6,002 matches
-
cult. De aici, înțelegem că această biserică trebuie să fie mult mai veche.” „Suntem creștini, nu de ieri, ci de multă vreme” Părintele Diț nu era scump la vorbă. Cu multă aprindere și râvnă a povestit despre trecutul monumentului istoric: „Edificiul a funcționat ca lăcaș de cult până în 1948. Trebuie însă remarcat faptul că ultima căsătorie a fost oficiată în această biserică în anul 1978. Biserica a avut pictură integrală interioară, iar pentru că pe spațiul de sub cornișe există urme de pictură
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445400249.html [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
decembrie 2013. Accesul se face in baza biletului de intrare. În paralel, Castelul Bran a prelungit cu un an perioada de desfășurare a Expoziției cu Instrumente Medievale de Tortură, prezentând astfel publicului două acțiuni culturale ieșite din contextul istoric al edificiului.
Expoziţia foto Patimă şi Viciu, Artă şi Fum by http://www.zilesinopti.ro/articole/5569/expozitia-foto-patima-si-viciu-arta-si-fum [Corola-blog/BlogPost/98079_a_99371]
-
tătaro-mongolă din anul 1241, din pietrele castrului roman s-a ridicat o cetate feudală. Deși a suferit multe transformări în decursul timpurilor, Castelul de la Brâncovenești, ridicat între 1557-1558, în stilul Renașterii transilvănene, ni se înfățișează și azi ca un amplu edificiu, fortificat, între anii 1599-1600, cu șanțuri proiectate de... olteanul Sava Armașu. Mihai Viteazul și-a instalat aici, pentru scurt timp, un corp de oaste, sub comanda credinciosului său armaș Sava, care avea să se dovedească și un arhitect ingenios. Din
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1376505016.html [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
criminalului de război Wass Albert. Am insistat nu întâmplător asupra imaginii olteanului Sava Armașul, om de încredere, ca și Moise Secuiul, al domnitorului Mihai Viteazu, dovedindu-se un eficient strateg prin fortificarea șanțurilor cetății de la Brâncovenești, elemente esențiale pentru siguranța edificiului, căci Sava Armașul va fi și el un martir. După ce Mihai Viteazul este înfrânt în bătălia de la Mirăslău, Clujul se va răzbuna pe orașele și locuitorii loiali domnitorului. Aflat cu o solie, Baba Novac a fost arestat de Dieta de la
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1376505016.html [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
ușă a castelului, pătrunzând într-o încăpere pe care nu o mai văzusem vreodată. Cred că este prima oară când un membru al Familiei Regale scrie o carte despre castel. Aceasta oferă cititorului o perspectivă personală, din interiorul familiei, asupra edificiului și asupra destinului său, mai degrabă decât o pagină istorică, de arhitectură, politică ori literară. În cursul anului 2016, sărbătorirea celor 150 de ani ai Coroanei române a lăsat o urmă în mințile și în sufletele oamenilor. Multe aspecte din
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
Autoarea își definește vastul volum drept „studiu monografic“. Lucrarea reprezintă probabil cea mai amănunțită cercetare referitoare la arhitectura castelului, la operele de artă ce-i compun colecțiile și la sensurile multiple (metaforice și practice) pe care suveranul le-a dat edificiului. Autoarea plasează, istoric și arhitectural, Castelul Peleș în contextul reședințelor regale sau princiare ale continentului, găsindu-i locul în extraordinara familie istorică, politică și artistică a acestora. Ruxanda Beldiman studiază influența distinctă a celor două mari perioade de lucru la
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
I a ridicat castelul pentru a fi leagănul dinastiei sale, al dinastiei naționale. Acest lucru a fost gândit și declarat de suveran încă de la bun început, în anii 1870. Caracterul de „leagăn al dinastiei” așază Peleșul în aceeași categorie de edificii cu Castelul Windsor din Anglia (istoria celor două edificii este complet diferită, dar utilitatea lor de reședință de familie și loc de ceremonii oficiale este aceeași, cum același este și puternicul simbol național pe care cele două edificii îl au
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
sale, al dinastiei naționale. Acest lucru a fost gândit și declarat de suveran încă de la bun început, în anii 1870. Caracterul de „leagăn al dinastiei” așază Peleșul în aceeași categorie de edificii cu Castelul Windsor din Anglia (istoria celor două edificii este complet diferită, dar utilitatea lor de reședință de familie și loc de ceremonii oficiale este aceeași, cum același este și puternicul simbol național pe care cele două edificii îl au în istoria lor). Pe de altă parte, tot Carol
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
categorie de edificii cu Castelul Windsor din Anglia (istoria celor două edificii este complet diferită, dar utilitatea lor de reședință de familie și loc de ceremonii oficiale este aceeași, cum același este și puternicul simbol național pe care cele două edificii îl au în istoria lor). Pe de altă parte, tot Carol I este cel care precizează, încă de la început, că Peleșul le va fi, lui și Doamnei Elisabeta, „reședință sănătoasă și binecuvântată“ pe timp de vară. Corul Regal Există un
