2,649 matches
-
întunericul predispunînd la echivocuri de interpretare. Unele pagini comunică perplexități sau dificultăți de înțelegere, altele transmit revolte și scîrbe, iar altele seninătăți și revelații. Dar peste tot răzbate senzația că Tarangul scrie pentru sine: scrie din nevoia de a se edifica, de a se liniști lămurindu-se, de aceea scrisul lui n-are ostentație artistică, adică ambiția de a se înfățișa frumos cititorului. Ce atrage la el e împrejurarea că nici el nu prea știe bine ce vrea să spună. Neputința
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
realitate, dar mai sunt, cum recunoaște autorul însuși, și înfrângeri: „subiectul comun, generic, al povestirilor îl reprezintă nu doar orașul în sine, cu geneza, evoluția și moartea sa, ci însuși destinul civilizației urbane, al colectivității și al indivizilor care au edificat orașul, îl locuiesc și îi suferă influența modelatoare. [...] Orașul și arhitectura sunt simple pretexte; adevăratul subiect este lungul, sinuosul drum al omenirii spre lumină. Un drum constituit, la prima vedere, dintr-o înlănțuire de înfrângeri, dar care în realitate nu
Geoficțiuni by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3290_a_4615]
-
nu poate fi înțeles (1993) și, după o altă pauză uriașă, Cartea Alcool (2010). Nu e vorba doar despre autoreferențialitate. De altfel, nici măcar referențial, Mureșan nu se încumetă să fie prea ades. El migălește, mai degrabă, complicate planuri de translare: edifică întâi, vizionar, un sistem de înțelegere a lumii, apoi îl „importă” segment cu segment între două coperte. Dacă exercițiul acesta este, în esență, grav sau dimpotrivă, ludic, nu are sens să ne întrebăm. Cel mai probabil, ca orice mare construct
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
care alăturarea era de neconceput (Norman Manea, Michael Finkenthal), ei susținând că fiecare dintre cele două totalitarisme trebuie considerat în regim propriu, ca practici și ca efecte. Cartea întocmită de Iordan Chimet în 2001 (Dosar Mihail Sebastian, Editura Universal Dalsi) edifică asupra unei dispute care nu a fost numai de termeni și nici privitoare numai la Sebastian și Liiceanu. Dezbaterea despre Mihail Sebastian este reactivată în 2009, când apare cartea Martei Petreu Diavolul și ucenicul său (Editura Apostrof). Nu este în
Posteritatea lui Sebastian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3690_a_5015]
-
mică. Nu le distruge, dar nici nu le imprimă mișcarea tumultoasă a înfăptuirilor care schimbă lumea. Sunt niște amintiri de porțelan, mărturisind o neputință decorativă. O tristețe programatică, susținută de mici curenți de atmosferă, care nu-i clintesc nici o silabă. Edificând un liliput al elanurilor neîmplinite, al pornirilor reținute, al ambițiilor temperate melancolic. După un episod de poezie angajată, aceste constatări detașate, în care frumusețea bate substanța și reprezentarea bate afectul, sunt, la urma urmei, o revanșă.
Simplificări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3606_a_4931]
-
a culturii”, în siajul reflecțiilor antropologice ale lui Donald Davidson sau W.V. Quine. De altfel, bibliografia e absolut remarcabilă prin cuprindere și actualitate, iar cartea ar putea fi tradusă în Occident fără spaima că tezele lui Pânzaru ar fi edificate pe un ansamblu de informații datate. Cu adevărat impresionante în volum sunt, însă, materialul empiric menit să ilustreze conceptul de interpretare, precum și mobilitatea argumentelor. Din moment ce interpretarea e scoasă din sfera de acțiune a textului și devine mecanism de situare la
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
Coman obsesia principală a propriului imaginar, a tablourilor vivante ce se succed de-a lungul cărții. Ea scrie ca și cum ar fi trăit în toate acele sate pe care le zugrăvește fără să le numească. Fiecare din cele zece povestiri se edifică în jurul unui nucleu semnantic, al unei poante purtătoare de mesaj și semnificație. Florin din Alfabetul știrb, din pricina plecării mamei în străinătate, sare premeditat, în caietul de teme, litera mde la mamă. Iată ce explicație îi dă el învățătoarei: „ Ce știți
