395 matches
-
realitate", ar însemna "recunoașterea unei limitări personale organice"), ilustrînd acea speță, spune Cioran, de donchișotism local, de nostalgie a absolutului atins într-un spațiu limitat și incapabil să perceapă tragicul existenței umane, provincialul suferă în fond de o maladie a egocentrismului: hiper- valorificarea eului. De aici provin mai toate frustrările lui: ruperea oricărei legături cu viața, claustrarea în sine, iluzia unei superiorități sfidătoare și la care nici un muritor nu poate aspira, proiecția utopică a unei lumi situate deasupra realității. Dar Cioran
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
proliferarea speculativă a nuanțelor l-au izolat pe Cioran, nu numai ele, desigur, în subteranele parcă protectoare ale unui univers abstract. Este, poate, singura formă de cauțiune a excesului ideatic, a supralicitării aproape maniacale a formei expresiei, în fond a egocentrismului discursului cioranian, acolo unde coexistă lejer, uneori omonim, apocalipsa și utopia, și unde scrisul său atinge acel profesionalism gratuit, chiar aporetic, al "pamfletului fără obiect", ceea ce este aproape totuna cu pamfletul utopic. Utopia, într-unul din înțelesurile pe care i
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu atrage multe dintre conștiințele literare și culturale românești. Trec peste o serie de cauze pur subiective, specifice psihologiei scriitorilor de totdeauna: un simț acut de independență și al libertății de acțiune, dar și prudență, comoditate și uneori chiar lene, egocentrism și narcisism frecvent. O astfel de stare de spirit nu se împacă în mod evident cu disciplina încadrării într-un partid politic. Să nu uităm, pe de altă parte, că după decenii de comunism, ideea însăși de partid politic a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cultură politică despre partide noi am fi consultat (și tradus) alte izvoare. Mult mai serioase și mai utile: cartea clasică, mai veche, dar solidă, a lui Robert Michels, de pildă. Dar acesta este doar un aspect al problemei. în plin egocentrism (uneori chiar megalomanie), unii scriitori se cred efectiv investiți cu dreptul de a decide. în toate problemele. Chiar și în cele în care ei n-au nici o competență reală. Inclusiv în cea politică. Există în același timp și conștiințe literare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cerc vicios este pe punctul să se rupă. Dar în primii doi ani după 1989, el a făcut adevărate ravagii. Cunoaștem foarte bine și toate dificultățile produse de foarte mulți intelectuali ajunși, într un fel sau altul, în viața politică: egocentrismul (când, spre meritul lor, au făcut efectiv rezistență, ei declară sonor la portavoce: sunt unicul rezistent, unicul caracter din România); incapacitatea de organizare și acțiune concentrată; tendința spre improvizare continuă cu punerea personală permanentă în valoare; lipsa deprinderii de a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
muncă intelectuală. Adesea precursorii notabili nici nu sunt măcar cunoscuți. Nu sunt luați în evidență. Nu sunt citați, în orice caz. Cu aerul, de fapt convingerea intimă, că punerea unei probleme și rezolvarea sa începe în realitate doar cu mine. Egocentrismul și narcisismul acesta fac ravagii. Din care cauză, lucrările care presupun muncă în echipă, cooperare, coordonare, planificare n-au încă, la noi, mari șanse. Nu numai vedetismul personal, tendința de a te pune singur și izolat în valoare sunt de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
A reacționa, în mod negativ, nu înseamnă însă radicalism sau fundamentalism, ci afirmarea energică a unei opțiuni civice și ideologice de tip liberal-democratic și respingerea decisă a principiilor contrare. Dar, dincolo de orice ideologie, poate fi acceptat chiar în toate împrejurările egocentrismul genialoid creator absolut? Care, pentru a realiza, să spunem, și o operă jurnalistică (așa cum ne declara, prin 1945-1946, G. Călinescu), el are dreptul de a trece peste orice principii și exigențe civice? Pentru a nu mai aminti și de confesiuni
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
regula de aur a moralei (Mt. 7, 12), determinantă a acceptării situației similare a aproapelui, se regăsesc atât în regulă, cât și în celelalte scrieri ale lui Francisc. Tot în sinoptici regăsim ideea eliberării, prin renunțarea la proprietate și la egocentrism (Mt. 16, 24, Mt. 19, 21, Lc. 18, 22). Relațiile care trebuie să existe între frații creștini sunt evidențiate cu claritate: „cine vrea să devină mare între voi să fie sclavul vostru și cine vrea să fie primul între voi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
eu, cel condiționat în persoană, aș fi cel necondiționat“. Am putea spune că la aceste aberații nu poate ajunge decât lumea pierdută și e adevărat; dar să nu uităm că la pierzare se ajunge treptat și că îndrăgirea pătimașă a egocentrismului, manevrată de satana, poate să ducă la niște concluzii incredibile. 57. Trebuie să-L predicăm și să-L descoperim lumii oarbe și confuze pe Cristos «Uită-te la noi!» În acel moment cuvântul era adresat unei persoane precise; dar poate