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
le va fi, lui și Doamnei Elisabeta, „reședință sănătoasă și binecuvântată“ pe timp de vară. Corul Regal Există un contrast între vârsta tânără a castelului și aspectul lui clasic, bătrânesc. Contrastul nu este întâmplător. Carol I a încercat să dea edificiului o statură cât mai venerabilă și mai impunătoare cu putință, cât mai plină de înțelesuri istorice, pentru a compensa vârsta tânără a dinastiei sale, prospețimea noului stat modern de pe harta Europei și poziția, încă vulnerabilă, a țării sale în concertul
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
mai mic târg, dedicat copiilor, oferă prilejul de a vizita cartierul Mica Veneție, pe malul canalului. De la târgul din Piața Jeanne-d'Arc, se poate merge pe Strada Mare până la cele ale vechii Vămi, acoperite cu țiglă emailată, cel mai vechi edificiu al Alsaciei, construit în 1380. Pitorescul Colmar, luminat feeric De acolo, mergând în Strada Negustorilor, o haltă obligatorie este în fața Casei Pfister (1537), cu o fațadă minunată pictată cu scene biblice, cu balcon de lemn, foișor și turnuleț octagonal. Apoi
Sărbătorile de Crăciun între Paris, Capitala Luminilor, satul lui Moș Crăciun din Disneyland, Lyon și Alsacia by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105896_a_107188]
-
Ircam), spații pentru activități educative... Cy Twombly Simple Haut Această arhitectură postindustrială unică, realizată din tuburi și culori, imaginată de Renzo Piano și Richard Rogers, a făcut obiectul multor critici. Renzo Piano declara atunci: “am dorit să demolez imaginea unui edificiu cultural care inspiră teamă. Este visul unui raport extraordinar de liber între artă și oameni, în care să respire, în același timp, orașul”. Cy Twombly Beaubourg, mai mult decât alte muzee internaționale, a depășit rolul de simplu organizator de expoziții
40 de ani de Centre Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105807_a_107099]
-
naționale avea un loc central. Aceasta se observă din faptul că printre primele proiecte de lege supuse dezbaterii corpurilor legiuitoare în sesiunea 1881-1882, în concordanță cu dorința expresă a regelui Carol I, se aflau: Proiectul de lege pentru înființarea de edificii și construcții publice și Proiectul de lege pentru construirea unei catedrale române în capitala țării. Acest al doilea proiect a fost înaintat de Regele Carol I Senatului pentru dezbatere, iar acesta l-a votat în ziua de 20 mai 1882
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
Primăria donează terenul pe care erau deja turnate fundațiile viitorului manej, edificiu aparținând Societății Ecvestre Române. Proiectul prevăzuse dimensiuni considerabile. Destinația inițială a terenului se schimbă însă și se hotărăște ca în locul manejului să se ridice clădirea Ateneului Român. Palatul Ateneului Român s-a clădit cu bani dintr-o subscripie publică, în
Istoria Ateneului Român. ”Dați un leu pentru Ateneu” -File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102302_a_103594]
-
pe acestea amintește de vechile temple ale antichității. La baza frontonului se află inscripția „Ateneul Român“. Cupola, aflată în spatele frontonului, este dominantă prin mărimea sa, iar prin arhitectura sa barocă se impune ca element central al construcției. Înălțimea totală a edificiului este de 41 metri, iar diametrul, de 29,16 metri. Înălțimea cupolei este de 13 metri. Tamburul este prevăzut cu douăzeci de ferestre rotunde, fiecare având câte o liră stilizată ca element decorativ. Partea superioară a cupolei, în punctul ei
Istoria Ateneului Român. ”Dați un leu pentru Ateneu” -File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102302_a_103594]
-
Grație Ancăi Măniuțiu, ghid expert, redescopeream vechea sinagogă convertită în teatru: câtă viață se ascunde în aceste locuri "reînviate", sacre sau industriale. Ele au servit, au o istorie și îi poartă încă însemnele sau cicatricile. Nimic neutru, impersonal ca în edificiile transparente recent concepute. De aceea, îi spun ironic unui prieten, nobilii englezi cereau servitorilor să poarte ei, întâi, hainele noi: astfel le domesticeau și uzura le furniza o istorie, le construia un "trecut". Asemeni acestor spații recuperate, care și-au
GEORGE BANU: Odiseea străinului la Festivalul Internațional “Interferențe” by Corespondență specială de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105938_a_107230]
-
în oraș. În acest scop, la 15 aprilie 1906, consiliul comunal al orașului, întrunit în sesiune extraordinară, aprobă propunerea făcută de primar pentru construirea unui local de teatru 134. Această hotărâre era justificată de consiliu dată fiind necesitatea unui asemenea edificiu și eșuarea încercărilor particulare întreprinse până atunci. Planurile clădirii urmau să fie întocmite de arhitectul Petre Antonescu, din București, iar costul nu trebuia să depășească 184 358 lei135. Deoarece banii din primul împrumut au136 fost cheltuiți cu alte lucrări 137
