1,310 matches
-
cu efigia împăratului, drept care iudeii se răsculaseră de un așa afront făcut împotriva credinței lor. Procuratorul care de la început se purtase lipsit de tact față de iudei pedepsise atunci pe vre-o câțiva însă în urma protestului populației porunci să fie retrase efigiile și stindardele dincolo de zidurile cetății sfinte. Iudeii nu se lăsaseră însă numai cu atât și merseră la Roma unde îl reclamară pe procurator care fu nevoit în urma protestelor acestora să facă concesii. Ponțiu Pilat înțelesese într-un târziu că Tiberius
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
nu stătuse nici el cu mâinile în sân. Scrisese o scrisoare împăratului și una Senatului în care își expunea pledoaria sa, din care reieșea că multe dintre incidente fuseseră doar provocări, însă recunoștea că ieșise în fața Ierusalimului cu stindardele și efigia împăratului, cu acvilele, cu fasciile și cu alte însemne printre care câteva statuete reprezentând zei, însă intenția sa declarată fusese aceea de a glorifica puterea Romei și nu mai mult. Procuratorul mai invocase în scrisorile sale și faptul că învingătorul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
dar dacă punerea ei în aplicare poate aduce rezultate benefice oamenilor, atunci Biserica tolerează coexistența 13. Statul comunist a dorit o colaborare cu B.O.R., dar o colaborare absolut specială, în sensul că nu se dorea decât păstrarea unei efigii, a unei mumii, prin care să păcălească pe cei care aveau încredere în biserică. Lupta principală, de bază a preoților și ierarhilor ortodocși a fost tocmai păstrarea sâmburelui viu al credinței. Documentele Securității arată că și simpla rugăciune, slujba duminicală
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
care ar fi util în marile redacții de la București, prin forța sa de exprimare publicistică, vocea lui de poet, visător și luptător pentru o Românie dezarmată de minciunile unor dregători vremelnici. Mircea Chelaru, promotorul ofensivei culturale având drept scop instituirea efigiei spirituale „Eminescientica”, un compatriot care, prin experiența și abilitățile sale reale, ar fi extrem de util națiunii române ca ambasador, de pildă la Națiunile Unite, unde se află un neica nimeni, plătit degeaba din banii contribuabililor români. Și nu în cele
DRAPELUL CARE NU FLUTURĂ, ÎNCĂ, ÎN TRANSILVANIA- PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347664_a_348993]
-
te vei închina luminat vreme de un an. Despre culorile, simbolistica și filozofia covorului Am petrecut în Botiza o zi și o noapte pline de sens, ca zilele Facerii. Suficient pentru a înțelege de ce familia părintelui Berbecar este bucată din efigia locului. Am început preumblarea seara cu o vizită ca un colind acasă la Gheorghe Petreuș, botizanul imobilizat de 32 de ani la pat, care își trăiește senin sublimul suferinței. Am continuat apoi cu Sfânta Liturghie de a doua zi, urmată
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
doar într o familie frumoasă - cea a notarului din frumosul sat de pe malul râului Mureș Noșlac, dar și sub norocoasa constelație a balanței. Adevărat creator al unui „Zodiac de vise“, precum însuși se mărturisește, Ioan Hentea caută, prin versurile sale, „Efigii ale purității“, întrucât dorința i de taină este „să strâng lauri în umbra credinței“, astfel încât cel mai recent volum al său de poezie, Capcanele destinului, se constituie în sinteza unei filosofii de viață. Aflat în al nouălea deceniu de existență
CAPCANELE DESTINULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365789_a_367118]
-
ea se însoțește într-un rotund armonios sub formă de inimă. Avidă-n cunoaștere, adulmecă una după alta, mișcările din lăuntrul și din afara sa, hrănindu-și sufletul cu desăvârșire. Cu o nemărginită smerenie, din multitudinea de chipuri, ea desprinde arhietipuri, efigii umane pe care le desăvârșește: fie în penel cu acuoarelă, fie în peniță doar în câteva trăsături de condei, până obține imaginea optimă. Așa este Î.P.S. Dr. Casian Crăciun - Arhiepiscop la Dunărea de Jos, pentru care autoarea are o
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
Cultural Topoloveni, Călinești, participând la Concursul caminelor culturale pe țară, la care a câștigat locul I, ca solista vocală a corului. Următorul pas pe cărarea spre esplanada scenei de mai tarziu, căreia curând îi va deveni slujitoare pe viață și efigie a ei, va fi la Scoala Populară de Artă din București, unde va studia canto cu profesorii Gheorghe Oancea și Ana Armășeșcu. Întorcându-se după absolvire, la vatră sa natală, se va angaja la orchestră populară „Doina Argeșului” din Pitești
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
