645 matches
-
conținutului informativ și al fondului ideologic, decretul 175 publicat în Monitorul Oficial din 3 august 1948 a venit în răspărul tradiției încetățenite pe durata ultimului secol. Decretul nr. 175 pentru reforma învățământului din 1948 stipulează, încă din articolul I, principiul egalitar și nediscriminator al educației, caracterul "exclusiv de Stat", precum și "unitatea de structură" al acesteia. Ideologizarea învățământului este explicit afirmată în textul de lege, Statul asumându-și misiunea "educării tineretului în spritul (sic!) democrației populare" (art. I, lit. c). Ideea este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociale. În plus, ideea națională a destinului istoric al românismului este înlăturată de ideea socială a luptei de clasă fără considerente naționale. Iar principiul motric al istoriei devine din lupta pentru împlinirea idealului național în lupta clasei muncitoare pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației dintre teoria marxistă și chestiunea națională este povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor doctrinare ale marxismului. Începutul a fost, însă, marcat de conștiința deplină a ireconciliabilității principiale dintre comunism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un complex de superioritate a propriei națiuni față de toate celelalte și afectat de o aroganță naționalistă cu finalități opresiv-belice la adresa altor popoare. Patriotismul adevărat, de sorginte socialistă, în schimb, promovează respectul internațional, spiritul pacifist, fiind în același timp democratic și egalitar întrucât apără egalitatea de drepturi a tuturor națiunilor. Pe scurt, pseudopatriotismul naționalist și fascist trebuie înlăturat și înlocuit cu adevăratul patriotism proletar internaționalist și socialist. Mai mult, patriotismul este cu adevărat socialist doar în măsura în care este și sovietic. Solidaritatea cu Uniunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de socializare a naționalului. Pe aceleași linii deja trasate, tema independenței este reconceptualizată, pe plan extern, din neatârnare politică a națiunii române în independență economică a statului în fața imperialismului occidental. Pe plan intern, independența îmbracă semantica luptei sociale pentru idealul egalitar, o luptă care va fi condusă, începând cu secolul XX, de Partidul Comunist Român. Componenta monarhică a memoriei naționale, adăugată în secolul naționalist ca urmare a evoluțiilor politice în direcția constituirii monarhiei dinastice, a primit o lovitură de grație. Ideea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atunci toate îmbunătățirile și tot progresul daca ele se soldează cu însuși existența poporului nostru? Știm bine că, odată intrați pe calea aceasta, orice pas îndărăt e greu, daca nu cu neputință. Cu toată Constituția liberală, dar mai cu seamă egalitară, suntem mai departe decât oricât de adevărata libertate, mai departe decât oricând de acea elementară facultate a poporului de a-și fixa singur dările în proporție cu puterile lui. Statul nostru centralizat cere, mereu cere, pentru necesități de lux, pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
face politică națională se 'nțelege. Acum cheme-vă cum v-o chema, numai de-ați fi oameni de treabă. Ia s-o descurcăm odată dezghețat și românește. De ce Caradalele și Cariagdii au fost și au trebuit să fie liberali și egalitari în țara aceasta? Pentru că nu erau români. Pentru că inima lor de străin, fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, nu putea să sufere acei stejari de seculi, pe acei boieri mari, stâlpi ai țării, cum se numeau, neîndoiți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dispărut încă; ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o țară vrăjmașă. De aceea nu-i de mirare daca întreaga noastră dezvoltare mai nouă n-a avut în vedere conservarea naționalității, ci realizarea unei serii de idei liberale și egalitare cosmopolite. A fost o finețe extraordinară de-a debita esența cosmopolitismului sub forma naționalității și de-a face să treacă toate elementele sănătoase și istorice ale trecutului sub acest jug caudin. Odată egalitarismul cosmopolit introdus în legile politice ale țării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca granitul, măreață și sigură în valurile adîncelor mișcări sociale de cari statele continentale se cutremură. Un stat mare și puternic ca Rusia, dar absolutist, se cutremură din temelii de o mișcare socială, tot astfel Germania, tot astfel republicana și egalitara Franță. Ba chiar membrii internaționalei de la noi, ajunși aci miniștri și membri la Curtea de Casație, sunt siliți a vota o lege în contra străinilor socialiști de vreme ce indigenii socialiști ocupă funcții înalte. Ei bine, în Anglia sunt organele centrale ale Internaționalei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca granitul, măreață și sigură în valurile adîncelor mișcări sociale de cari statele continentale se cutremură. Un stat mare și puternic ca Rusia, dar absolutist, se cutremură din temelii de o mișcare socială, tot astfel Germania, tot astfel republicana