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > ANETA STAN. ÎȘI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAȚELE MĂRII...! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1314 din 06 august 2014 Toate Articolele Autorului Dobrogea binecuvântată, a monumentalelor edificii de spiritualitate și a fermecătoarelor tablouri vii la care numai penelul măiastru al naturii pure poate lucra, a fost, este și va fi locuită de râvnitori ai valorilor creștine, artistice și culturale apărate de folclor înainte de toate; a fost, este
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1407304908.html [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
exagerat, pentru a repune în valoare catafatismul și reexaminează din punct de vedere spiritual persoana umană - din comunitate, care se opune individualismului și particularului. Altfel spus, Biserica Ortodoxă respinge orice formă de înnoire spirituală care nu-și găsește sursele în edificiul doctrinar moștenit de la Domnul Iisus Hristos prin tradiția apostolică a Bisericii inițiale. Prin urmare, Ortodoxia are o spiritualitate echilibrată și foarte bine structurată, în armonie cu tradiția relevată și cu nevoile și cu temerile omului contemporan. Ea propune, printre altele
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429519984.html [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
euharistică, tot în acest fel nu poate să existe decât o singură Biserică, în care se extinde Același Iisus Hristos. Euharistia este (re)sursa și temelia trăirii noastre cu Iisus Hristos în Biserică. Ea este fundamentul pe care se înalță edificiul Bisericii, este cel mai puternic element ce susține și străbate această uriașă construcție comunitară. Iată cu câtă claritate înfățișează Sfantul Chiril al Alexandriei acest aspect: "Căci binecuvântându-i într-un trup, adică al Său, pe cei ce cred în El
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466583015.html [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
frecvență supărătoare de către așa-zișii „oameni de bine”, politicieni ce încă mai au brânzică pe la colțurile gurițelor nesătule, storcând încă în batiste năsucul din care curg bobițe apoase. „Greaua moștenire a comunismului”, adică metroul, digurile Dâmboviței, Casa Poporului, Transfăgărășanul, marile edificii ale producerii electricității și câte multe altele. Despre toate acestea se spune că sunt ale lui Dej sau ale lui Ceaușescu, nicidecum ale poporului român care, cu sacrificii imense, a construit, a înălțat, a făurit obiective industriale și civice invidiate
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326396240.html [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
645 metri cubi pe secundă. Barajul are două goliri de fund care evacuează câte 90 metri cubi pe secundă fiecare, la lac plin”. Câtă exactitate, câte informații prețioase am aflat de la acest om care participase direct la construirea acestui grandios edificiu, ce memorie fantastică avea. Totul m-a uimit. Am întrebat pe distinsul inginer Mălai dacă pot fi adevărate zvonurile și chiar calculele date publicității în cazul fisurării barajului, ce repercusiuni ar putea avea. „Ajungem imediat și acolo. Dar înainte, trebuie
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326396240.html [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
iar un kilogram de carne bună, 8 lei. Salariile erau bune, dar și munca era destul de grea, periculoasă. Se zvonea, la sfârșitul lucrărilor, că tributul de vieți omenești a fost mare. Circa patruzeci de jertfe. Și această mare lucrare, acest edificiu imens, ca și altele din istoria noastră, și-a cerut jertfa, mitul jertfei pentru construirea a ceva durabil a funcționat din nou, „pe Argeș în sus”. O întâmplare tragică este edificatoare. Spre sfârșitul primăverii anului 1965, după o zi de
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326396240.html [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
tonaj ce zburau peste parapet și cădeau în hăul de dedesubt, de muncitori îngropați de vii în galerii și câte și mai câte. Tragedii ce au scris cu sânge istoria unei gigantice construcții, înfăptuită de poporul român, pentru nevoile lui. Edificiul acesta, construit cu atâtea sacrificii, cei de azi îl includ în „greaua moștenire”, alături de combinate, uzine, institute de cercetări în diverse domenii, clădiri de patrimoniu, locuri de agrement, termocentrale, hidrocentrale, regularizări ale albiilor râurilor, autostrăzi, muzee de interes internațional, piețe
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326396240.html [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
se găsise un sediu la etajul celei mai răsărite clădiri din centrul orașului, care cândva mi se păruse deosebit de frumoasă și impunătoare. Așezată pe două străzi, la intersecția splaiului B. cu strada principală, se bucura de o poziție privilegiată între edificiile zonei, atrăgând atenția trecătorilor din indiferent ce parte s-ar fi apropiat de ea. Îmi plăcuse cândva cu deosebire micul bovindou cu care îi fusese împodobit colțul, deasupra intrării principale, înzestrat cu ciubucărie barocă și niște însemne heraldice în partea
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_1_dan_florita_seracin_1336402117.html [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]