644 matches
-
și ei în casă sau în buzunar propriul lor carnet de alegător, unde, în mod rușinos, ca o înfierare, s-ar afla scris și ștampilat A votat în alb. Numai soluțiile radicale sunt capabile să rezolve problemele mari, conchidea serafic editorialistul. Sărbătoarea n-a durat mult. Bineînțeles că nimeni nu s-a hotărât să se ducă la serviciu, dar conștiința gravității situației n-a întârziat să determine scăderea tonului manifestărilor de bucurie, erau chiar unii care se întrebau, Bucuroși, de ce, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fi consemnați de către posteritatea ce trebuie să fie cât mai obiectivă, drept „eroii credinței”, purtătorii Duhului Celui Dumnezeiesc în iadul lumii acesteia pământești, din a doua jumătate a secolului al XX - lea!... Este foarte importantă remarca autorului „Postfeței” - scriitorul și editorialistul Răzvan Codrescu, potrivit căreia „la peste 40 de ani de la lichidarea închisorilor politice comuniste și la peste 16 ani de la prăbușirea vechiului regim, în România nu avem nici un martirologiu oficial și nici un martir creștin anticomunist, cinstit după cuviință de Biserica
IOAN IANOLIDE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367337_a_368666]
-
om de omenie, pe deasupra și erudit, redactor-șef la o revistă literară și la un site literar (pe care îl știam de vreo două-trei luni, de pe acel site) mi-a propus funcția de redactor al site-ului și funcția de editorialist al revistei, iar la scurt timp după aceea și funcția de redactor-șef adjunct. (Mărturisesc că nici până în ziua de azi nu am înțeles din ce motive, dar profit de această ocazie ca să-i mulțumesc). În urma propunerii mi-am recitit
CE AM ÎNVĂŢAT EU DE PE SITE-URILE LITERARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363665_a_364994]
-
partid politic sau un politician, la un moment dat, dar, atâta timp cât o faci crezând în ideile partidului sau politicianului respectiv, fără să fii plătit pentru asta, consider că faci un lucru corect și ai credibilitate editorială. Eu sunt considerat un editorialist foarte dur, poate prea dur cu politicienii români. Nu mi-a “scăpat” nimeni. Nici Ion Iliescu, nici Emil Constantinescu, nici Adrian Năstase, nici Traian Băsescu, fiindcă că eu cred că presa trebuie să fie întotdeauna în opoziție. Aceasta este crezul
JURNALISTUL NICHOLAS BUDA ÎNTREABA, EDITORUL GRIGORE L. CULIAN RASPUNDE de NICHOLAS BUDA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350501_a_351830]
-
Noi postacii publici știm însă de la Eco astăzi că, dimpotrivă, când totul s-a spus, numai atomizarea literaturii îți permite ție să te exprimi răzleț pizdeț ca și cum s-ar fi exprimat alții, de aceea nici nu mai e nevoie pentru editorialistul iresponsabil de un adresant, de un cititor de masă, și nici de Luminarea Poporului, complet absurdă în acest postmodernism, brand artificial cu prea multe euri, care este românesc și optzecist, adică suprastructural - emanația armonică a cărții filozofului Mihai Drăgănescu, „A
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
promovarea dreptului de a gândi la tupeul de a-și difuza gândurile, ba uiți chiar prezentul otrăvit sub umbrela conceptului de abjecție ascensională, toată starea pe loc, când cujeți la o vudcă și te-ntrebi pe ce agenți de influență editorialiști s-o bazat Dușmania de n-avuseși tu-n Epoca Mooye la un whisky nici curent unionist, nici trend monarhist și nici măcar un vis de reprimare a bolșevismului, căci a trage foloase publicitar-instituționale ca atitudinar de profesie e altceva decât
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
Pisan Cantos-urile lui Ezra Pound, fiindcă intelectualii devin retractili, megaintelectualii nu se chiorăsc mai jos de rubricuță la norod, cărturarii nu se bagă, iar microintelectualii n-au vizibilitate, așa că greul producției cotidiene de text și hipertext îl duc nechezolii ca editorialiști și, moderatorii lor, postacii noștri, ca domni pământeni. Iar această situație, dacă ei vor parcurge liste de cărți și se vor purifica în bazinul de spiritualitate, va dura și în Epoca Wash, câtă vreme ne bazăm capitalismul pe nechezoli și
