12,690 matches
-
față de cei cîțiva, puțini, editori francezi care se încumetă să publice autori români contemporani. Zilele trecute m-am dus special la cea mai mare librărie FNAC din Paris să număr cîte nume de români figurează în ofensiva de toamnă a editorilor, care au lansat numai în luna septembrie peste o mie de titluri noi în beletristică! Sînt mai puțini decît degetele de la două mîini, și asta dacă binevoim să numărăm reeditări din plutonul Eliade, Cioran, Panait Istrati... Iar noutăți absolute: o
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
cuvinte e imposibilă. Prin ,viață literară" francezii înțeleg tot ceea ce apare la un moment dat în librării sau prin nenumăratele reviste, tot ceea ce se manifestă în cîmpul literelor prin lansări de carte, colocvii, conferințe, tîrguri de carte (cu ceremonialul venirii editorilor din provincie la Paris, dar și cu orgoliul de a deplasa centrul în alte localități, inclusiv într-un sat, al cărui nume îmi scapă, care supraviețuiește fiindcă a devenit o curiozitate absolută a Franței - are anticariate și saloane de lectură
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
rafinament. Mă opresc aici. Răspunsul trebuia să fie mult mai succint. Viața literară franceză este o frenezie continuă pentru care ai nevoie de mai multe vieți. Mulți îi plîng de milă literaturii franceze de astăzi. Se înșeală amarnic. Iar dacă editorii înșiși, ca și numeroși autori, au motive, deseori, să denunțe procesul de gigantism care duce la comasarea editurilor și la anumite situații de monopol în distribuție, nu e mai puțin adevărat că rezistă cu succes și atîtea mici edituri, uneori
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
e un prim merit evident al colecției, acela de a da o imagine globală a marilor valori. Evident că mai sunt multe nume de cuprins, dar luăm în seamă și intențiile viitoare. Au fost solicitați câțiva dintre cei mai importanți editori cu experiență, specialiști de notorietate într-un domeniu sau altul: Dan Horia Mazilu pentru literatura medievală, Gabriel Ștrempel pentru cronicarii moldoveni, Virgil Cândea, Stela Toma și Nicolae Stoicescu pentru Cantemir, Mircea Anghelescu pentru Heliade, Dimitrie Vatamaniuc pentru Eminescu, Stancu Ilin
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
pentru Heliade, Dimitrie Vatamaniuc pentru Eminescu, Stancu Ilin (asociat cu colegi mai tineri) pentru I. L. Caragiale, Constantin Mohanu pentru Slavici, Teodor Vârgolici pentru Panait Istrati, Traian Radu pentru Tudor Arghezi, Barbu Cioculescu pentru Mateiu I. Caragiale. Acestea sunt numele unor editori de prestigiu, a căror autoritate nu poate fi contestată. O situație specială, mai ciudată, are ca editor Mircea Coloșenco: foarte bun în ediția Ion Barbu, lipsit de spirit critic în ediția Bacovia, de-a dreptul mediocru, dacă nu dezastruos, alături de
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
Mohanu pentru Slavici, Teodor Vârgolici pentru Panait Istrati, Traian Radu pentru Tudor Arghezi, Barbu Cioculescu pentru Mateiu I. Caragiale. Acestea sunt numele unor editori de prestigiu, a căror autoritate nu poate fi contestată. O situație specială, mai ciudată, are ca editor Mircea Coloșenco: foarte bun în ediția Ion Barbu, lipsit de spirit critic în ediția Bacovia, de-a dreptul mediocru, dacă nu dezastruos, alături de Ilderim Rebreanu, în ediția Rebreanu - ceea ce ne conduce la concluzia că, punându-i la socoteală toate contribuțiile
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
în ediția Ion Barbu, lipsit de spirit critic în ediția Bacovia, de-a dreptul mediocru, dacă nu dezastruos, alături de Ilderim Rebreanu, în ediția Rebreanu - ceea ce ne conduce la concluzia că, punându-i la socoteală toate contribuțiile, Mircea Coloșenco este un editor îndoielnic. Rămânem cu nedumerirea de ce nu a fost solicitat Niculae Gheran pentru ediția Rebreanu. Mircea Coloșenco e un caz ciudat de excesivă creditare din partea coordonatorului colecției și prin el am putea redeschide o discuție veche despre necesitatea unei îmbinări între
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
documentar considerabil), altele, adică cele mai multe, sunt ediții repetitive, cu adaosuri și revizuiri documentare, deci reeditări într-o formă doar tipografic nouă (edițiile Creangă, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale au precedente cu exact aceiași realizatori). Demn de laudă este efortul noilor editori ai lui I. L. Caragiale (Stancu Ilin, Constantin Hârlav, Nicolae Bârna), care au reușit să completeze ediția anterioară Zarifopol-Cioculescu, ducând-o spre perfecțiune. E un model al genului, un exemplu de cum trebuie recunoscut, asimilat și depășit efortul predecesorilor. Pe de altă
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
