419 matches
-
presiunea arterială, în cadrul sistemului renină-angiotensină, cu efecte ulterioare asupra fluxului filtrării glomerulare. 24.5. Tubul urinifer Tubii renali sunt alcătuiți dintr-un singur strat de celule epiteliale, înconjurate de interstițiu și în direct contact cu capilarele peritubulare, derivate din arteriola eferentă. Tubul renal primește ultrafiltratul glomerular și îl procesează până la stadiul de urină finală. Tubul renal este împărțit în mai multe segmente, la nivelul cărora se realizează diversele aspecte ale fenomenelor de reabsorbție. Diferențele funcționale ale diverselor segmente tubulare sunt asociate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dintre presiunile hidrostatice și osmotice ce acționează pe membrana filtrantă, denumite generic forțele Starling. Presiunea din capilarele glomerulare este mai mare decât cea din alte paturi capilare, deoarece arteriolele aferente sunt scurte și drepte, iar vasele din avalul glomerulului, arteriolele eferente, prezintă o rezistență relativ mare. Presiunea hidrostatică medie într-un capilar glomerular este mult mai mare (55 vs. 25 mm Hg) decât într-un capilar din alte organe, de exemplu mușchiul scheletic. Presiunea hidrostatică capilară scade puțin (1 2 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de aprovizionare cu plasmă pentru menținerea fluxului glomerular, care ajunge la 180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor glomerulare nu se modifică în mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
menținerea fluxului glomerular, care ajunge la 180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor glomerulare nu se modifică în mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
un volum circulant optim. Controlul hormonal și prin autacoizi al circulației renale Pe lângă noradrenalină și adrenalină, endotelinul eliberat de endoteliul vascular are efect vasoconstrictor, reducând GFR în condiții traumatice și patologice. Angiotensina II are efecte constrictoare mai ales asupra arteriolelor eferente, crescând presiunea hidrostatică glomerulară și în același timp reducând fluxul sanguin renal. Oxidul nitric derivat din endoteliu scade rezistența vasculară renală și crește GFR. Prostaglandinele (PGE2 and PGI2) și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și îndepărtează ANP și toate celelalte peptide natriuretice din circulație. ANP și BNP acționează prin intermediul receptorului ANPA iar CNP acționează prin intermediul receptorului de tip ANPB. Efectele stimulării receptorilor de ANPA și ANPB sunt următoarele: Dilată arteriola aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc GFR, ducând la o filtrare crescută a apei și sodiului. Scade reabsorbția sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
format dintr-un aparat senzorial de percepție (gust, miros, văz, auz și tact), un centru de procesare, asociere și elaborare a răspunsului (sistemul nervos central) și o rețea efectoare (sistem contractil, secretor și motor) inclusiv căile de transmitere aferente și eferente (sistemul nervos periferic somatic și autonom). Studiul comportamentului uman în evoluția social istorică, pornind de la societățile primitive unde similitudinile cu societatea animalelor (pești, păsări, mamifere) sunt izbitoare, au permis concluzia că în fapt comportamentul este rezultanta modulărilor instinctelor prin procesul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nou. c. centrul pneumotaxic din protuberanță reglează respirația numai în anumite stări. Dacă se secționează nervii vagi, centrul pneumotaxic produce o inhibiție intermitentă, ritmică, asupra centrului inspirator bulbar, menținând mișcările respiratorii alternativ. Reglarea reflexă - se realizează prin nervii aferenți sau eferenți care vin sau pleacă din centrii respiratori din bulb. Astfel nervul vag realizează mecanismul de autoreglare sau servomecanismul “feed-back”. Chemoreceptorii din zonele reflexogene reprezentate de sinusul carotidian și zona cardio-aortică, sunt sensibili la schimbarea compoziției sângelui. Impulsurile plecate din aceste
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ajunge în ganglionii limfatici. Embolusul tumoral se localizează inițial în corticala ganglionului care, ulterior, va fi invadat. Ganglionul invadat tumoral devine sursă pentru invazia altor ganglioni. Invazia se poate produce și prin inversare de flux când vasele limfatice aferente și eferente sunt blocate de tumoră. Bogăția, complexitatea și variabilitatea rețelei limfatice explică apariția adenopatiilor tumorale la distanță, uneori cu "sărirea" unor stații. În cazul tumorilor abdominale sau genitale, după invazia ganglionilor regionali, extensia se poate produce și prin canalul toracic în