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
un moment de cumpănă în care județul Vaslui purta un stigmat nemeritat, grație unui fapt antisocial grav, dar defectuos mediatizat cu aplecari înspre polul negativ, Prof. dr. Dumitru V. Marin, cel care se mândrește cu două recorduri - cel mai vechi-constant editorialist și cel mai prolific realizator de interviuri cu președinți de state - a încercat o echilibrare a balanței la polul pozitiv și a făcut un apel, la care am subscris fără rezerve, pentru reabilitarea prin respectarea valorilor culturale ale județului. Îi
25 DE ANI ÎN SLUJBA JURNALISMULUI CULTURAL de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370821_a_372150]
-
liberă exprimare» UJRP Domnule primar, Uniunea Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (UJRP), cu sediul la Viena, solicită o reacție clară, fermă și fără echivoc a primăriei în cazul atacurilor îndreptate împotriva jurnalistului și scriitorului Ionuț Țene, funcționar public la Primăria Cluj-Napoca, editorialist la publicația online NapocaNews. O petiție lansată pe pagina De-Clic.ro de un anume István Szakáts cere ca Primăria să îl sancționeze pe funcționarul public nu pentru activitatea sa în cadrul instituției, ci pentru opiniile sale jurnalistice! Petiția are stilul
UNIUNEA JURNALIȘTILOR ROMNÂNI DE PRETUTINDENI, SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL ORAȘULUI CLUJ.APĂRAȚI DREPTUL FUNDAMENTAL DE EXPRIMARE A ZIARISTULUI ȘI SCRIITORULUI DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în [Corola-blog/BlogPost/370791_a_372120]
-
la care este supus Ionuț Țene. Presa locală în România a fost supusă unor presiuni foarte mari și aproape nu mai există, presiunile exercitându-se asupra ziariștilor, prin intimidări, amenințări, șantaje economice. Fără a intra pe fondul ideilor susținute de editorialistul incriminat de petiție, dreptul său la liberă exprimare trebuie apărat, fără doar și poate. „Nu sunt de acord cu ceea ce spui, dar voi apăra până la moarte dreptul tau de a o spune”, era atitudinea lui Voltaire, iar Ion Rațiu exprima
UNIUNEA JURNALIȘTILOR ROMNÂNI DE PRETUTINDENI, SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL ORAȘULUI CLUJ.APĂRAȚI DREPTUL FUNDAMENTAL DE EXPRIMARE A ZIARISTULUI ȘI SCRIITORULUI DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în [Corola-blog/BlogPost/370791_a_372120]
-
patru luni de la plecarea sa intempestivă și iată, o nouă năpastă în Ființa sfârtecată a Basarabiei. A plecat dintre noi spre o lume liberă de toate constrângerile, scriitorul, publicistul, realizatorul de emisiune radio la postul românesc „Vocea Basarabiei”, analist, comentator, editorialist, om de cultură, colaborator valoros al publicației internaționale Agero, ANDREI VARTIC. Ce a însemnat el pentru revista Agero? Mai mult decât o legătură trainică de prietenie cu țara, cu lumea, cu Universul. Un om de nădejde. Un condei ferm, vigilent
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
și dreaptă socoteală. Marele istoric și savant Nicolae Iorga spunea, afirma undeva că omul rămâne în viitor doar cu ceea ce a putut da sau oferi altora. Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că toți Părinții Redactori și Editorialiști ai acestei publicații au fost întotdeauna și în mod permanent conștienți, fiecare în parte, de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul
REVISTA “ÎNVIEREA” DIN TIMIŞOARA, A ARHIEPISCOPIEI TIMIŞOAREI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360472_a_361801]
-
