1,967 matches
-
trăi printre oameni obișnuiți fără să inspire nici o nedumerire, dar îi va face supușii săi, clasificându-I în aceași categorie cu a sa. De câte ori nu exclamăm:” Încă un Dandanache !“ sau :” Încă un Iocan!“ sau :“Scriitorul acesta a trăit ca Martin Eden! “ Însă din clipa când rostim aceste propoziții, sinceritatea estetică a câștigat bătălia. Personajele literare sunt mai verosimile decât ceilalți oameni pe care îi auzim trăind alături de noi dar care se pierd repede în vârtejul vieții. Cititorii avizați își spun: cum
SINCERITATEA ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366793_a_368122]
-
în lume icoana iubirii divine veșnice. Dintre toate Tainele pe care le are Biserica, singura care nu a fost instituită de către Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos este aceasta a familiei. Ea a fost instituită de Însuși Dumnezeu în grădina Eden când a binecuvântat Dumnezeu pe Adam și pe Eva zicând: „Creșteți și vă înmulțiți, umpleți pământul și-l stăpâniți” ( Facerea 1:28). Din acel moment cei doi (bărbatul și femeia) au devenit un singur trup, fiind alături la bine dar
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
Venezuela, delta râului Orinoco și trage în mod corect concluzia că acesta nu este o insulă, ci un continent, deoarece apă avea un debit foarte mare; caută un pasaj spre Asia și-i da prin cap că a găsit grădină Edenului. În sfârșit, pe 19.08.1498 ajunge pe Hispaniola unde este dezastru, revolte, ba negociază, ba spânzura pe cine nimerește. Ca să pună vârf păcatelor sale, refuză să boteze băștinașii, numai așa, ca să-i țină sclavi. Ghinionul lui, aceștia preferă să
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
de Proorociri Da-n inimă neliniștită, de păgâni, idoli, jertfiri... Scriptura îi aprinsese, dorul dar și Bucuria Spre Cel ce-i da liniștea : FIUL TATĂLUI-MESIA ! Dar inima și sufletul, DOMNUL spre Pavel i-A deschis Să "vadă" Răscumpărătorul ce din Eden fu promis ! La Noua Învățătură, de Sfântul Pavel Predicată Și-a Mărturisit Credința, trăită și necurmată ! Și în râul Zygaktis, Mărturisind din suflet Crezul Pavel Apostolul cel Sfânt, de la CHRIST, i-a dat Botezul ! Prima creștină-n Europa ! în Țara
SF.LIDIA DIN FILIPI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367733_a_369062]
-
îl întrebe ce are?. Clipa aceea de aplecare îi putea fi benefică și azi ar fi fost alături de cei dragi. S-a stins ușor, ca o lumânare, chemat de Cel de Sus să se odihnească în frumusețea și liniștea Grădinii Edenului. Acolo a găsit căldura și grija veșnică, curățat de toate nevoile pământești. De ce-ați trecut pe lângă el nepăsători, oameni ai ignoranței și de ce acceptați să vi se spună semeni? Referință Bibliografică: DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (eseu
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
face ca materia lumii, dată lui spre stăpânire, să rodească valori nepieritoare și, în același timp, că să împlinească sfințenia în trupul său propriu, transformându-l în “templu al Duhului Sfânt”. După crearea omului, Dumnezeu a sădit o grădină în Eden. “Și a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse și l-a pus în grădina cea din Eden, că să o lucreze și s-o păzească” (Fac. 2, 15). Prin urmare, omul a primit harul puterii creatoare și
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
în trupul său propriu, transformându-l în “templu al Duhului Sfânt”. După crearea omului, Dumnezeu a sădit o grădină în Eden. “Și a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse și l-a pus în grădina cea din Eden, că să o lucreze și s-o păzească” (Fac. 2, 15). Prin urmare, omul a primit harul puterii creatoare și porunca expresă de “a cultiva” Edenul și prin aceasta porunca de a fi cultivator, în sensul de cuvântare dată creației
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
pe omul pe care-l făcuse și l-a pus în grădina cea din Eden, că să o lucreze și s-o păzească” (Fac. 2, 15). Prin urmare, omul a primit harul puterii creatoare și porunca expresă de “a cultiva” Edenul și prin aceasta porunca de a fi cultivator, în sensul de cuvântare dată creației umane pentru zidirea culturii - cult. Prin căderea din starea sa primordială, o dată cu întunecarea Chipului lui Dumnezeu în el, și puterea creatoare a omului a scăzut și
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