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cu a altui tip de artist, poate doar cu cea a unui actor, mă gândeam că genul acesta de om, cu iertare vă spun, căci nu vă judecam pe dumneavoastră, aș fi bănuit că dizeurul, în general, suferă de un egocentrism pe măsura gloriei dobândite. Și eu unul, prins de o curiozitate nebunească, aș vrea imediat să văd ce s-a scris nu știu unde despre o carte de-a mea sau despre vreo conferință, aș căuta imediat rândurile, de aceea m-am
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
are buna inspirație să nu se amestece în intimitatea sufletelor îndepărtate, degenerează mai lesne decât surorile ei gemene într-un fel de autism mai mult sau mai putin asumat. Și atunci, cine va fi mai de temut, misionarul sau grănicerul? Egocentrismul clerical al formulei "nu există mântuire în afara Bisericii", sau egoul național al ritosului "pământul acesta e al meu și al nimănui altcuiva"? E imposibil de dat un răspuns în absolut unei astfel de dileme, fără a ține cont și de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
caracter individual. Important este să nu se stingherească unul pe altul. Psihologul german W. Stern pretinde că J. Piaget ar fi efectuat cercetările sale privind judecata morală la copil pe subiecți educați în grădinițele montessoriene; de aici concluzia acestuia privind "egocentrismul" infantil (11, p. 224). În general, concepția psihologică a Mariei Montessori a fost criticată de numeroși psihologi ai vremii, printre care: H. Wallon, Ch. Bühler, W. Köhler. Toate aceste observații fac să apară o legitimă întrebare: prin ce s-a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sa de adult, din această cauză școala trebuie să fie o comunitate, iar copiii trebuie să poată lucra nu izolat, ci împreună cu colegii lor" (12, p. 45). În concepția lui R. Cousinet, grupul permite o confruntare a interesului general cu egocentrismul individual, conducînd la cultivarea simțului solidarității. În aceste condiții, educatorul nu mai este unica sursă de informare; el nu mai intervine direct în activitatea elevilor, ci stimulează dezvoltarea interrelațiilor dintre ei. Cousinet aprecia, încă din 1935 (13, p. 219), că
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
inteligenței și viața socială. Astfel, pînă la șapte-opt ani datorită structurilor proprii gîndirii în curs de apariție nu este posibilă formarea unor relații de cooperare; la această vîrstă, subiectul întîmpină dificultăți în situarea sa pe punctul de vedere al partenerului (egocentrism). Cooperarea devine cu putință atunci cînd copilul posedă instrumentele intelectuale care favorizează diferențierea punctelor de vedere. Organizarea operatorie a gîndirii copiilor este o condiție a cooperării lor. Cu alte cuvinte, dezvoltarea intelectuală înlesnește influența factorilor sociali. Schimburile întreținute cu mediul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel că procedeele intelectuale elaborate social se pot asimila și înainte de șapte ani; formele logice nu se constituie numai prin cooperare, ci și prin "presiunea" societății, care funcționează și după vîrsta de 7-8 ani. H. Wallon a formulat obiecții în legătură cu "egocentrismul" copilului în vîrstă de doi pînă la șapte ani, ca și cu conceptul de "socializare". Chiar dacă, așa cum precizează Piaget, disputa a fost provocată mai ales de sensurile diferite care s-au dat acestor termeni (5, p. 98), psihologul elvețian a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
16 și mi-a relatat următoarele: „Constantin Beldie a Început să organizeze Conferințele Ideii Europene, operație continuată apoi de Alice Voinescu. Era un om deschis la minte și ordonat În actele lui administrative; era un spirit sănătos, robust, lipsit de egocentrism și de xeno fobie. Beldie avea simțul estetic, al poeziei. Din câte știu, Beldie avea legături cu Mișu Antoniade și am câteva scrisori de-ale lui către Mișu. Le voi publica. Memoriile scrise de Beldie trebuie să fie remarcabile. El
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu molateca melancolie moldavă. Mama 98/1949 I 8 februarie [1949], marți [...] Îmi spuneai în scrisoarea ta că, scriindu ți, scriu un roman. Draga mea, ce bună ești că spui asta. Dar eu îmi dau seama că sunt de un egocentrism nebun, clinic: durerea mea, tristețea mea, izolarea mea, disperarea mea, situația mea, spaima mea, singurătatea mea, părăsirea mea, frica mea, obsesia mea. Și asta fără rușine, de la un capăt la altul. Joi de dimineață, 20 februarie [1949] Ieri am alergat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Atitudinile creative intensifică relația subiect sarcină, facilitând valorificarea componentelor intelectual-aptitudinale. Trăsăturile afectiv temperamentale sunt cele care se referă la echilibrul afectiv, introversiune-extroversiune, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eu lui, etc.. Factorii caracteriali însumează tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, egocentrism, ambiție, meticulozitate, etc.. 2) Factori sociali: condițiile economico-sociale și contextul psiho-social în care este integrată personalitatea umană. în domeniul atât de stufos al clasificării factorilor creativității, I. Radu și M. Miclea (24, p. 194 ș.a.) aduc alte lămuriri care dovedesc