adevărate fire de aur, îi atârnă în bucle pe umăr; un barbișon la fel; o frunte mare, albă, pe alocuri pârlită de soare, puțin bombată la tâmple; un nas drept și frumos, cu vârful puțin acvilin, fruntea și nasul de efigie denotă un bărbat dinamic, autoritar, voluntar, entuziast, cu spirit de inițiativă, îndrăzneț, răbdător, plin de speranță, eroic și curajos... idealul masculin al Frumuseții”. (Dr. Sotirios Crotos) Poemul Frumuseții se dorește a fi un Imn de slavă adus Frumuseții Atotcreatorului, ca
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
istoria culturii și civilizației românești, a literaturii și artei române și care relevă, o dată în plus, că Mariana Cristescu nu este o scriitoare de circumstanță, o publicistă care vânează evenimente senzaționale, ci se oprește asupra unor personalități emblematice, asupra unor efigii care ne fac cunoscute cultura și arta din ultimul secol al acestui colț de Rai, numit Acasă, numit România. CEZARINA ADAMESCU, 8 octombrie 2012 Referință Bibliografică: Dumnezeu și arta, de Cezarina Adamescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
unde avem de-a face cu un astfel de triplet. Un critic (Cătălin Ghiță) a observat, nu fără o anume finețe, că Niram se proiectează narcisic în Celălalt (în personaj). Am avea de-a face prin urmare cu «portrete în efigie», susține criticul. Oare aceasta să fie însă soluția pe care o căutăm? Nu sunt deloc convins. Îmi întemeiez justificarea pe faptul că pictorul a violat, în mai multe rânduri (vezi Umanografie), regula absenței lui obiective, prin autoportret. În Brâncuși: E
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
Niram se pictează pe sine când și cum poftește, ideea că Celălalt ar putea fi un substitut pentru autoreprezentare mi se pare neinspirată. Pe aceeași linie de gândire, forțând oarecum nota, Brâncuși sau Einstein ar fi și ei, narcisist vorbind, „efigii”, ceea ce este, cel puțin, stânjenitor. Cum personajele lui sunt și femei, diferite chiar (a se vedea Miss Pogany, 1912-1913 și Miss Pogany, 1930), dilatarea narcisismului ar șterge toate limitele identitare. O asemenea linie interpretativă este neîndoios absurdă și contradictorie, dacă
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
în mod necesar și evident, cu un triunghi. Priviți, ca sugestie, poziția pensulelor de pe masa pictorului în Brâncuși: E=mc2, I ! Dialogul cu celebritatea devine, la Niram, un dialog în trei. Așadar, al doilea personaj (contemporanul) nu este artistul «în efigie», ci un personaj de sine stătător. Astfel, exercițiile sale de admirație sunt facilitate de un altul, mai apropiat afectiv, și, cu care, împreună, scrutează cunoașterea și recunoașterea. O conștiință secundă. Un mentor, un martor, un mediator, dacă vreți. Pedagogic vorbind
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
comorile Șeherezadei de dincolo de Marea Roșie și ale povestirilor arabe cu Aladin și cu hoții, un nume scris și cu litere copte, sprijinit pe frontispiciu de spinările unei cămile saa/și unei pantere sau tigru sau leu sau altceva exotic, oricum efigii ale faunei africane și având în față o burtieră cu un magnific turban galben și strălucitor, mai curând un “umbrar” țuguiat cu o cupolă specifică templelor și minaretelor orientale din regiunea nord-sahariană a Africii, așteptând la răspântie de drumuri de
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
deosebite ale fostului om trecut în neant. Nu știu dacă bardul amintit merită această onoare. Peste câteva zeci de ani copii noștri vor aprecia o asemenea acțiune. Noi ar trebui să ne abținem ca să nu pățim ce am pățit cu efigiile și statuile lui Stalin, ridicate în timpul vieții sale care, pe atunci, era considerată veșnică. Era doar Dumnezeul unei jumătăți a globului terestru. Este adevăr curat că un român nu poate intra în istorie decât după trecerea în neant dacă și
IA-MĂ DOAMNE CA SĂ AJUNG CINEVA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366175_a_367504]
-
o lacrima a lui Dumnezeu pe solul nostru românesc.De atunci până astăzi s-au scris biblioteci întregi despre el. Se pare că orice cuvânt în plus este de prisos. Și totusi... În larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualității românești în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor și formației filozofice și științifice, apoi chinuiții și amenințații ani de slujbaș, în sfârșit, neînduplecații ani care i-au
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru România și pentru români este însuși sufletul românismului, al onoarei și al dragostei de patrie și neam! Este model de demnitate și dârzenie, unul dintre marii oameni ai gliei acesteia, la efigia căreia, mai devreme sau mai târziu, poporul român le așează numele și gloria! Majestatea Sa Regele Mihai este, în egală măsură o personalitate mondială respectată și omagiată în cancelariile lumii de pe toate continentele și dintotdeauna. „Anul trecut” (2012), scrie jurnalista