și egalitara Franță. Ba chiar membrii internaționalei de la noi, ajunși aci miniștri și membri la Curtea de Casație, sunt siliți a vota o lege în contra străinilor socialiști de vreme ce indigenii socialiști ocupă funcții înalte. Ei bine, în Anglia sunt organele centrale ale Internaționalei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fără ca activitatea lor să poată abate un rău social carele nici nu răsare măcar din propriile noastre păcate, ci din criza socială a unui popor cu mult mai numeros decât al nostru, al celui rusesc. Cu micul bagaj de idei egalitare și liberale de la 1848, lipsite cu totul de razimul științei, nu se rezolvă cestiuni de talia acesteia; de aceea nici credem pe roșii în stare de a găsi în magazinul lor de masalale, de stindarde tricolore, cocarde și... bombe orsini
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pivot poate fi significativ. Acest echilibru dinamic este trasătura definitorie a Americii secolului al XX-lea după părerea lui Bigsby, "... în același timp conservatoare cu obstinație și obsedată de schimbare, în mod instinctiv libertariană și adesea punitivă, seculară și religioasă, egalitară și cu din ce în ce mai multă inegalitate, plină de încredere și pe măsura trecerii timpului adesea îndoindu-se de puterea ei" (Bigsby: 34). LIVING THEATRE Cea mai veche trupă de teatru experimental din SUA a luat ființă în New York în 1947 la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
doctrinarul democrației moderne, Alexis de Tocqueville. Democrația, zicea el, va genera o civilizație mondială în care vor predomina asemănările, dar acestea vor trezi orgoliul aristocratic al diferențierilor 149. Acesta e, de altfel, "paradoxul lui Tocqueviile", conform căruia în sânul democrațiilor egalitare se trezește orgoliul elitar al diferenței. Democrația însăși n-a putut să apară decât pe fondul conștiinței naționale. E ceea ce arăta Mihai Ralea între cele două războaie mondiale. Ideologi ca Leon Volovici, Z. Ornea, Gabriel Andreescu, Andrei Cornea susțin că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Kane, 1969, I.1, p. 225). Atât el, cât și Manu susțin obligația regelui de a pune pe primul loc bun]starea cet]țenilor și ap]r] drepturile și interesele individului din cadrul unui grup, deși nu în maniera cea mai egalitar]. Manu chiar admite c] ar exista diferite dharme în diferite epoci, fapt sugestiv pentru relativitatea eticii (Manu, 1975, I., pp. 81-86). Manu stabilește zece virtuți, si anume mulțumirea, iertarea, st]pânirea de sine, lipsa furiei, neînsușirea, puritatea, controlul senzualit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
împotriva relativismului moral sunt îndreptate împotriva versiunilor lui extreme, acelea care susțin c] toate sistemele morale sunt la fel de adev]rate (ori la fel de false, sau le lipsește, în același fel, conținutul cognitiv). Totuși, un relativism substanțial nu ar trebui s] fie egalitar într-o manier] atât de radical]. În afar] de a exclude moralele care ar agrava conflictul interpersonal, ca și cel descris mai sus, relativiștii ar putea, de asemenea, s] observe c] moralele adecvate trebuie s] promoveze formarea unor persoane capabile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
S] ne gândim ce înseamn] dezvoltarea în accepțiunea lui Kohlberg pan] la Etapa 4 luând exemplul Canadei contemporane, pe de o parte, și al cel de-al Treilea Reich, pe de alt] parte. Canada reprezint] un exemplu de societate liberal] egalitar], care, cu marile ei avantaje în sistemul de s]n]țațe, pare s] plaseze importantă vieții în vârful valorilor. Pe de alt] parte, Germania nazist] este una dintre puținele instituții din istoria modern] (sclavia american], Rusia stalinist] și apartheid-ul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei elite luminate, ci vom rămâne simpli cetățeni Înfundați În rutina grijilor cotidiene, măcinați de orgolii și prejudecăți primitive, datorate lipsei de informație, de idealuri elevate și de orizont intelectual. În orice societate, oricât ar fi ea de democratică și egalitară, adevăratul intelectual nu se topește În masa indistinctă a acesteia, ci se plasează deasupra ei, ca o conștiință critică și lucidă, ca o voce menită să rostească adevărurile necesare, adeseori incomode, dar vitale pentru sănătatea spirituală a Întregului organism social
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fiind Înlocuite de noi forme de coeziune socială. În locul economiei țărănești de subzistență, apare economia de piață, deschisă spre industrializare; În locul culturii orale, folclorice, se răspândește cultura scrisului, bazată pe școală; În locul ierarhiilor sociale și politice tradiționale, ia naștere societatea egalitară, democratică, În care toți sunt asemenea, din punctul de vedere al drepturilor și libertăților politice, ca și În ceea ce privește apartenența unanim recunoscută la aceeași comunitate națională. În fine, locul spațiului sacru, al ritualului și al sărbătorii, al universului ordonat de un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