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
între lungimea ansei și poziția corpusculului în corticală. A) CORPUSCULUL RENAL Corpusculul renal are o formă aproximativ sferică, cu diametrul 200-300 µm (cei juxtamedulari fiind cei mai mari). Prezintă: un pol vascular, prin care pătrunde arteriola aferentă și iese arteriola eferentă; un pol urinar, de la care începe tubul proximal contort (cei doi poli nu sunt în mod obligatoriu diametral opuși). Este alcătuit din: capsula Bowman (componenta epitelială), ansele capilare (componenta vasculară care formează glomerulul) și mesangiul intern (componenta de susținere a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
La nivelul polului vascular al corpusculului, arteriola aferentă se ramifică în 3-4 metarteriole scurte, care la rândul lor vor genera anse capilare anastomozate. Totalitatea capilarelor rezultate dintr-o metarteriolă formează un lobul glomerular. Prin convergență, ansele capilare vor genera arteriola eferentă, care va părăsi corpusculul tot prin polul vascular. Capilarele glomerulare sunt formate dintr-un endoteliu fenestrat, situat pe o membrană bazală. Celulele endoteliale sunt foarte aplatizate, prezintă între ele joncțiuni, iar citoplasma este străbătută de pori mari, până la 100 mm
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
produce in vivo inhibarea progresiei chiștilor. 2. Factorii de transcripție sunt substanțe care reglează în mod normal sinteza de proteine. Primul mecanism ar putea interveni pentru chiștii care rămân conectați cu tubul din care provin: cu segmentul aferent, cu cel eferent sau cu ambele segmente. O cantitate din filtratul glomerular intră în chist, unde este prins ca într-o capcană și nu mai poate fi drenat în segmentul eferent. El se acumulează în interiorul chistului, inclusiv cu osmolii neresorbabili pe care îi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
rămân conectați cu tubul din care provin: cu segmentul aferent, cu cel eferent sau cu ambele segmente. O cantitate din filtratul glomerular intră în chist, unde este prins ca într-o capcană și nu mai poate fi drenat în segmentul eferent. El se acumulează în interiorul chistului, inclusiv cu osmolii neresorbabili pe care îi conține (aminoacizi, sorbitol etc.); aceștia atrag cantități suplimentare de apă datorită diferenței de osmolaritate față de intrerstițiu. Dar nu toți chiștii comunică cu segmentele tubulare aferente sau eferente. S-
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
segmentul eferent. El se acumulează în interiorul chistului, inclusiv cu osmolii neresorbabili pe care îi conține (aminoacizi, sorbitol etc.); aceștia atrag cantități suplimentare de apă datorită diferenței de osmolaritate față de intrerstițiu. Dar nu toți chiștii comunică cu segmentele tubulare aferente sau eferente. S-a stabilit că numai 27% dintre chiști păstrează comunicarea cu tubii nefronali din care provin; deci pentru restul de 73% dintre chiști nu poate fi valabilă ipoteza de umplere prin sechestrarea de lichid din filtratul glomerular (7). Pentru aceștia
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
realizează în două moduri, posibil interdependente (4): 1. chiștii renali comprimă vasele din parenchimul din jur și, în acest fel, stimulează secreția de renină presiune dependentă (prin sistemul de autoreglare a circulației intrarenale, atunci când scade presiunea din arteriole aferentă și eferentă, se sintetizează reactiv renina); 2. pe de altă parte, celulele tubulare chistice au capacitatea de a secreta renină aberantă (renină atipică), secreția fiind, se pare, stimulată de însăși angiotensina II care acționează la nivelul unui receptor de la nivelul celulei tubulare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
renală bilaterală. G)TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII (vezi tratamentul factorilor de progresie spre IRCT) Nu există studii comparative care să permită evaluarea diferitelor clase de antihipertensive. Există pacienți la care presiunea de filtrare glomerulară este menținută printr-un tonus crescut al arteriolei eferente, angiotensin-dependente; la aceștia utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie poate să precipite deteriorarea acută a funcției renale. Pacienții cu risc, incluși în această categorie patogenică, sunt cei cu chiști mari și numeroși, hemoragie intrachistică, defecte de concentrare a urinii și hiponatremie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
