398 matches
-
infecției naturale este mediată de răspunsul imun celular. Celulele foliculare dendritice și celulele Langerhans prezente în epiteliul cervical au rol important în recunoașterea celulelor infectate și în stimularea limfocitelor Th1. Acestea din urmă activează limfocitele T citotoxice care sunt celulele efectorii ale răspunsului imun celular. Limitarea infecției HPV la celulele epiteliale face ca inițierea răspunsului imun să fie realizată de către celulele dendritice epiteliale Langerhans. Semnale de la keratinocitele infectate cu HPV nu pot ajunge la organele limfoide regionale încât activarea răspunsului imun
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
este de mai multe ori superior celui ce succede infecției naturale dar este limitat strict la specificitatea genotipurilor incluse în vaccin și la epitopii L1. VLP au capacitatea de-a intra în citosolul celulelor prezentatoare de antigen și mobilizează specific efectorii imuni humorali (limfocitele B) și celulari (limfocitele helper și citotoxice). În plus, ele activează celulele foliculare dendritice stimulând răspunsul imun nespecific. Investigațiile interacției VLP cu subseturile de celule dendritice au arătat că celulele Langerhans nu se activează când sunt incubate
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
sunt în favoarea titrurilor de anticorpi postvaccinale, mult mai mari (zeci-sute de ori) și mai persistente (vezi capitolul 7). Diferențele calitative sunt date de limitarea compoziției vaccinului la un singur determinant imunologic - proteina capsidară majoră L1. Gazda infectată natural elaborează și efectori imuni cu specificitate împotriva altor proteine virale: E6, E7, E2 etc. Anticorpii anti-E2 și E6 sunt critici pentru regresia infecției naturale. Anticorpii anti- E7 și E6 blochează funcția celor două oncoproteine virale. O problemă care vizează siguranța vaccinului pe termen
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
HSIL, ceea ce ar scădea necesitatea examenelor complementare colposcopice. 5. RĂSPUNSUL IMUN ÎN INFECȚIA NATURALĂ ȘI POST-VACCINARE Infecția HPV este localizată la epiteliul cutaneo-mucos al arealului ano-genital astfel încât prezentarea antigenelor virale sistemului imun este limitată. După infecția naturală, răspunsul imun mobilizează efectorii rezistenței nespecifice (înnăscute) și specifice. Răspunsul specific constă în sinteza unei cantități modeste, dar măsurabile, de anticorpi virus neutralizanți sistemici și secretați local. Titrul anticorpilor depinde de nivelul viremiei și de persistența infecției. După vaccinare, titrurile obținute sunt de zeci-sute
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
aceea, rezistența înnăscută mai este denumită nespecifică sau naturală. Opoziția între imunitate (rezistența specifică sau dobândită) și rezistența înnăscută este justificată numai didactic. În realitate, cele două forme de apărare împotriva infecțiilor acționează sinergic. Aceiași sinergie se constată și între efectorii imunității și ai rezistenței înăscute. Mecanismele imunității nespecifice au fost clarificate în ultimii ani odată cu descoperirea unei familii de molecule denumită Toll like receptors (TLR). TLR sunt proteine transmembranale exprimate mai ales pe celulele prezentatoare de antigen dar și pe
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
semnale intra și extracelulare generate de activarea factorului nuclear kappa B, pe de o parte, și de activarea factorilor de transcriere reglați de IFN (abreviat IRF). Răspunsul timpuriu în infecția virală este caracterizat de sinteza IFN beta și IFN alfa1. Efectorii imunității nespecifice (interferoni și alte citokine) oferă o barieră mobilizată rapid post-infecție, importantă atât per se cât și pentru sinergia cu efectorii imunității specifice. Sinteza de citokine, influxul de granulocite și celule NK, activarea unor receptori la nivelul epiteliului cervical
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de IFN (abreviat IRF). Răspunsul timpuriu în infecția virală este caracterizat de sinteza IFN beta și IFN alfa1. Efectorii imunității nespecifice (interferoni și alte citokine) oferă o barieră mobilizată rapid post-infecție, importantă atât per se cât și pentru sinergia cu efectorii imunității specifice. Sinteza de citokine, influxul de granulocite și celule NK, activarea unor receptori la nivelul epiteliului cervical pregătesc terenul pentru edificarea răspunsului imun adaptativ. Efectul infecției HPV asupra florei microbiene din tractul uro genital a fost studiat pentru anticiparea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Limfocitele B de memorie expandează clonal la provocările virale successive și asigură sinteza rapidă a unor concentrații mari de anticorpi („booster”) care contribuie la protecția eficientă a subiecților imuni sau vaccinați. Rolul protector al anticorpilor se manifestă și în facilitarea efectorilor rezistenței nespecifice (de exemplu, prin fenomenul de opsonizare care înseamnă fagocitarea mai eficientă a virusurilor cuplate cu anticorpi). De asemenea, anticorpii cresc eficiența răspunsului imun celular. Anticorpii sunt sintetizați local (de tip IgA) dar și transudează din ser pentru că există
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