nici măcar suficient documentată, o ediție improvizată, alcătuită în pripă. Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu ar fi trebuit să înceapă cu nuvelele lui Liviu Rebreanu, așa ar fi fost firesc dacă ar fi respectat cronologia operei, dar încep cu romanele pentru că editorilor li s-a părut mai ușor de rezolvat acest sector de creație. De aici pornesc de fapt suspiciunile despre seriozitatea noii ediții. Nota asupra ediției Rebreanu (p. LXIX-LXII) e o mostră de prestidigitație nereușită, de promisiuni înșelătoare. Editorii promit o
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
romanele pentru că editorilor li s-a părut mai ușor de rezolvat acest sector de creație. De aici pornesc de fapt suspiciunile despre seriozitatea noii ediții. Nota asupra ediției Rebreanu (p. LXIX-LXII) e o mostră de prestidigitație nereușită, de promisiuni înșelătoare. Editorii promit o nouă ediție integrală Rebreanu (ceea ce e un curaj enorm pentru doi novici pe acest tărâm, un curaj pe deplin stimabil), care va fi deosebit alcătuită față de "cele alcătuite până acum de diferiți devotați ai operei lui". Problema nu
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
răzlețe, elimină elementele biografice și culturale, renunță la alcătuirea variantelor editoriale, pentru că (atenție!) "în ceea ce privește transcrierea textului în prezenta ediție nu există deosebiri esențiale față de ediția Niculae Gheran". Precizările sunt oneste, dar asta ne ajută să confirmăm, prin chiar cuvintele noilor editori, că ediția 2001 reușește, după cum și-a propus, să se deosebească, dar negativ, de ediția Gheran, prin substanțiale simplificări ale aparatului critic: "la secțiunea Note. Comentarii. Variante " mărturisesc editorii " la fiecare roman, am indicat volumul și paginile din Ediția Minerva
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
oneste, dar asta ne ajută să confirmăm, prin chiar cuvintele noilor editori, că ediția 2001 reușește, după cum și-a propus, să se deosebească, dar negativ, de ediția Gheran, prin substanțiale simplificări ale aparatului critic: "la secțiunea Note. Comentarii. Variante " mărturisesc editorii " la fiecare roman, am indicat volumul și paginile din Ediția Minerva pentru această parte importantă a unei ediții critice". Cu alte cuvinte: nu o cercetare nouă, ci o ediție care o parazitează declarat pe cea anterioară! Secvențele de laborator sunt
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
Ediția Minerva pentru această parte importantă a unei ediții critice". Cu alte cuvinte: nu o cercetare nouă, ci o ediție care o parazitează declarat pe cea anterioară! Secvențele de laborator sunt "esențializate", reperele critice sunt selectate după criterii numai de editori știute, fără să rețină nimic semnificativ din exegeza mai nouă. Reducționismul și obtuzitatea fac blazonul acestei noi ediții Rebreanu. În dosarul de variante la romanul Pădurea spânzuraților, mult rarefiat, la loc de cinste figurează informația despre "un grup de înveterați
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
la romanul Pădurea spânzuraților, mult rarefiat, la loc de cinste figurează informația despre "un grup de înveterați în omagierea evenimentelor istorice din Carpați, la Ghimeș-Palanca" (p. 1283 în vol. I), grup înființat în 1991, din care fac parte și onorații editori. Un provincialism penibil bântuie prin subsolurile acestei ediții. Aș pierde prea mult spațiu ca să arăt cât de ageamii sunt cei doi editori în istoria receptării operei lui Rebreanu: ignoră cărți importante, pentru a evidenția comunicări modeste (ale profesorilor din zonă
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
Carpați, la Ghimeș-Palanca" (p. 1283 în vol. I), grup înființat în 1991, din care fac parte și onorații editori. Un provincialism penibil bântuie prin subsolurile acestei ediții. Aș pierde prea mult spațiu ca să arăt cât de ageamii sunt cei doi editori în istoria receptării operei lui Rebreanu: ignoră cărți importante, pentru a evidenția comunicări modeste (ale profesorilor din zonă) la simpozioanele de la Aiud și Ghimeș-Palanca, le sunt complet necunoscute multe contribuții critice postdecembriste. Reperele critice și bibliografia (lacunare, arbitrare, sectare) din
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
activitatea intelectuală a lui Liviu Rebreanu devenise un tabiet/ritual, transformându-l în meserie și ajungând la operă voluminoasă și celebră: el a scris zilnic pentru că a avut ceva de spus". Ce încredere poți avea în spiritul critic al unui editor care meditează în acest fel despre Rebreanu?: "A avut voința de a scrie, de a fi harnic. Acest lucru are o dublă semnificație: onorariul și gloria i-au însoțit productul, primând ordinul ideal. Cuvântul lui circulă în libertate, lipsit de
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