național de inventica de la Cluj-Napoca, din anul 2007 - candidat la Camera deputaților din Parlamentul României, din partea Partidului România Mare, la alegerile parlamentare din 2012 Locul de muncă: - S.C. Electrică Transilvania Nord Ș.A. - în trecut, redactor la Ziua de Cluj și editorialist România Liberă, ediția de Transilvania - redactor www.clujtoday - redactor radioprodiaspora, emisiunea Miez de învățătură - scriitor Referință Bibliografica: Ioan Ciorca / Ioan Ciorca : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1621, Anul V, 09 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca
IOAN CIORCA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340265_a_341594]
-
în state care au avut loc alegeri în ultima perioadă. Acest fapt nu mai permite să fie considerat, ca până acum, un candidat neglijabil și creează o anumită îngrijorare în rândul democraților. Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie, editorialist la New York Times și liberal (în sensul american al cuvântului) până în vârful unghiilor, a simțit nevoia să scrie un articol critic despre Bernie Sanders, care - după Krugman - a depășit pragul. Editorialistul contestă experiența lui Sanders în economie, politică externă, fiscalitate
„Chiar sunt aceștia cei mai buni 5 pe care America îi poate scoate în față?!” O posibilă surpriză () [Corola-blog/BlogPost/338458_a_339787]
-
democraților. Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie, editorialist la New York Times și liberal (în sensul american al cuvântului) până în vârful unghiilor, a simțit nevoia să scrie un articol critic despre Bernie Sanders, care - după Krugman - a depășit pragul. Editorialistul contestă experiența lui Sanders în economie, politică externă, fiscalitate și securitate și pare că vrea să sară în ajutorul lui Hillary, pe care o dorește debarasată de agasantul senator cât se poate mai repede. Și pentru democrați apropiatele alegeri din
„Chiar sunt aceștia cei mai buni 5 pe care America îi poate scoate în față?!” O posibilă surpriză () [Corola-blog/BlogPost/338458_a_339787]
-
discernământ și dreaptă socoteală. Marele istoric și savant Nicolae Iorga spunea, afirmă undeva că omul rămâne în viitor doar cu ceea ce a putut da sau oferi altora. Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că Părinții Redactori și Editorialiști ai acestei publicații au fost întotdeauna și în mod permanent conștienți, fiecare în parte, de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul sau, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul
REVISTA “BUNAVESTIRE” DIN BEIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340740_a_342069]
-
în provincialismul nostru apter, imităm în general prost rețetele civilizației vestice de la filme, la instituții publice și politice. Cred că, dacă Titu Maiorescu ar mai trăi și ar scrie zilnic despre forma fără fond, ar fi încă cel mai respectat editorialist, având și cel mai mare rating dacă tot el ar spune poeștile de amantlâncuri la care se deda. La noi astăzi nici măcar asemenea caractere rotunde nu mai găsești. Am vrut cu un demers imprudent să desenez o diagramă Venn în
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști () [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
cu ceea ce a putut da sau oferi altora. Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că atât Dinamicii Părinți Ierarhi și Harnici Arhierei ai Vredinicei Mitropolii Ortodoxe Românești din Diaspora, cât și Părinții Consilier, Redactori și Editori sau Editorialiști, de astăzi și dintotdeauna, ai acestei redutabile publicații au fost, întotdeauna și în mod permanent conștienți, fiecare în parte, de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi
FRANŢA, AJUNSĂ LA BOGATUL DEMERS, ROTUNDUL ŞI FRUMOSUL NUMĂR 100 AL AŞEZĂRII EI ÎN ROSTUL FIRESC A MULTORA DINTRE NOI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371529_a_372858]
-
s-a ridicat suspendarea. Parcă mă nășteam din nou! Ca să vedeți cum e viața: în anii 90 , Sorin Satmari, cu care jucasem basket, era redactor-șef la „Sportul românesc”, unde director venise Adrian Păunescu, și mi-a propus să fiu editorialist. Într-o bună zi sunt invitat în biroul directorului; cum între timp relatasem în presă de cîteva ori groaznicul episod biografic, n-avea cum să-l uite. Ne mai întâlnisem la o emisiune de fotbal TV la Antena 1, dar
