1,351 matches
-
vrea, dragă doamnă educatoare, dar, credeți-mă, că, mamă sunteți și dumneavoastră, credeți-mă, că nu pot. Pur și simplu, nu pot să mă abțin. Să mă știu liniștită. Îmi vine, câte odată, așa, să mor! Și-apoi, reluase doamna educatoare Iuli, de fapt, Ilona lui Iulian Slavic, suntem și pe la jumătatea anului; eu am și foarte mulți copii; și, decât să nu le pot face față tuturor, mai bine să nu ne Încurcăm una pe alta. Nu ne Încurcăm, doamnă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Da? Mi-l aduci? Nu-l uiți! Să mi-l aduci. Mama, de-alături, plângea de bucurie. Gata, rosti educatoarea, izvorul a țâșnit din piatră, la viață. Izvorul vorbirii a ieșit la lumină. Gata. Victorie. Mare e victoria noastră, doamnă educatoare! Da. Foarte mare, e, aveți multă dreptate. Mare e! Lo, Înseamnă, În limba maghiară, cal. Și, mutișorului nostru, Lo, i-a rămas numele, de-atunci, pentru Întreaga sa viață. Grădinița s-a isprăvit, zburând, din viața lui și a altora
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
aici, Lo, a ieșit un zugrav, faianțar mozaicar, gresier, de excepție; bașca, la fel de priceput, În meserii Înrudite cu cele pe care le-am numit. Și, prin ani, Lo sa făcut așa cum l-a văzut, acum, nu departe de intersecție, doamna educatoare Iuli. Înainte de a se despărți, el i-a povestit, pe scurt: Între timp, doamnă educatoare Iuli, m-am căsătorit, am și câțiva copii, mi-am făcut casă mare și frumoasă, la Măieruș, unde vă invit și pe dumneavoastră, să veniți
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
meserii Înrudite cu cele pe care le-am numit. Și, prin ani, Lo sa făcut așa cum l-a văzut, acum, nu departe de intersecție, doamna educatoare Iuli. Înainte de a se despărți, el i-a povestit, pe scurt: Între timp, doamnă educatoare Iuli, m-am căsătorit, am și câțiva copii, mi-am făcut casă mare și frumoasă, la Măieruș, unde vă invit și pe dumneavoastră, să veniți, și să mi-o vedeți, și să mi-o admirați. Că tare-i bine și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
le-aș face <victor37>: printre ele nu se numără cel de a nu trinti un elev <sys>: nu prea <victor37>: poți justifica? <sys>: să încerc. În primul rînd, e adevărat că un elev picat e semn că nu sunt bun educator <victor37>: ok, nu ai timp să te ocupi de toți elevii... <sys>: văd că pricepi nivelul clasei trebuie să fie media între cei inteligenți și hărnici, și cei puturoși și idioți <sys>: unii excelează, alții o duc grăpiș... <sys>: daca
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
instructiv-educativ, educatorul constituie figura centrală pentru elevi, poziția primordială în clasă dobândind-o acesta, chiar dacă, pe măsura organizării activității școlare, elevii primesc noi statute. Influența educativă exercitată de cadrul didactic, stabilită în funcție de norme pedagogice și reglementări școlare, implică un raport educator - clasă și un tip specific de comportament al acestuia. Statutul cadrului didactic de reprezentant al științei, de mediator în constituirea relației elev - știință, de agent al acțiunilor educative cu caracter formativ și informativ nu mai este suficient pentru a asigura
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
viitor al managementului, perceput ca stare de spirit, guvernatoare a procesului de învățământ. Se pune, pe bună dreptate, întrebarea dacă prin extinderea, într-o viziune mai amplă, a managementului și la nivelul clasei de elevi și la cadrele relației directe educator - educat, nu cumva intrăm în capcana confuziei de planuri. Sau, din alt unghi de vedere, acceptând ideea că managementul educațional decurge din logica procesului de învățământ și a relațiilor statuate în clasă, din definirea cât mai completă a respectivului proces
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fie consiliați, Îndrumați și să aibă acces la informații și materiale; - crearea unei atmosfere propice de lucru și a unui spațiu adecvat; - explicarea modului de evaluare a muncii colective și a fiecărui membru În parte. Învățarea prin cooperare solicită din partea educatorilor o serie de competențe pentru bunul mers al activității: - competența empatică presupune abilitatea de a lucra cu elevii, educatorul reușind să se transpună În situațiile pe care aceștia le parcurg; astfel, acesta Își va cunoaște mai bine elevii și va
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Persoane de sex masculin. Nu-i nicidecum sexist să menționăm acest lucru [...]. Ar trebui creat, ca să rezumăm, un fel de serviciu civic cu durată determinată, cum a putut fi cooperarea în Africa. Ce stil uman trebuie să întruchipeze acești noi educatori? Să spunem, caricaturizând, că adjutanții de legiune sau comando sunt mai capabili să inspire respect tinerilor din bande decât psihopedagogii noștri clasici!". Barreau găsește acești educatori de gen nou unde nu te-ai aștepta, în marile școli: Școala Națională de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