edițiilor critice avem nevoie de performanțe (căci e prea târziu), nu de superficialitate și mediocritate. De ce trebuie bifată realizarea unei ediții (ca, de pildă, ediția Rebreanu) numai de dragul de a o coopta în colecția de "Opere fundamentale", când hărnicia unui editor nu e suficientă? Mai e nevoie și de o competență recunoscută sau exersată, mai e nevoie și de o noutate a cercetării, ale cărei rezultate nu apar peste noapte, fie ea și noaptea dintre milenii. E un rechizitoriu exagerat? Nu
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
scos însă la liman. Mircea Coloșenco a dat în 2000, la Bârlad, și o ediție a piesei Decebal de M. Eminescu, ediție despre care nu s-a pronunțat nici un eminescolog că ar fi acceptabilă. Implicat în atâtea domenii, când un editor își consacră o viață unui mare scriitor clasic, Mircea Coloșenco nu e credibil când dă și o ediție din Ion Barbu și una din Nichita Stănescu, o ediție din Rebreanu, alta din Eminescu, apoi una din Bacovia și pregătește, pe deasupra
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
una din Nichita Stănescu, o ediție din Rebreanu, alta din Eminescu, apoi una din Bacovia și pregătește, pe deasupra, o ediție din Macedonski. Lipsit de un elementar spirit critic, Mircea Coloșenco e o curiozitate de arhivar prăfuit, fără orizont: jumătate de editor călare pe jumătate de istoric literar chior. Ediția Rebreanu alcătuită de Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu e un mare pas înapoi față de ediția Gheran. Lipsită de profesionalism, e cel mai rău gândită dintre toate volumele apărute în colecția "Opere fundamentale
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
Rebreanu e un mare pas înapoi față de ediția Gheran. Lipsită de profesionalism, e cel mai rău gândită dintre toate volumele apărute în colecția "Opere fundamentale". Originalitatea ei e diletantismul, deloc stimabil. Fără a aduce vreun beneficiu de studiu și cercetare, editorii par a spune: "merge și așa", promovând principiul minimului efort. Numai onorariul le-a însoțit "productul", nu și competența sau onoarea. Ediția Gheran rămâne pe mai departe una de referință, fără de care, pentru un studiu aprofundat al operei lui Rebreanu
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
ediții vor fi publicate integral într-un volum editat de Uniunea Scriitorilor. Să mai spunem că, în cadrul colocviului, Mircea Martin a lansat noul număr din "Euresis", revista trimestrială pe care o conduce și care continuă "Cahiers roumains d'études littéraires" (editor actual: Institutul Cultural Român). Tema numărului: "Globalizarea și provocările culturale". Momentul de vârf al întâlnirii internaționale de la Neptun l-a constituit, desigur, decernarea celor două mari premii. Așa cum se știe, Premiul Ovidius, conferit pentru "valoarea operei literare și contribuția la
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
-l analiza într-un sistem de referință cât mai just. Poezia lui Galaicu-Păun sau Vasile Gârneț, de pildă, scriitori școliți cu burse prin mai toată Europa, oricum având o priză permanentă cu Occidentul și, mai ales, cu România, unul ca editor și traducător, celălalt ca jurnalist, poate fi judecată fără greutate (și) în afara contextului cultural basarabean, într-un gest de receptare firesc, perfect sincron. Se întâmplă însă deseori să-ți cadă în mână volume de poezie premiate la Chișinău și care
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
Ion Simuț Ducem lipsă de programe competente, coerente, eficiente și stabile de editare a clasicilor noștri. Lacuna era mai gravă imediat după 1990 decât astăzi. Unii dintre editorii cu inițiativă au acuzat lipsa de rentabilitate. Alții s-au aruncat pe piață cu o vădită incompetență, dând ediții anonime, rău îngrijite ori de-a dreptul neglijente, fără un minim aparat critic, sau tipărind cărți urâte, respingătoare ca aspect grafic
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
specifice textologiei moderne sunt absolut necesare culturii noastre, acum și până nu va fi prea târziu, pentru că patria noastră este și va trebui să rămână limba română. După cum este necesară, tot acum, formarea unei noi generații de cărțari, adică de editori profesioniști, precum și demascarea fără cruțare și eliminarea tuturor impostorilor pătrunși prin diverse tertipuri arivistice în acest domeniu de activitate, totuși intelectuală, adică nepotrivit cu capacitățile lor de șarlatani și de șparlitori. 1 Probabil că și datorită opozițiilor lui G. Călinescu
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
un con de umbră nemeritat prin aceea că au apărut la edituri fără rezonanță și fără impact. Oricât de merituos ar fi tânărul scriitor, el nu poate suplini absența unor circuite de promovare și rețele de difuzare de care adevărații editori au a se îngriji. Cu Raiul găinilor, în fine, Dan Lungu a ieșit din purgatoriul periferiei editoriale, intrând în campania literaturii tinere inițiată de Polirom și beneficiind de întreaga desfășurare mediatică, publicitară asigurată de aceasta. O prefață măgulitoare semnată de
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]