remarca o importantă modificare a statului copiilor, cel puțin al celor apartenenți elitei: miză a investițiilor educative și schimburilor matrimoniale, ei devin obiectul unor elaborate ritualuri de inițiere. Principala concluzie ce reiese în urma reevaluării propuse aici o reprezintă importanța mecanismelor egalitare în stoparea permanentei tendințe sociale către stratificare și ierarhie; ele au inhibat sistematic și emergența inegalității dintre sexe, instituită târziu, în opinia autorilor, după adoptarea economiei productive. Evidențierea importanței vitale a contribuției culturale a femeilor și copiilor este însoțită, în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
iar interdicțiile simbolice ce separă cele două universuri, deși larg răspândite, nu sunt rareori lipsite de consecințe practice. Diferențierea minimă de statut între membrii acestor comunități nu trebuie, nici ea, absolutizată: la rigoare, nu există societăți etnografice riguros și absolut egalitare (Flanagan 1989). Egalitarismul este rezultatul aproximativ și în fond anevoios al unui permanent proces de monitorizare din partea ansamblului comunității, ca și al unor instituții de schimb generalizat care descurajează acumularea materială și asimetriile exagerate în prestigiu (Binmore 2001; Boehm 1999
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
generalizat care descurajează acumularea materială și asimetriile exagerate în prestigiu (Binmore 2001; Boehm 1999; Runciman 2005; Spikins 2008; Wiessner 2005; Woodburn 1982). Că acest tip de „contract social” eșuează frecvent o demonstrează societățile vânătorești „de rang mediu” (Arnold 1993), „trans egalitare” (Hayden 1995; Owens & Hayden 1997), deja parțial stratificate în termeni de statut și posesiuni, ca să nu le amintim pe cele în care ierarhia ereditară și chiar practica sclavajului constituie norma (Ames 1995). Mai mult, deși esențiale pentru sancționarea ei instituțională
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
unei game specifice de resurse (colectare de moluște - Bird & Bliege Bird 2000); în altele, autonomia lor economică apare târziu (15 ani, pentru femei, 20 pentru bărbați, la boșimani) (Blurton Jones et al. 1994; Hames & Draper 2003). În societățile „simple”, riguros egalitare, educația copiilor este rareori formalizată, socializarea lor revenind mai degrabă grupurilor specifice de vârstă. O trăsătură generală o reprezintă educația liberă și în mare parte colectivă de care au parte, dar și dificultatea integrării lor în activitățile adulților, cel puțin
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
revine copiilor mari în diverse activități de la care erau excluși înainte vreme, cum ar fi inclusiv grija și educația fraților mai mici, crește și se afirmă de timpuriu (Hames & Draper 2003; Kelly 1992: 59). Fascinați de eficiența și exoticitatea mecanismelor egalitare, antropologii au pierdut din vedere câteva aspecte legate de integrarea socială a vânătorilor-culegătorilor, de maximă relevanță pentru analiza diacronică a tradițiilor culturale paleolitice. Gradul de integrare constituie, în fapt, o variabilă a complexității și stratificării acestor comunități: minim, în cazul
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
fapt, o variabilă a complexității și stratificării acestor comunități: minim, în cazul vânătorilor culegătorilor „simpli”, „generaliști” („foragers”, sensu Binford 1980), mai ridicat în societățile complexe, para-sedentare, care practică o exploatare logistică a resurselor („collectors”, sensu Binford 1980). În societățile puternic egalitare, fluide, unite mai degrabă de co prezența indivizilor (Ingold 1999), instituționalizarea rolurilor și statutelor este periculos de scăzută: ele nu au nici principii de excludere, dar nici coduri sociale stricte de includere. Ele sunt prin definiție instabile și vulnerabile față de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ea solicită un îndelung efort de pregătire, ca și unul de procesare a prăzii, femeile jucând astfel un rol esențial tocmai în activitățile vânătorești. În general, există o unanimitate de opinie cu privire la faptul că, cel puțin ca funcție a mecanismelor egalitare, în virtual toate societățile de vânători-culegători, femeile nu dețin un statut propriuzis inferior, cel puțin în comparație cu unele societăți agrare sau horticole (Flanagan 1989, Peterson 1993), cu excepția unor excluderi generale din sfera activităților masculine (Graves-Brown 1996: 315). Măsura în care acestea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
din sexe să aibă dreptul asupra producției celuilalt), devine inoperantă, în absența ranforsării adusă de proprietate (Graves-Brown 1996; Ingold 1999); ea nu se manifestă decât în societățile vânătorești acceptate drept „complexe”. Realitatea diviziunii activităților este, așadar, mai subtilă: în societățile egalitare, unite în primul rând de legături de rudenie, și unde nu există o separare clară între sfera domestică și cea publică, diferențele dintre sexe nu constituie un principiu discriminator supraordonat (Trocolli 1999). Exagerarea opoziției dintre sexe este cu siguranță un
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]