constituie o provocare pentru cercetători. Stimularea răspunsului imun care este direcționat împotriva proteinelor interne sau proteinei capsidare minore - L2, mai conservate, constituie o posibilă soluție (Kawana K. și colab., 1999; Roden R. și colab., 2000). RĂSPUNSUL IMUN CELULAR Subliniem că efectorii imunității celulare adaptative sunt specifici de tip, variantă sau izolat și au rareori capacitatea de-a reacționa încrucișat. Protecția încrucișată, atât cât este, este atributul răspunsului timpuriu, important în scăderea încărcării virale și în limitarea diseminării. Răspunsul imun celular este
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
la transformarea malignă. Receptorul pentru vitamian D (vDr) este un marker asociat funcțiilor de barieră ale epidermului sau mucoaselor dar și răspunsului inflamator sau răspunsului la carcinogeni (Quigley DA. și colab., 2009). Stimularea antigen-specifică a receptorilor celulelor T induce mecanisme efectorii care, direct sau indirect, promovează liza celulelor infectate viral. Cele două seturi majore de limfocite T sunt implicate în apărarea antivirală dar rolul limfocitelor CD8 pozitive este prevalent. Limfocitele CD 4 pozitive au două funcții majore: helper pentru limfocitele B
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
pentru care reclamă nivele reduse de semnale și factori costimulatori. O parte din limfocitele de memorie sunt rezidente în mucoasă fiind capabile să răspundă prompt, altele se află în organele limfoide loco-regionale unde pot să se diferențieze clonal. În raport cu funcțiile efectorii, limfocitele T helper se divid în subseturi cu rol pro- sau antiinflamator:subsetul Th 1 - care sintetizează TNF alfa, IL 1, IFN, RANTES (regulated on activation normal T cell expressed and secreted) - citokine proinflamatorii;subsetul Th 2 - care sintetizează IL
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
infecției naturale este mediată de răspunsul imun celular. Celulele foliculare dendritice și celulele Langerhans prezente în epiteliul cervical au rol important în recunoașterea celulelor infectate și în stimularea limfocitelor Th1. Acestea din urmă activează limfocitele T citotoxice care sunt celulele efectorii ale răspunsului imun celular. Limitarea infecției HPV la celulele epiteliale face ca inițierea răspunsului imun să fie realizată de către celulele dendritice epiteliale Langerhans. Semnale de la keratinocitele infectate cu HPV nu pot ajunge la organele limfoide regionale încât activarea răspunsului imun
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
este de mai multe ori superior celui ce succede infecției naturale dar este limitat strict la specificitatea genotipurilor incluse în vaccin și la epitopii L1. VLP au capacitatea de-a intra în citosolul celulelor prezentatoare de antigen și mobilizează specific efectorii imuni humorali (limfocitele B) și celulari (limfocitele helper și citotoxice). În plus, ele activează celulele foliculare dendritice stimulând răspunsul imun nespecific. Investigațiile interacției VLP cu subseturile de celule dendritice au arătat că celulele Langerhans nu se activează când sunt incubate
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
limitată, viteza de reacție se micșorează cu timpul și după un anumit interval, încetează. 6.5. Factorii care influențează activitatea enzimatică Viteza reacțiilor enzimatice este influențată de o serie de factori și anume: concentrația substratului, concentrația enzimei, pH-ul, temperatura, efectorii enzimatici. 6.5.1. Influența concentrației substratului Concentrația substratului este unul din cei mai importanți factori care influențează viteza reacției enzimatice. Dependența vitezei de reacție de concentrația substratului au fost redate matematic de către Michaelis și Menten (1913) care au arătat
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
la o activitate enzimatică crescută. În general, enzimele își pierd activitatea între 500 800 C, prin denaturarea structurii proteice a acestora. În stare uscată, enzimele sunt mai rezistente, deci ele se vor conserva în această stare. 6.5.5. Influența efectorilor enzimatici Viteza reacțiilor enzimatice mai poate fi influențată și de unele susbstanțe, de natură neenzimatică, numite efectori. Efectorii pot accelera viteza de reacție și se numesc activatori, sau o pot încetini, caz în care se numesc inhibitori. 6.5.5
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
structurii proteice a acestora. În stare uscată, enzimele sunt mai rezistente, deci ele se vor conserva în această stare. 6.5.5. Influența efectorilor enzimatici Viteza reacțiilor enzimatice mai poate fi influențată și de unele susbstanțe, de natură neenzimatică, numite efectori. Efectorii pot accelera viteza de reacție și se numesc activatori, sau o pot încetini, caz în care se numesc inhibitori. 6.5.5.1. Activatorii enzimatici În această categorie de efectori intră o serie de substanțe de natură organică sau
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
proteice a acestora. În stare uscată, enzimele sunt mai rezistente, deci ele se vor conserva în această stare. 6.5.5. Influența efectorilor enzimatici Viteza reacțiilor enzimatice mai poate fi influențată și de unele susbstanțe, de natură neenzimatică, numite efectori. Efectorii pot accelera viteza de reacție și se numesc activatori, sau o pot încetini, caz în care se numesc inhibitori. 6.5.5.1. Activatorii enzimatici În această categorie de efectori intră o serie de substanțe de natură organică sau anorganică
