezentat traversând trecătoarea montană Marele Saint-Bernard împreună cu armata de rezervă, episod care marchează începutul celei de-a doua campanii din Italia. David a pictat cinci
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
și 267 x 230 cm) și la Muzeul Belvedere din Viena (264 x 232 cm). Intitulată inițial "Tableau-portrait équestre du Premier Consul, représenté dans le moment où il passe les Alpes au mont Saint-Bernard le 30 floréal an VIII" (Tablou-portret ecvestru al Primului Consul, reprezentat în momentul în care trece Alpii la muntele Saint-Bernard, în 30 floreal, anul VIII) [denumit în diferitele sale versiuni și "Le Premier Consul franchissant les Alpes au col du Grand-Saint-Bernard" (Primul Consul traversând Alpii prin pasul
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
vorba să se creeze o alegorie cu titlul "Bonaparte dând din nou viață Republicii Cisalpine", dar guvernul italian a abandonat proiectul din cauza pretențiilor financiare ale pictorului, considerate a fi prea mari. Guvernul a acceptat în loc de alegorie o replică a portretului ecvestru. Directorul muzeelor, Dominique-Vivant Denon, a fost însărcinat la 29 martie 1803 să expedieze portretul lui Napoleon tinerei Republici Italiene și vicepreședintelui ei, Francesco Melzi d'Eril: Livrat în 1803, tabloul a fost confiscat de austrieci în 1816, dar era încă
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
a fost remarcat de Baudelaire, este oferit în 1850 de către baroneasa Jeanin președintelui Louis-Napoléon Bonaparte, viitorul împărat Napoleon al III-lea. Acesta din urmă intenționa să-l amplaseze pe scara de onoare a Castelului de la Saint-Cloud pentru a înlocui portretul ecvestru al lui Ludovic-Filip I, în 1856, dar opera de artă a fost amplasată în cele din urmă în Palatul Tuileries. Făcând parte din lista civilă, tabloul a trecut, după abdicarea lui Napoleon al III-lea, în mâinile prințului Napoléon Jérome
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
David să-l reprezinte pe generalul Bonaparte în picioare și în costumul lui de Prim Consul: Această primă idee era în spiritul portretelor consulare pictate mai târziu de Gros, Lefèvre sau Ingres, dar David a ales să realizeze o pictură ecvestră. Ambasadorul Spaniei, marchizul de Muzquiz, l-a informat pe Napoleon de comanda primită și i-a cerut să aleagă modul în care i-ar plăcea să fie reprezentat de David: el a dorit mai întâi să fie reprezentat trecând călare
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
în grupurile statuare antice, este dedicată în principal glorificării puterii, începând cu statuia lui Marcus Aurelius și până la portretele lui Ludovic al XIV-lea de Le Brun și Houasse. Prin acest tablou, David se înscrie în linia directă a portretelor ecvestre din perioada barocă. Văzând opera, cavalerul José Nicolás de Azara, succesorul lui Muzquiz ca ambasador al Spaniei, a comparat-o cu portretul lui Olivares pictat de Velasquez. Acesta a fost cel de-al doilea portret ecvestru pictat de David. Pictorul
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
linia directă a portretelor ecvestre din perioada barocă. Văzând opera, cavalerul José Nicolás de Azara, succesorul lui Muzquiz ca ambasador al Spaniei, a comparat-o cu portretul lui Olivares pictat de Velasquez. Acesta a fost cel de-al doilea portret ecvestru pictat de David. Pictorul realizase deja, în 1780, un portret ecvestru al contelui Potocki. De asemenea, el mai lucrase la un portret ecvestru al regelui Ludovic al XVI-lea, rămas la stadiul de schiță. Acest proiect fiind abandonat, tabloul regelui
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
José Nicolás de Azara, succesorul lui Muzquiz ca ambasador al Spaniei, a comparat-o cu portretul lui Olivares pictat de Velasquez. Acesta a fost cel de-al doilea portret ecvestru pictat de David. Pictorul realizase deja, în 1780, un portret ecvestru al contelui Potocki. De asemenea, el mai lucrase la un portret ecvestru al regelui Ludovic al XVI-lea, rămas la stadiul de schiță. Acest proiect fiind abandonat, tabloul regelui a fost realizat în cele din urmă de Jean-François Carteaux. Pentru
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
comparat-o cu portretul lui Olivares pictat de Velasquez. Acesta a fost cel de-al doilea portret ecvestru pictat de David. Pictorul realizase deja, în 1780, un portret ecvestru al contelui Potocki. De asemenea, el mai lucrase la un portret ecvestru al regelui Ludovic al XVI-lea, rămas la stadiul de schiță. Acest proiect fiind abandonat, tabloul regelui a fost realizat în cele din urmă de Jean-François Carteaux. Pentru poziția calului și a călărețului, David s-a inspirat din mai multe