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
definit, atât de misterios? Îl voi întrebuința totuși, cu oricâtă primejdie ar cuprinde el, și mai ales cu toată greutatea delimitării sensului lui” (327). Anonimatul nu este așadar o figură întâmplătoare și accesorie a reprezentării prin care Lovinescu încearcă să edifice comunitatea de la Sburătorul. Nu este eticheta rezervată câtorva minori din cerc, „caracudei”. Dimpotrivă, poza celui „fără de nume” identifică condiția scriitorului în regimul democratic al literaturii 9. Geniul este excepționalul, cel fără egal, însă numai cu condiția de a fi fost
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
tiparului și tocmai bine înainte de a se fi și epuizat ca orice carte de excepție. Acum, că am ajuns în sfârșit s-o parcurg integral, pot să te felicit în deplină cunoștință de cauză. Contribuția dumitale este cu adevărat fundamentală, edificând deosebit de semnificativ, atât prin seriozitatea laborioasă a conspectării materialului luat în cercetare, cât și prin inteligența disociativă a examenului critic. Lectură extrem de instructivă, captivantă într-un înțeles superior, incitând la reflecție într-o măsură pentru care îți rămân recunoscător. Nu
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
am și 6 ore la Liceul nr. 2, la clasa a XI-a, completare de catedră și suplimentare. Folclorul meu, de care îmi vorbești, nu știu când va apărea, poate că la anul sau la sfântul așteaptă. Dar ca să te edifici mai bine ce am realizat eu în materia respectivă, poți citi articolul - O baladă populară necunoscută: „Cântecu lu Angealâu” 2, publicat în Limbă și literatură, vol[umul] 10, 1965. Regret că nu mai am la îndemână să-ți dărui un
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
lui Refn, Julian, se oglindește în implacabilul Chang, un maestru care înaintează tăcut pe calea lui; tăcerile converg către o formă de iluminare, de transcendență într-o lume care pare închisă etanș în cercul violenței. Din prima clipă, Julian pare edificat asupra inutilității oricărui demers de a-l opri pe implacabilul Chang, resortul unei mașinării distructive s-a pus în mișcare. Însă filmul dedicat lui Alejandro Jodorovski, fapt în sine semnificativ, împrumută considerabil ca atmosferă și psihedelic plonjeu în abis din
Despre zei și neoane by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3379_a_4704]
-
câteva tonuri mai intens decât era cazul au așezat-o, aproape de la sine, pe Doris Lessing în proximitatea unor Mary McCarthy sau Simone de Beauvoir. Cu deosebirile de rigoare: Mary McCarthy și-a dedicat cei mai buni ani ai creației edificând la modul paradoxal, adică deconstruind și ironizând, o «comedie umană»; Simone de Beauvoir, una dintre «femeile-comisar» ale anilor ’50, deceniul negru, a navetat neclar, însă cu insistență, între ficțiunea propriuzisă și tentația discursului filozofic și a mizei pe idee (ce
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
sau de simbolismul catedralelor, ilustrează că omul Proust era preocupat de ocultism. Preocuparea ar putea justifica sentimentul religios difuz, cu poziționarea omului Proust între o hermeneutică atee și o estetică a credinței, interesat fiind mai mult de simbolul care a edificat credința, decât de credința care a edificat simbolul. De exemplu, este notorie preocuparea romancierului pentru estetica și simbolismul catedralelor, în care Emanuel Bibescu era nu doar un cunoscător, ci un adevărat erudit, cei doi făcând împreună un pelerinaj intelectual la
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
Proust era preocupat de ocultism. Preocuparea ar putea justifica sentimentul religios difuz, cu poziționarea omului Proust între o hermeneutică atee și o estetică a credinței, interesat fiind mai mult de simbolul care a edificat credința, decât de credința care a edificat simbolul. De exemplu, este notorie preocuparea romancierului pentru estetica și simbolismul catedralelor, în care Emanuel Bibescu era nu doar un cunoscător, ci un adevărat erudit, cei doi făcând împreună un pelerinaj intelectual la catedralele din Chartres, Tours, Bourges, Rouen etc.