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
influențată și de unele susbstanțe, de natură neenzimatică, numite efectori. Efectorii pot accelera viteza de reacție și se numesc activatori, sau o pot încetini, caz în care se numesc inhibitori. 6.5.5.1. Activatorii enzimatici În această categorie de efectori intră o serie de substanțe de natură organică sau anorganică care stimulează activitatea enzimatică în diferite moduri. În calitate de activatori pot fi întâlniți unii ioni cum ar fi: Cl-, PO43-, NO-3, Zn 2+, Mg2+, Fe2+, Fe3+, CO2+, Na+, K+, iar dintre
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
o parte din enzimă, cealaltă parte fiind blocată de inhibitori; în acest caz concentrația enzimei apte să reacționeze va scădea, iar viteza maximă a reacției va fi mai mică decât viteza maximă a reacției fără inhibitor 6.5.5.3.Efectori alosterici. Alosteria în controlul activității enzimatice Activitatea enzimatică poate fi influențată și de alte substanțe care se fixează pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau situsul reglator. Aceste substanțe se numesc efectori
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Efectori alosterici. Alosteria în controlul activității enzimatice Activitatea enzimatică poate fi influențată și de alte substanțe care se fixează pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau situsul reglator. Aceste substanțe se numesc efectori, reglatori sau modulatori enzimatici, iar enzimele asupra cărora acționează se numesc enzime alosterice (enzime reglatoare sau enzime "cheie"). Enzimele reglatoare au structuri complexe, fiind alcătuite din mai multe subunități, a căror conformație spațială se modifică prin fixarea modulatorilor. Enzimele "cheie
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
oprirea întregului proces A.... F până la restabilirea prin mecanisme biochimice sau fiziologice ale concentrației normale de produs. Inhibarea prin intermediul produsului final al primei reacții dintr-o secvență metabolică, poartă numele de retroinhibiție sau inhibiție feed back. Metabolitul inhibitor se numește efector sau modulator, iar enzima asupra căreia acționează,se numește enzimă reglatoare sau alosterică. Inhibiția feed-back este o reglare alosterică reversibilă: când scade concentrația produsului final, acesta se desprinde din situsul alosteric, eliberând enzima E1 care redevine activă iar procesul A
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
se deosebesc prin structura primară a catenelor polipeptidice, deci prin secvențializarea aminoacizilor și printr-o serie de proprietăți fizico-chimice: pH optim, mobilitatea în câmpul electroforetic, stabilitatea la căldură. Izoenzimele prezintă afinități diferite pentru același substrat și se comportă diferit față de efectorii alosterici. La enzimele cu structură cuaternară pot apărea izoenzime prin hibridizarea formelor intermediare. Izoenzimele prezintă importanța în reglarea unor metabolisme, în morfogeneză și în diferențierea celulară. De exemplu, studiul izoenzimelor LDH oferă date clinice pentru diagnosticarea unor boli de exemplu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
cu iodul. 6.8.2. Factorii care influențează activitatea enzimatică Enzimele își manifestă activitatea catalitică în condiții riguros determinate. Reacțiile enzimatice, respectiv cinetica acestor reacții este dependentă de o serie de factori ca: concentrația substratului, concentrația enzimei, temperatura, pH-ul, efectorii enzimatici. 6.8.2. 1. Influența temperaturii Activitatea enzimatică este influențată de temperatură, factor care poate modifica în anumite condiții stabilitatea enzimei și, implicit, afinitatea enzimei pentru substrat. Există o valoare de temperatură - denumită temperatură optimă - pentru care activitatea enzimatică
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
-ului optim. Variațiile moderate de pH influențează activitatea enzimatică, respectiv viteza de reacție, prin modificarea stării de ionizare a moleculelor de enzimă, modificare care se repercutează asupra afinității enzimelor atât pentru substratul de reacție (complexul enzimă-substrat), cât și pentru anumiți efectori enzimatici. Modificări mai mult sau mai puțin accentuate în raport cu valoarea pH-ului optim determină, de regulă, o diminuare sau chiar o inhibare a activității enzimatice. Principiul metodei Se determină la temperatura optimă (370C) și la valori diferite de pH activitatea
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
La valorile de pH 5,2 și 8,2 viteza de reacție este redusă, punctul acromic atingându-se în aproximativ 20 de minute. In concluzie, activitatea optimă a amilazei salivare este la pH = 6,8. 6.8.2.3. Influența efectorilor enzimatici Efectorii enzimatici sunt substanțe de natură chimică diferită care modifică activitatea enzimatică, respectiv viteza reacțiilor enzimatice. In funcție de acțiunea pe care o exercită asupra enzimelor, efectorii pot fi activatori și inhibitori. Activatorii sunt efectori care influențează pozitiv activitatea enzimatică
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]