peste un om și ceva după ce scriu.” Floarea, în speță floarea de salcâm, iar ulterior, cea de cireș, este un simbol al principiului pasiv, dar și al dragostei și al armoniei. Floarea reprezintă copilărila, puritatea, inocența și are legătură cu Edenul. Floarea este un centru spiritual. Aspirația spre absolut a poetului se realizează prin faptul că el are conștiința unei misiuni ce trece dincolo de timp. „de aici încolo cât vezi cu ochii e/numai ziua mea/nu are importanță calendarul luna
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
care ma împinge de la spate/să merg.” Iar acest lucru devine posibil numai datorită faptului că “grădina/a făcut un ocol/și mi-a adus copacul în palmă”. În creștinism, acest copac simbolizează arborele cosmic, pomul vieții, iar grădina este Edenul sădit de Dumnezeu la facerea lumii. Acest copac oferă veșnică regenerare. Cu rădăcina înfiptă în pământ și ramurile înălțate spre înalt, pomul vieții face legătura între uman și divin și are caracterul unui centru, al unui punct de echilibru. De
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului MERGEM ÎN...VACANȚĂ! dedicată iubitorilor de versuri albe Iubito, ia-ți catrafusele, Plecăm în vacanța mare. Nu ne mai întoarcem, Rămânem acolo, departe, În Grădinile Edenului. Casa? Casa rămâne Pe mâini bune. Avem Băiatul, Avem Nora, Avem Nepotul. Au ei grijă, De Lumină și Apă. Fata e departe. Va avea grijă de noi, Să ne telefoneze, Să ne trimită emailuri, Căci vom avea cu noi, Laptopul
MERGEM ÎN...VACANŢĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367274_a_368603]
-
altoiul ce moartea a învins.” (lăstarul iubirii ...) „Când trupul tău imprimă în mine recunoașteri, A Evei pe Adamul născut spre-a o iubi, Par două mere sânii, păcat spre a-mplini Ispita de-nceputuri în repetate nașteri. Și alungați din Eden în locuințe-astrale Le-nnobilăm cu îngeri vestind pe mai departe, Că-s raiuri ce ne-așteaptă, nu dincolo de moarte, Ci, zi de zi, în suflet, în forme ancestrale.” (înveșmântat cu tine ...) O, Anne, iubita ascunsă în colțul neuitat al iubirii
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
mă farmecă. Zâmbesc fără să spun vreun cuvânt. Tresar de fericire când îmi atingi buzele calde și mă săruți ușor. Îmi acoperi cu tine toată ființă! Tot sufletul! Și mă porți într-o lume doar de tine știuta, ca un Eden, unde fiecare fluture magic are floarea lui. Curată și albă ....atât de albă!!! Mă învălui într-un dans feeric și-mi șoptești că mă iubești. Aș vrea să te strâng în inima mea, să te ferec acolo dar mă tem
TE IUBESC ! de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368638_a_369967]
-
cuvine unei împărătese, ca una ce participă la taina minunată și neobișnuită, în care „cer fiind peștera, scaun de heruvimi Fecioara, ieslea sălășluire, întru care S-a culcat Cel neîncăput, Hristos Dumnezeu". Odată cu această mare minune, tuturor s-a deschis Edenul - „că pomul vieții a înflorit în peșteră din Fecioara! Pentru că pântecele aceleia rai înțelegător s-a arătat, întru care este dumnezeiescul pom, din care mâncând vom fi vii, și nu vom muri ca Adam. Hristos Se naște ca să ridice chipul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
mozaic», spre a-și grăi constatarea „post-edenică“: «Domnișoară, mai nimic...». Nu s-a întâmplat / schimbat „mai nimic“ și, în fața măreției omului angajat întru cunoașterea absolută, cunoaștere pentru care a fost „blestemat“ de Dumnezeu și pentru care a fost „exilat“ din Eden, soarele este „pitic“ și cu „petele-mozaic“, „mozaicul păcatelor“, pentru care „auritul“ nu și-a primit pedeapsa divină. Și toate acestea reliefează convingerea genialului poet că «omul este natura naturii» (SFiz, 504). VA URMA ------------------------------------------------------ Prof. Dr. Ion PACHIA-TATOMIRESCU
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Acest fapt a declanșat derularea prin memorie a unor amintiri care mă legau de această personalitate românească, de această doamnă a literaturii române. Cu toate că am avut intenția să scriu acest eseu imediat după ce am auzit de plecarea domniei sale spre grădina Edenului, mi-a venit totuși așa de greu „să mă pornesc”, să scriu despre dânsa. Sunt convins că lucrarea mea va părea foarte modestă pentru descrierea unei asemenea ființe. Ferice de cei care au cunoscut-o mai bine, i-au fost
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
inima ta verdictul din care nu poți ieși, sentința-cerc din care nu poți evada, cuvinte venite din altă lume pentru lumea aceasta în petrecere, în fast și glorie mundană... Simplu, poetul dedică acest volum familiei, celor de lângă el, persoanele din Edenul de totdeauna, este semnul întoarcerii la zicerea primară... „nimeni nu a mai văzut atâtea/punți de lumină - între/peticele întunericului lumii - nimeni/ nu a mai văzut atâta/speranță - între cei care deja/plecaseră capul - pentru izbitura/finală/” - Despre cel născut