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
comise în numele acelei «idei frumoase»” sau, „o stea relativ nouă”, Terry Eagleton, „care încearcă să îmbine creștinismul cu marxismul dur”. Lor și altora, Andrzej Nowak le recomandă să-și verifice ideile în practică, și anume în Coreea de Nord, unde tocmai se edifică minunata orânduire comunistă. De citit eseul din 22! Un deznodământ previzibil La rubrica SOS Provincia din revista DILEMA VECHE (nr 499, 5-11 septembrie), Sorin Semeniuc ne semnalează cazuri de vandalism extrem la Iași, despre care România literară a informat la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
Vulpescu a ostenit însă în tălmăcirea lui Villon peste o jumătate de veac. I-a dăruit, vasăzică, poetului mai mulți ani decît Dumnezeu! Evenimentul editorial cel mai impresionant al anului 2013 este, cu certitudine, apariția celor 3 volume ale monumentului edificat de Romulus Vulpescu: Villon, Opera omnia 1. Avem de-a face, cum ne avertizează tălmăcitorul în al său Cuvînt liminar, cu „prima versiune românească integrală a scrierilor ilustrului autor medieval francez”. Și întrucît unii cercetători îi atribuie poetului liric și
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
fost aplicat în teatru în numărul dublu din revista Poetics, Amsterdam, 1977, pe care l-am dedicat studiului formal al dramei. Toate acestea urmează ideea lui Servien de a crea o distanță clară între obiectul artistic și metalimbajul adoptat. Servien edifică o teorie generală a ritmului, inițial cu referire la limbajul articulat, ulterior extinsă și la alte moduri de expresie (muzică și arte plastice) și include atât limbajul științific cât și pe cel liric. O excepție de la atitudinea rezervată a celor mai mulți
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
îndoiesc de autenticitatea discursului "suprarealist" al lui Gellu Naum (care abandonează treptat recuzita tenebros-gotică în favoarea angoasei și ironiei elegiace), cît și celor care refuză să vadă, din cauza imaginarului diferit, apropierea de substanță dintre poezia lui Naum și poezia optzecistă, ambele edificate pe un nou impact cu ființa și cu literatura. Așadar, volume despre niște autori, dar implicit despre sensul ființei în lume, așa cum este ea concretizată în figura criticului. Mascîndu-și poate propriile angoase, dar convins de necesitatea misiunii sale și încrezător
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
așa-numitei dictaturi a proletariatului, liderii comuniști înșiși încă mai țineau discursuri în care deplângeau pasivitatea, formalismul, idilizarea capitalismului, rămășițele mentalității burghezo-moșierești, misticismul și elitismul. La un moment dat, regimurile totalitare însele au renunțat, practic, la ambiția inițială de a edifica Omul Nou cu toate caracteristicile sale imposibil de atins, și s-au mulțumit cu individul dependent, oportunist și las, care nu prezenta un pericol de instabilitate socială". Cred că acest individ trebuie căutat și întrebat ce a însemnat pentru el
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
înconjoară" omul dar care suferă dintr-o poziție de inegalitate, de subordonare față de dorință omului de a o modela, de a o cumpăra sau vinde, până la a o distruge). Este vorba de denunțarea modelului dihotomic om-natură, pe care s-au edificat nu doar conceptele de orașe (industrializate, poluante, cu zone de zgârie-nori, mini-orașe izolate prin înălțime între ele, fără parcuri sau cu zone verzi din cele mai puține, orașe extinse prin distrugerea unor ecosisteme unice sau folositoare), ci însăși societatea umană
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
impozante din cîte alcătuiesc postamentul gloriei mateine, relevînd, după cum mărturisește cu franchețe exegetul, ,o amănunțită studiere a tuturor izvoarelor critice, acțiune cu mult mai dificilă decît la o primă evaluare, în lipsa unei bibliografii pe care a trebuit singur să o edificăm printr-o răbdătoare despuiere de texte pe o mare întindere risipite - și cu temerea, din inimă mușcătoare, de a nu include piese de prim ordin, dar și de a nu lua act de altele, marginale eventual, dar cu acces la
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
dezgustată de altele? Este și cazul Istoriei literaturii române contemporane. 1941-2000 de Alex. Ștefănescu, executată scurt (,acea glumă proastă") în șapoul cronicii despre Doina Ruști. Să fie acest gen de "critică" o glumă mai bună? Numai Zogru ne-ar putea edifica.
Studențești... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10666_a_11991]
-
care le iau apărarea profesioniștilor în arta violurilor și a jafului, să-i găzduiască o singură noapte. În dimineața următoare vor avea surpriză să constate că, în imobilul binefăcătorului sufla vântul sau răsună ecoul. Merită să încercați. Eu, m-am edificat. Din amfitrion ospitalier, plin de încredere, am devenit o biată victima. Evident, cu banii luați. Că în orice situație, există și excepții de la regulă, care se opun generalizărilor. se clatină timpul adun pe o răsucire de oră amiază lumină prelinsa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lasă redus la tăcere până nu spune tot ce are de spus; și își duce mai departe romanul, fie cu o amintire, fie cu o teorie, fie cu un calificativ aruncat în față cititorului (cel mai frecvent: ,decerebrat"). Deși rapid edificați asupra posibilităților tânărului prozator, îi urmărim cu o anume curiozitate traseul epic. Cu toate gropile ei, cartea se citește de la un capăt la altul, lectura putându-ne amuza, dar nu și plictisi. E un început.
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
ceea ce rezultă din această relație nu este o simplă imagine consemnativă, fie ea și riguros susținută artistic. Simultan, peisajul este un peisaj al peisajului, cu alte cuvinte o percepție a modelului cu deplina conștiință a faptului cultural. Ioana Bătrânu își edifică, astfel, lumea ei de imagini armonizînd tensiunile venite simultan dinspre trei surse: modelul exterior, modelul cultural și modelul interior. Ea își însușește integral coordonatele celui dinîi, le interpretează prin grila celui de-al doilea și le colorează afectiv și temperamental
Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10891_a_12216]