concentrează în vena centrală timică, ce se varsă în trunchiul venos brahiocefalic. Pot exista două sau trei vene ce se descarcă în trunchiul venos stâng brahiocefalic. Sângele venos timic mai drenează în venele toracice interne, tiroidiene inferioare, pericardo-frenice. Căile limfatice eferente, ce părăsesc timusul, ajung în ganglionii toracici interni, ganglionii mediastinali anteriori (prevasculari) și ganglionii pulmonari hilari. Timusul are dublă inervație simpatică și parasimpatică. Timectomia se poate realiza pe cale cervicală, transsternală (sternotomie parțială sau totală), toracoscopic sau prin toracotomie. În caz
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
paracardiali și ai regiunii celiace, cât și ganglionilor paraesofagieni inferiori, subcarenali. Limfa provenită din esofag poate ajunge direct în ductul toracic printr-un canal limfatic fără a mai trece printr-o stație ganglionară, sau prin intermediul unui ganglion al cărui canal eferent merge direct în colectorul limfatic principal [6, 15]. Cordul și pericardul își trimit limfa către limfaticele de la rădăcina aortei, iar de aici prin stațiile paraaortice și subaortice limfa pătrunde în sistemul limfatic mediastinal [1]. Din vasele limfatice mediastinale mici se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
de vedere circulator, ficatul este un organ port interpus între două circuite venoase, sistemul port și sistemul cav, legătura făcându-se prin intermediul venelor suprahepatice [7]. Circulația hepatică aferentă este asigurată de sistemul arterei hepatice și de vena portă, iar cea eferentă de sistemul venelor suprahepatice. Particularităților anatomice de irigație le corespund și caracteristici funcțional - hemodinamice specifice funcțiilor hepatice. Vena portă largă de 14 mm și lungă de circa 8 cm abordează ficatul la nivelul hilului, fiind elementul anatomic situat cel mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
și precapilare. Activitatea acestor sfinctere este sub influența reglării neurohormonale, iar ipotetic și sub influența acizilor biliari. Drenajul sanguin se face apoi spre vena centrolobulară, ele se unesc în vene colectoare și converg spre cele trei vene suprahepatice. Circulația hepatică eferentă drenează sângele hepatic prin intermediul celor trei vene suprahepatice spre vena cavă inferioară, abușându-se caudal de orificiul diafragmatic al cavei inferioare. Venele suprahepatice sunt dispuse în planul intersegmental dintre ariile irigate de ramurile portale. Aspectul cel mai interesant al dublei irigații
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
fenomen ce explică regurgitarea rapidă a unor constituenți biliari (pigmenți, săruri biliare) din limfă în sânge, sau în sânge, în obstrucțiile biliare. Creșterea presiunii din venele suprahepatice duce la sporirea producției de limfă hepatică, iar capacitatea de transport a limfaticelor eferente hepatofuge fiind depășită, limfa de pe suprafața ficatului ajunge în peritoneu producând ascita. ANATOMIA CHIRURGICALĂ Reprezintă baza rezecțiilor hepatice. Un aport tehnic deosebit, pentru orientarea corectă anatomic reală,o constituie ecografia intraoperatorie, operatorul putând repera vasele din interiorul parenchimului, traiectul lor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
lor (sinteza) în configurații fonetice unitare, fenomen complex care se realizează în cursul dezvoltării ontogenetice. Atât pentru producerea vorbirii cât și pentru recepția ei este nevoie de integritatea funcțiilor creierului, care coordonează, analizează și emit conținutul limbajului. Sistemele aferente și eferente presupun existența unor organe de recepție și execuție (receptoare și efectoare) în actul de comunicare. În cadrul sistemului aferent, analizatorul auditiv, în colaborare cu cel vizual, tactil kinestezic, are o mare importanță în actul de recepție a mesajului verbal. Exprimarea în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
-v, mai ridicată de 3 ori. Această statistică explică de ce limba română are o mare sonoritate. Cum fonemul este o unitate senzorio-motorie de pronunție, la formarea lui participă atât latura acustică, cât și cea kinestezică articulatorie a sunetelor. În sistemul eferent, rolul principal îl îndeplinesc elementele motrice ale aparatului de emisie, atât în vorbirea sonoră, cât și în limbajul interior prin mișcările ideomotorii ale coardelor vocale, dar și în acele elemente motrice ce asigură mâinii actul de scriere și al celor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]