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
să fie judecată de nimeni, nici chiar de îngeri. Cel care nu-mi primește doctrina nu poate să se mântuiască.” acest celebru fragment din cores pondența lui Luther a fost interpretat de Jacques Maritain drept „o dovadă de orgoliu și egocentrism”. În schimb, Mircea Eliade Îi dă o cu totul altă interpretare. În joc era „reacția specifică a aceluia care nu îndrăznește să se îndoiască de alegerea sa divină și de misiunea-i profetică”; * „Prin propria sa natură, voința omenească nu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
îndoiască de alegerea sa divină și de misiunea-i profetică”; * „Prin propria sa natură, voința omenească nu este liberă să facă binele”; „După cădere, nu se mai poate vorbi de «liber arbitru», căci ceea ce domină omul de atunci încoace este egocentrismul absolut și urmărirea furioasă a propriei satisfacții”; virtuțile morale nu se dobândesc prin educație (aristotel). Binele, cu sau fără grație, „nu a contribuit niciodată la salvarea sufletului”. Doar credința în sine, naIVĂ, totală, asemănătoare cu cea a copiilor, ajută la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și defectele indivizilor, fie adversari, fie colaboratori apropiați și prieteni vechi, sunt șarjate nejustificat, capătă deseori o înfățișare grotescă. Pe acest fond și Vania Răutu, cu moralitatea lui perfectă, devine neverosimil, textul acuzând un flagrant parti-pris auctorial, un tezism apăsat. „Egocentrismul”, idealizarea protagonistului-autor fac dificil de acceptat lectura propusă de Nicolae Manolescu volumului Ciubărești ca „un roman satiric, pe alocuri memorabil prin sarcasmul coroziv”, cu o „metodă swiftiană la origine”. Dar, pe lângă anumite capitole de „istorie ieroglifică”, îndeosebi volumele În ajun
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
adesea, electrizat de intensitatea propriilor trăiri cerebrale și sufletești, Paul a fost, În cele două decenii de când ne Întrunise hazardul, consumat de obsesii divergente, În care inteligența neliniștită regăsea mai curând compensații existențiale, decât stimulent creator. Puseurile agresive de Însingurare, egocentrism și frustrare nu erau decât cealaltă față a capacității sale de dăruire și generozitate. Părea mereu „Încărcat” de prea-multul din sine și din lume, gata să explodeze. Conflictele cu prietenii nu erau mai rare decât cu adversarii. N-am vorbit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
afectivitate labilă și superficială; dă căutarea continuă a senzațiilor puternice, a admirației celorlați și a activităților în care pacientul este în centrul atenției; eă seducție inadecvată în comportament sau înfățișare; fă atenție exagerată acordată atracției fizice. Trăsăturile asociate pot include egocentrism, autoindulgență, dorința de a fi apreciat, existența sentimentelor ușor de rănit și comportament persistent manipulativ pentru satisfacerea nevoilor proprii. Include: (tulburarea deă personalitate isterică și psihoinfantilă 301.81 Tulburarea de personalitate narcisică TP Narcisică Un pattern pervaziv de grandoare (în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cognitive sunt superficiale, iar raționamentele facile, cu evitarea incursiunilor introspective, în timp ce limbajul este colorat, bombastic, dar sărac în detalii. Viața afectivă este, de asemenea, dominată de trăiri superficiale și puțin stabile, dar intens exprimate în sensul demonstrativității. Comportamentul poartă amprenta egocentrismului, hedonismului și a unui farmec superficial, constatându-se în mod cvasipatognomonic o notă de falsitate, de inautenticitate („ca și cum”Ă, cu afișarea unei fațade avantajante pentru sine. Este, de asemenea, evidentă și stabilă sugestibilitatea conduitei și prin intermediul suprasemnificării intimității în raporturile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
poartă o serie de discuții și se fac comentarii. Se poate pleca de la o schemă. Tablou schematic standard al caracteristicilor psihopatului Dispoziția afectivă Atitudinea față de sine Atitudinea față de alții Comportamentul față de alții Caracteristici morale Euforică Instabilă Morocănoasă Depresivă Anxioasă Egosintonie Egocentrism Grandiozitate Siguranță de sine Dominare Manipulare Exploatare Decizie rapidă Impulsiv Exploziv Violent Lezare, vătămare Lipsa de: Generozitate Milă Rușine Culpă Remușcare Agresivitate Anafectivitate Lipsa empatiei Lipsa emotivității și a fricii Trăsături psihologice constante Desconsiderare Dispreț Ură Suspiciune Opozivitate Raportare față de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]