autoritate, sunt dăunătoare unui conducător supus zi de zi la noi încercări și am căutat noi soluții de ieșire onorabilă din situații neprevăzute. Cunoscând în timp multe școli, n-am uitat exemplul celor din rândul cărora am debutat ca tânăr educator. La orice loc de muncă, sosirea unui nou coleg reprezentă un adevărat eveniment. Încet și sigur am câștigat bunăvoința și încrederea celor din jur. Am fost și ajutat să mă integrez ușor în colectiv. Acest lucru m-a obligat, să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
I-IV Bărboasa: Ada Bertea, învățător gradul II. 2. Școala cu clasele I-IV Taula: Florin Dimofte, învățător titular, de grad definitiv. 3. Școala cu clasele I-IV Dealu Perjului: Georgeta Baban, învățător gradul II; Grădinița Dealu Perjului: Veronica Dimofte, educatoare. 4.Școala cu clasele I-VIII Oncești: - director coordonator Micaiela Gălățanu - profesor de matematică-fizică are un crez educativ care este și profesiunea sa de credință: „În instrucție și educație, ne zidim pe noi înșine în sufletul fiecărui elev.” Celelalte cadre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ales la orașe - care părăsindu‐ și menirea lor firească, refuză statului și neamului serviciul datorat?” 415 ... „Grija de maternitate arată din partea biseri cii noastre că este deci de ordin național și are legătură cu problema creșterii populației... ...Mama este singura educatoare. De la ea primim, precum trupul așa și sufletul. Ea ne strecoară pe nesimțite și în desmerdările ei dulci, cele dintâi sclipiri de lumină în minte, cele dintâi sentimente în inimă și deprinderi d e viață... ... Aproape că nu este poet
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poate afla la diverse niveluri, inclusiv la cel al instituțiilor individuale. Procesul de Învățământ. Este ansamblul de acțiuni ce intervin În activitatea instructiv-educativă realizată În Învățământ. Procesul de Învățământ implică următoarele elemente constitutive: intenționalitate (scopul propus, idealul educației), agenți (educat, educator), conținut (materii de Însușit), condiții de organizare și desfășurare (baza tehnicomaterială a Învățământului, forme de organizare, metode, principii), conducere și evaluare. Logica didactică. Este o parte a logicii pedagogice, care studiază procesele fundamentale de predare-Învățare, analizează structura, organizarea, desfășurarea și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
căutarea unor modalități mai eficiente de integrare a actelor evaluative În activitatea didactică; extinderea proceselor evaluative de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului; stabilirea contribuțiilor psihologiei sociale la motivațiile Învățării; crearea unui mijloc adecvat de intercomunicare Între educat și educator. Evaluarea este o activitate complexă care presupune realizarea mai multor acțiuni și operații, aflate În interdependență: Măsurarea, adică stabilirea unei relații Între un ansamblu de simboluri și un ansamblu de obiecte, fapte, rezultate, pe baza unor caracteristici pe care acestea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și "orizontului de cunoștințe privind istoria poporului nostru"202 cele trei volume de Povestiri istorice au marcat poate cel mai durabil acel trecut de oferit școlarilor. Chiar și după 1990, au rămas o culegere exemplară de istorii "cu miez", utilă educatorilor. Primul volum și o parte din următorul dublau oarecum manualele de istorie a românilor pentru clasele a IV-a, a VII-a și a VIII-a, din anii '80. Ele se bucură încă de o apreciere reală în lumea școlii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Panaitescu, Val., "Preeminența spiritului satiric în lumea greco-romană", în Humorul (sinteză istorico-teoretică), Editura Polirom, Iași, 2003, vol. I, pp. 45-63. 120 În acest sens, demonstrația, probată cu argumente solide, îi aparține lui D.M. Pippidi; vezi capitolul "Aristofan și idealul poetului educator", în Pippidi, D.M., Formarea ideilor literare în Antichitate. Schiță istorică, ediția a III-a, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 41-51. 121 D.M. Pippidi, op. cit., p. 47. 122 Ibidem. 123 Aristofan, Teatru, traducere de Eusebiu Camilar și H. Mihăescu, Editura de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
conflictelor, creșterea gradului de autocontrol); sănătatea (Însușirea măsurilor ce trebuie luate pentru a acorda prim ajutor În caz de plăgi provocate de tăieturi, Înțepături de insecte, norme de igienă corporală). ACȚIUNI ÎNTREPRINSE: discuții libere cu copilul realizate de cadre didactice, educatori, persoana de referință din centru; acordarea de sprijin În rezolvarea sarcinilor școlare, monitorizarea efectuării acestora și valorizarea rezultatelor pozitive În vederea stimulării motivației școlare, supraveghere de către educator pe traseul spre școală și la Întoarcere spre centru; consiliere individuală și de grup
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