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
încă nu a prins viață, nu și-a reluat caruselul apocaliptic... De la Dannot am învățat că Dumnezeu nu oferă certitudini, în afara uneia singure: a iubirii Sale nemărginite pentru om și, subsumată acesteia, a renașterii într-o lume mai bună, în Edenul refăcut. Dar, fatal, nu rațiunea ar fi trebuit să descopere toate acestea, nu inteligența ne este cerută de divinitate, ci sufletul curat, sentimentul fără de prihană... * Diminețile la Dannot și miniaturala cruce ce mi-a fost hărăzită, înfruntarea absurdului, redescoperirea eului
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
cu eforturi din ce în ce mai mari”. „Nu te învinovăți pentru asta. E firesc să simți așa”. „Ți-am ascuns însă un lucru. Acum a venit momentul să ți-l spun, pentru că mă pregătesc din nou de o apropiere mai profundă de viitorul Eden, mă pregătesc să-mi îngrop definitiv micile orgolii, pentru o cauză superioară. Iar trecutul nu-mi dă pace, e ca o fantomă”. „Dannot, nu-ți cer să mă ierți, dar te rog, te implor aproape să-mi deschizi o poartă
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
ștergându-și câteva broboane de transpirație. „Dannot, e inutil. Nici măcar nu pot să te urăsc. Nici măcar nu mai vreau să te ascult. Voi pleca de aici fără să privesc în urmă, fără să mă gândesc la altceva decât la noul Eden și la profețiile Fecioarei. Totuși am să te întreb, dintr-o curiozitate maladivă aproape, pe cine ai vrut să ucizi atunci? Pe biata Jeanne sau pe cel care nu puteai să fii? Cel inocent, curat, cu sufletul apropiat de îngeri
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
Dumnezeu ne-a dat prima dovadă de "liber arbitru" al omului. I-a prezentat-o pe Eva lui Adam și i-a spus: - Alege-ți o soție ! Adam s-a uitat în jur și a analizat contextul: erau în grădina Edenului pomi, animale și Eva. Bineînțeles, a ales ceea ce credea el că e răul cel mai mic. Aici nu pot să nu amintesc o epigramă scrisă de Gh. Chirilă. Eva “Mărite Doamne, o dorință am: Să-l pedepsești amarnic pe Adam
DESPRE DESTIN ŞI LIBERUL ARBITRU de DAN NOREA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349019_a_350348]
-
anis pre un Tibet “, de Mariana Vicki Vârtosu.(Focșani ). 7-“Umorul Domnișanului “, de Ion C.Hiru.( Domnești-Argeș). Teatru 1-“Teatru”, de Ion Constantinescu. (Cluj-Napoca ). 2-“Raiul, prima pe dreapta “, de Cornel Udrea.( Cluj-Napoca). 3-“ Teatru“, de Dumitru Velea.(Petroșani ). 4-“Edenul și infernul unei lumi “, de Ion Nălbitorul.( Rm.Vâlcea). 5-“ Foca albastră“, de Doru Moțoc(Rm.Vâlcea ). Eseu 1-“Pragul de sus “, de Dumitru Velea.(Petroșani ). 2-“Povara lumini “, de Maria Vaida.(Cluj-Napoca ). 3-“Puterea cuvântului “, de Geantă Constantin.( Călimănești
NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349066_a_350395]
-
ape scăldate numai cu cer din poeme de Baudelaire trupul tău din scăldătoare sună ca luna pe mare dezgropată din cuvinte cu aura ta fierbinte în cochilie de vis unde gândurile mi-s doar ghitare ațipite pline toate de ispite eden blond cu miere blândă ești făcută din osândă coapsele tale solare dorm în golfuri selenare în dezmăț și în orgie descântate-n apă vie ai în mânecă doi ași fiică hoață de ocnaș te invit la bal mascat dintr-un
BALADĂ PROFANĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349106_a_350435]
-
de flori, să văd statuia lui Eminescu, operă sculptorului Mihai Onofrei, executată după fotografia lui Eminescu făcută de pictorul polonez Franz Duschek, să revăd corpurile noilor clădiri M-aș duce și în cealaltă parte a castelului unde era grădină - adevărat Eden. Aș vedea-o că atunci prin sita genelor, străbătuta de ălei mărginite de flori, din loc în loc cu arcade strălucind în albul lemnului sprijin pentru trandafiri cățărători care formau adevărate bolti. Mi-aș oglindi chipul în apă bazinelor cu pești
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
fost bărbații neamul de l-au plămădit . Poate că în zilele noastre, dintre corifeii Ardealului, nimeni nu l-a cântat cu atâta ardoare ca autorul de față. Pentru el, ținutul care poartă acest nume, nu înseamnă numai Acasă, dar înseamnă Edenul, spațiul mirific, ținutul împărătesc, care trebuie apărat cu prețul vieții pentru fiecare fir de iarbă și pentru orice pumn de țărână: “Ardealul nu-i o țară, e suflet, e trăire, / E începutul lumii ce îl purtăm în noi, / E jalea
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]