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
vorba de unul dintre "Caii de la Marly" de Guillaume Coustou, pe care îi instalase pe Bulevardul Champs-Élysées în perioada Revoluției. Potrivit istoricului de artă François Benoit, David i-a dat sarcină asistentului său Langlois să copieze poziția calului din grupul ecvestru Castor și Polux din ansamblul obeliscului din Piața Quirinale de la Roma. Robert Rosenblum a emis ipoteza că David s-a inspirat din pictura "Alexandru dresându-l pe Bucefal" a lui Nicolas-André Monsiau, pe care a văzut-o probabil la salonul
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
revoluționar în agonie ținând o foaie de hârtie semnată de mâna Charlottei Corday, "Ultimele momente ale lui Michel Lepeletier" (pierdut), "Bonaparte traversând Marele Saint-Bernard", "Sapho, Phaon și Dragostea", "Napoleon în cabinetul său de lucru" și "Leonidas la Termopile". În portretul ecvestru sunt gravate pe stânci numele lui Hannibal și al lui Carol cel Mare legați de Bonaparte prin același eveniment: trecerea Alpilor, pictorul prezentându-l pe Primul Consul ca un succesor al iluștrilor săi predecesori. După numele lui Charlemagne, David a
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
permis doar să fixeze fizionomia unui model al cărui temperament nervos era înclinat spre agitație. Astfel că, atunci când în 1800 David i-a propus o întâlnire pentru ședințe suplimentare de pozat cu scopul de a-i fixa trăsăturile pentru portretul ecvestru, refuzul a fost net : Din acel moment, niciun portret oficial al lui Napoleon, sculptat sau pictat, nu a mai fost realizat după natură. Artiștii au fost obligați să se inspire din opere anterioare (gravuri, portrete, sculpturi), și li s-a
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
de porțelan din Sèvres, l-a copiat, în 1810, pe vaza denumită "De Madame Mère", păstrat la Luvru. Théophile Thoré-Bürger, care a văzut în 1846 exemplarul aflat în posesia fiicei lui David expus în Bazarul Bonne-Nouvelle, a constatat: „Această figură ecvestră a fost reprodusă de mii de ori în bronz și în ghips, pe soclul pendulelor și pe mobile din casele țărănești, cu dalta și cu creionul, pe tapet și pe țesături.” Copiile tabloului sunt următoarele : După acest tablou au fost
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
Lucian Blaga"), în fața Bibliotecii Universitare. În anul 1960, statuia a fost mutată în mica piață din fața Bisericii Reformate-Calvine de pe str. Kogălniceanu nr.21, locație considerată mai potrivită, în care se află și în prezent. Statuia originală de la Praga, prima statuie ecvestră construită într-un loc public, fără a avea o legătură cu arhitectura, a fost realizată în anul 1373 de sculptorii clujeni Martin și Gheorghe, fiii pictorului Nicolae din Cluj, la comanda împăratului Carol al IV-lea, totodată rege al Boemiei
Statuia Sfântului Gheorghe din Cluj () [Corola-website/Science/303669_a_304998]
-
prevăzută inscripția "A.D. MCCCLXXIII HOC OPUS IMAGINIS S. GEORGII PER MARTINUM ET GEORGIUM DE CLUSSENBERCH CONFLATUM EST", în traducere: "„Anul Domnului 1373 Această operă îl reprezintă pe Sfântul George și este de Martin și George de Clussenberch (Cluj) făcută.”" Statuia ecvestră îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe îmbrăcat în zale, ucigând un balaur, al cărui corp este acoperit cu solzi identici zalei de pe armura sfântului. Observarea acestui amănunt l-a inspirat pe poetul și filosoful Lucian Blaga să scrie poemul intitulat " In
Statuia Sfântului Gheorghe din Cluj () [Corola-website/Science/303669_a_304998]
-
din istoria maghiară. Ansamblul este dominat de o coloană impunătoare de 45 m înălțime, ce are în vârf pe Arhanghelul Gabriel. În piață se află și monumentul memorial al celor căzuți în războiul de eliberare din 1848-1849 și o statuie ecvestră al ducelui Árpád înconjurat de alți șase șefi ai triburilor finoungrice. În stânga sa (din spate către față) sunt reprezentați Tétény, Ond și Kond și apoi la dreapta (din spate în față) Tas, Huba și Előd. În 1932, piața a fost
Monumentul Mileniului din Budapesta () [Corola-website/Science/328425_a_329754]
-
mi-a spus despre ce este vorba. „Ceva foarte interesant!” doar atât. Evident, dacă nu cumva Întârzie avionul. Cum avionul a ajuns la timp, am ajuns și eu cu numai 10 minute Întârziere la Întâlnirea cu Stell, lângă impresionanta statuie ecvestră a regelui Carol I al României din fața Palatului «Republicii». Am aflat acolo un fapt Îmbucurător: CULTURA BATE CRIZA! Oare chiar așa să fie? Metaforic, sună bine. Oricum, seria de conferințe inițiate de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București (pe
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]