cunoștințelor / 45 2.1. Finalitățile educației în fața schimbării de paradigmă / 45 2.2. Capacități și competențe versus cunoștințe și priceperi / 48 2.3. Conceptul de competență -nuanțări actuale / 53 2.4. O consecință curriculumul pentru, prin competențe / 58 2.5. Educatorul și educatul în fața competențelor noi roluri / 63 Capitolul 3. Curriculumul: paradigma centrării pe sistemul integrat al elementelor necesare în formarea competențelor versus paradigma centrării pe conținutul informațional / 71 3.1. Nevoia de reconstrucție conceptuală a curriculumului / 71 3.2. Evoluții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Implicarea educaților în leadership / 235 8.4. Paradigma autorității versus paradigma libertății în leadershipul educațional / 238 Capitolul 9. Educatorul și perfecționarea educației: paradigma acțiunii-formare-cercetare versus paradigma experienței educaționale / 243 9.1. Practica educațională și schimbarea modului ei de perfecționare de către educatorul practician / 243 9.2. Ce fel de cercetare pedagogică poate realiza educatorul? / 247 9.2.1. De la cercetarea-acțiune la acțiunea-cercetare / 247 9.2.2. Acțiunea-formare-cercetare a educatorului practician / 252 Concluzii / 261 Referințe bibliografice și webografice / 263 Abstract / 273 Résumé / 277
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educaționale / 243 9.1. Practica educațională și schimbarea modului ei de perfecționare de către educatorul practician / 243 9.2. Ce fel de cercetare pedagogică poate realiza educatorul? / 247 9.2.1. De la cercetarea-acțiune la acțiunea-cercetare / 247 9.2.2. Acțiunea-formare-cercetare a educatorului practician / 252 Concluzii / 261 Referințe bibliografice și webografice / 263 Abstract / 273 Résumé / 277 Introducere Acest demers reprezintă continuarea logică a volumului anterior Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", publicat în 2009, la aceeași editură. El propune o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
volumul anterior, a fost necesară aducerea acum în prim planul analizei a macro și microparadigmelor specifice metodologiei realizării problematicii educației, iar nu doar ale instruirii școlare (de unde nelimitarea la școală și utilizarea termenilor de bază pentru cei implicați: educați și educatori). Opt dintre capitolele demersului (2-9) sunt afectate construirii argumentelor în găsirea unei soluții actuale pentru o eficientă și de calitate metodologie a conceperii și realizării educației, prin ajungerea la un consens privind semnificația schimbărilor de paradigme, în principalele ei probleme
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetare intenționată a diferitelor ipoteze-problemă, care caută soluții mai eficiente și care nu se pot rezolva decât tot în cadrul acțiunii directe, în câmpul practic educațional, în condițiile reale ale desfășurării ei, spre deosebire de cercetarea de laborator. În acest context, eficientizarea formării educatorului este tot mai mult raportată la inițierea și implicarea sa directă în cercetarea pedagogică, de tipul cercetării-acțiune-formare (Joița, 2005, 2007, 2008). În problema metodologiei educației, analizată acum, educatorul-cercetător aplică cerințele praxiologiei ca să facă continuu, nu sporadic, practica și acțiunile incluse
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Tratat despre lucrul bine făcut), sociologul P. Bourdieu (1972, Schiță a unei teorii practice) ș.a. După principiile conceptuale afirmate în această schimbare de paradigmă aici, s-ar contura o schemă generală a unei analize praxiologice, pe care s-o facă educatorul practician și să o concretizeze în proiectarea profesionalizată, devenită mai științifică, rațională, eficientă și chiar creativă. Într-o aplicație anterioară de fundamentare a unei didactici praxiologice (Joița, 1998) și în alta de formare a profesorului constructivist (Joița, 2008), aceste principii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în practica activității. Altfel se ridică probleme particulare ale acestei practici globale pentru scopul dat, privind: obiectivele, realizatorii, resursele variate implicate, informațiile, metodele, instrumentele, timpul, contextul, criterii de evaluare, oportunități și dificultăți așteptate. ► Să precizeze particularitățile, experiențele acționale ale realizatorilor (educatori, educați, alți factori) implicați în practica realizării acțiunilor proiectate și rolurile lor pe acțiuni, ca și interactivitatea, parteneriatul la fiecare acțiune/sarcină. ► Să precizeze și să aplice criterii de eficiență metodologică pentru practica globală a activității și pentru acțiunile ei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reflecție critică asupra posibilităților de inițiativă. Căci toate acestea modifică atunci rolurile educatorului, prin corelare cu paradigma centrării pe educat și cu cea a leadershipului: ghid, mentor, asistent, facilitator, cercetător, observator, antrenor, consilier, îndrumător ș.a. Oricum, alternanța metodologică nu apare educatorului practician decât ca o succesiune teorie-practică, pe bază de acțiune-cercetare, o sursă pentru aprofundarea profesionalizării, pentru înțelegerea rolului și a parteneriatului, a câmpului de comunicare și colaborare, pentru abordarea procedurală a unei sarcini complexe, pentru depășirea obstacolelor, pentru adecvarea și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]