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
asistenței care rămâne uneori cu gura căscată. O carte incitantă, începând chiar de la titlu și de la coperta, foarte sugestivă, înfățișând Poarta Brandeburg din Berlin pe care intră în triumf o cvadrigă cu un serafim încoronat, purtând crucea de biruință și efigia vulturului, drept sceptru, precum și ideea de a împărți paginile dintre coperți, amical, frățește, colegial și prietenește, așa cum se cuvine într-o întrecere literară, fără să omită duelul cavaleresc, atât de gustat în umorul de esență tare practicat de epigramiști, ori
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
da în cap cu semne Ce le crezi facultative Virgulele să te-ndemne Să dispari din portative Că ți s-a-groșat obrazul Cu o lipsă de măsură Foarfecele și macazul Să-ți servească de cenzură Că tu pleci. Rămâne scrisul Cu efigie cu tot Când s-o constata comisul Doar cenușă și azot Și în rest câteva urme De carbon și vanitate Să mai scurme, să nu scurme Picul de „eternitate”? La ce bun? Mai bine razi Și pretențiile și calpul Cu
DA-ŢI-AŞ DA ÎN CAP CU SEMNE! de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346681_a_348010]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > RAPSODUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rapsodul Efigie sculptată-n veșnicie - N-o îngrădește timpul și hotarul: Cerchează renumit era cobzarul Cu har învăluit în armonie. Plângea tristețe multă și amarul- Turna în cântec foc și melodie; Un iureș avântat de veselie- Truver de vreme veche cronicarul. Cântarea
RAPSODUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351056_a_352385]
-
da în cap cu semne Ce le crezi facultative Virgulele să te-ndemne Să dispari din portative! Că ți s-a-groșat obrazul Cu o lipsă de măsură Foarfecele și macazul Să-ți servească de cenzură! Că tu pleci. Rămâne scrisul Cu efigie cu tot Când s-o constata comisul Doar cenușă și azot; Și în rest câteva urme De carbon și vanitate Să mai scurme, să nu scurme Picul de „eternitate”? La ce bun? Mai bine razi Și pretențiile și calpul Cu
CÂTE SEMNE CE, PESEMNE... de ION UNTARU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351175_a_352504]
-
adune în jurul unui foc mare, prăjind nuci și mâncând mere. Se spun povești și se juca jocuri de Halloween. Este o seară dedicată distracției. În seara de 5 noiembrie, în Anglia se făceau focuri de tabără, în care erau arse efigii și se făceau focuri de artificii... Nutcracker Night. Snap Apple Night. Guy Fawkes Day... Germania Noaptea sfintei Walburga sau Noaptea Vrăjitoarelor, o sărbătoare de sorginte precreștina celebrata anual în Germania pe 30 aprilie. Simbolul tradițional Coadă de matură, cu care
MASTILE TRADIŢIONALE DE HALLOWEEN de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345516_a_346845]
-
Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi urau: nu le vorbeau, nu-i atingeau și nu mâncau cu ei, pentru că erau „necurați” (atingeau banii idolatri, moneda romană cu efigia împăraților romani divinizați). Însă amândoi fac o faptă bună: „urcă la Templu spre a se ruga”, adică se ridică duhovnicește pentru a întâlni pe Dumnezeu. Dar, odată ajunși la Templu, pe pardoseala unde călcau numai bărbații evrei, atitudinea lor (comportamentul
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
cu pasul mic și rar, N-au nimic de marțialitate, Iar pe seară, mai puțini apar, Din motive neelucidate. Trec din zi în zi tot mai puțini, Tot senini și plini de demnitate. Au învins în lupte ani haini - Sunt efigii de eternitate. Și așa modest se sting pe rând, Cu insigne și cu decorații, Dar îi vom purta mereu în gând, Cu eroii-atâtor generații. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: O epopee / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286
O EPOPEE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356431_a_357760]
-
Articolele Autorului LA POARTA LUI IANUS Pe drum de iarnă Un cal și o sanie Trec prin derdeluș ... În prelungire - Timpul Imaginea mobilă A veșniciei. Dincolo de poarta lui Ianus Absorbită de Mărțișor, Primăvara. Stă în prag de Echinocțiu, Așternută peste efigia iernii. În oglinda lui Ianus, Cu durere, tresare un ghiocel. Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: LA POARTA LUI IANUS / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 434, Anul II, 09 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif : Toate
LA POARTA LUI IANUS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354772_a_356101]