OCTAVIAN URSULESCU. NEÎMPLINIRI TRANSGRESATE ÎN ŞANSA CONTINUĂRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374903_a_376232]
-
petrecute aici, în Toronto, unde viețuiește și scrie de mai mulți ani, autorul ne înfățișează întâlnirea cu ”bunelul” basarabean Ovidiu Creangă, evadat mai demult din București în Canada, membru al cenaclului literar al revistei ”Observatorul”, editată de experimentatul gazetar și editorialist/eseist Dumitru Puiu Popescu. Hm...Și eu sunt basarabean, dragul meu, din comuna Vărzărești, județul Lăpușna - consemnează autorul în evocarea întâlnirii cu mai vârstnicul său concetățean. A rostit aceste cuvinte, continuă el, cu atâta căldură și pasiune, încât pe dată
ION SEGĂRCEANU DESPRE ADEVĂRURI PE FRUNZE DE ARȚAR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373922_a_375251]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > MARIANA CRISTESCU SAU "GUSTUL " UNEI ARDERI INTERIOARE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mariana Cristescu sau „gustul” unei arderi interioare Editorialistul beneficiază de certitudinea lucrurilor decantate de prezent, dar și de umbra timpului ce îl însoțește nevăzută - dar cât de prezentă și de utilă! - în toate strădaniile lui. Căci, printre atâția alții care sunt în prezent, văd sau au văzut, ori
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
utilă! - în toate strădaniile lui. Căci, printre atâția alții care sunt în prezent, văd sau au văzut, ori mai adesea s-au înșelat crezând că văd, și printre ceilați, iarăși ce s-au iscat, timpul rămâne un neîntrecut exeget. Un editorialist care, deocamdată, nu s-a înșelat, este scriitoarea Mariana Cristescu, care a publicat, de curând, volumul „Gustul cenușii”, apărut la Editura „Vatra Veche”, 2015. Deoarece fiecare eseu și articol se deschid cu un aforism semnat de mari personalități, întreaga carte
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
făcut în felul lor un Aragon, un Nizan, un d'Astier. Experiența tiparului și administrația financiară a unei întreprinderi de presă intrau pînă nu demult în sarcina intelectualului, care nu-i delega pe alții să o îndeplinească, fiind el însuși editorialist, redactor-șef, machetist, corector și administrator. Coordonarea unui ziar și organizarea unui partid se întrepătrund sau se suprapun în mod direct, așa încît un conducător de partid muncitoresc analfabet sau incult (ca Marchais, produs al televiziunii) era de neconceput. Intelighenția
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o etapă de angajamente statale mari (epoca Bush). În același timp, criza își face simțită prezența nu pe fondul lipsei de bani, ci al unei incredibile abundențe financiare, al unei adevărate maree financiare care se îndreaptă către SUA. Martin Wolf, editorialist la Financial Times, sesizează că acest context a creat "bani ieftini", iar "banii ieftini au încurajat inaugurarea unei adevărate orgii financiare, împrumutând și cheltuind". Când discutăm despre criza financiară, trebuie să diferențiem foarte bine între contexte favorabile, cauze care țin
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
obsesia” Manolescu, APF, 1991, 6; Ion Roșioru, „Istoria critică a literaturii române”. Opera unui justițiar, TMS, 1991, 6; Ovidiu Pecican, Recapitulând vechi doaște și hrisoave, CNT, 1991, 34; Ion Buzera, Manualul de construcție politică, R, 1992, 3-4; Mircea Mihăieș, Rimbaud, editorialistul, O, 1992, 4; Monica Spiridon, Strategii de lectură, RL, 1992, 24; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 104-114; Simion, Mercuțio, 92-98; Grigurcu, Peisaj, I, 306-337; Ierunca, Subiect, 205-209; Negoițescu, Scriitori contemporani, 256-258; Simuț, Incursiuni, 181-186; Papahagi, Fragmente, 25-30, 61-70
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]