410 matches
-
Încă o dată, ceea ce trebuia să pro-voace criza de conștiință a favorizat inconștiența. Pînă cînd? Atîtea interese diverse sfîșie o voință de a trăi care nu se poate afirma decît ca fiind comună. Cînd privești egocentrismele corporatiste din interiorul națiunilor și egocentrismele economice naționale care poartă în ele orbirea caracteristică auto-distrugerilor, ajungi la concluzia că este probabil ca Europa să se avorteze pe sine și, în acest caz, este posibil ca ea să se lase vasalizată. Însă ca-racteristica și semnificația acțiunii politice
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este simbolul personificat al misterului animării manifestat sub forma elanului animant. Elanul nu este altceva decît intenționalitatea motivantă supraconștient călăuzită: dorința esențială a armonizării, în vederea obținerii satisfacției esențiale: bucuria. Ceea ce se opune autosatisfacției, dorinței esențiale supraconștient imanente, elanului animant, este egocentrismul vanitos și falsa lui promisiune de satisfacere (subconștient imanentă). Elanul animant și combativitatea lui clar definite nu constituie așadar deloc o manifestare supranaturală Este vorba despre un fenomen natural, deoarece el este imanent naturii umane, imanent întregii naturi sub forma
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
supraconștient imanentă. Instanțele psihice nu există la modul spațial. Ele sînt funcții mai mult sau mai puțin lucide care se întrepătrund datorită fluctuației lor între luciditate și orbire. Subconștientul nu este altceva decît supraconștientul în stare de orbire parțială din cauza egocentrismului vanitos al subconștientului. Orbirea completă a supraconștiinței este reprezentată mitic de simbolul "morții elanului animat". Fiind produsul evolutiv al preștiinței instinctive a animalului, preștiința mitică a instinctului supraconștient a putut formula conflictele deliberării speciei gînditoare prin mitul genezei Omului: Dumnezeu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în timp ce celălalt este egoismul consecvent care adaugă căutării satisfacțiilor accidentale vital indispensabile dorința realizării propriului său bine esențial armonia motivelor, dorința eliberatoare, deoarece aceasta nu permite existența nici unei supuneri, a nici unei ipocrizii, a nici unui regret. Binefacerile egoismului sublim ale sublimării egocentrismului vanitos sînt în realitate mai mult decît esențiale: forța sublimantă a egoismului conscvent cu intenții armonizante (care nu este altceva decît dorința esențială) care acoperă cele mai mici detalii ale vieții cotidiene și mai ales cortegiul resentimemelor dizarmoni-zante. Grație eliminării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dizarmoni-zante. Grație eliminării succesive a egoismului pervers de către resentimente și ambivalenței lor restrictive (vanitatea culpabilă și acuzația tînguioasă) a fost restabilită căldura sufletească, unirea armonioasă a dragostei ego-ului și a alter-ego-ului, dragostea obiectivă diametral opusă sentimentalismului altruist (contrapolul pervers al egocentrismului vanitos). Obiectivarea dragostei implică dragostea față de adevărul în privința sinelui și a celuilalt: luciditatea și spiritul valorificator. Cel mai înalt grad al imanenței justiției este atins prin faptul că însuși efortul de autoeliberare rămîne determinat biogenetic de dorința esențială, de elanul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un ideal îndepărtat avînd doar valoare directoare. Cum să nu exprime toate aceste realizări și toate aceste simboluri imanența justiției? Căci "justiție imanentă" înseamnă posibilitatea victoriei asupra răului: totul este nedrept în viața indivizilor și a societăților atît timp cît egocentrismul vanitos, forța subconștient motivantă, domnește în suflete; totul ar deveni just sensul mesajului de bucurie -dacă elanul animant ar reuși să înțeleagă adevărul esențial: RĂSPLATA ȘI PEDEAPSA SÎNT IMANENTE FUNCȚIONĂRII PSIHICULUI. Ele sînt asumate pe căi extra-conștiente, ceea ce face ca
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
justiția imanentă să se sustragă privirii interioare atît timp cît este vanitos orbită. Ar fi cu siguranță mai bine să nu ne facem nici o imagine asupra vieții de după moarte mister de nepătruns și să studiem mai curînd faptul real: injustiția egocentrismului vanitos, care poartă în el însuși propria sa sancțiune, angoasa culpabilă, care, nefondat justificată, proiectată în lumea altora și reproiectată de fiecare asupra tuturor celorlalți duce la crearea cercului vicios al plîngerilor generalizate față de lume și de viață. Greșeală comună
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la motivele secrete, atît la cele perverse, cît și la cele sublime. Fiind un motiv sublim, bunătatea este o formă de acceptare, acceptarea adevărului obiectiv față de sine: un motivator fals printre motivatorii falși. Ea este cea mai reconciliantă valorificare, opusă egocentrismului vanităților culpabile și al acuzațiilor tînguitoare și agresive, contrară tuturor resentimentelor condensate în indignare. Bunătatea, indice al motivațiilor juste, constituie legătura ideală dintre oameni. Bunătatea perfectă este la fel de irealizabilă ca și dragostea perfectă și bucuria desăvîrșită, dar rămîne totuși idealul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
funcționează ghidată de ego-ul sau, instituind trăsături definitorii, cum ar fi egoismul (satisfacerea tuturor dorințelor), egotismul (preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța în poziția centrală în universul sau, disprețul profund pentru semeni, dorința de a-i domină pe ceilalti) și egocentrismul (ambiția exagerată). Morală să se întemeiază pe individualism și se manifestă proeminent într-un egoism pasional. Deoarece nu crede într-un sentiment adevărat sau în comunicarea cu un altul, viața ei se reduce la propriul orizont și imagine. Majoritatea Parizienelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
2 ani comparativ cu cei nedelincvenți de aceeași vârstă. În privința carențelor afective, frustrația ocupă un rol semnificativ și poate facilita comportamente ce denotă instabilitate și labilitatea afectivă, ambivalență până la indiferență și absența emoțiilor, a inclinațiilor altruiste (crește foarte mult rata egocentrismului). * tulburări caracteristice identificate prin imaturitate la acest segment al personalității manifestat prin: autocontrol insuficient, impulsivitate și agresivitate, evaluarea superficială sau derizorie a actelor antisociale comise, indolență și dispreț față de muncă, tendințe egocentrice cu semnifcative respingeri ale sistemului moral-normativ, dorința de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
prin neatenție, ignoranță etc.); c2. tipurile nedefinite de politropi care vizează categoria caracterialilor (indivizi cu tulburări de conduită de natură educațională, psihopatică sau neuropatică), a perverșilor (lipsiți de afectivitate, de intimitate și de moralitate, acești indivizi manifestă tendințe antisociale însemnate, egocentrism, orgoliu nemărginit și tendințe de gelozie semnificative) cât și cea a debililor mentali (indivizi caracterizați prin deficiențe intelectuale și prosexice majore, neavând discernământ sunt extrem de naivi și creduli). În practică se constată că fiecare infractor poate fi considerat drept un
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și în special în problema etiologiei crimei. Autori ca Pinatel, Di Tulio, Kinberg, De Greeff și alții au cercetat și au formulat, pe baza acestor trăsături, teoria personalității criminale. S-au menționat trăsături psihologice caracteristice la criminali, cum sunt: agresivitatea, egocentrismul, indiferența afectivă, lipsa de inhibiție și altele (I. Oancea, 1998., p. 149). La problema trăsăturilor personalității criminale s-a ajuns în criminologie după ce s-a parcurs un drum lung și ocolit. În știința criminologiei s-a pus mereu întrebarea de ce
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
aptitudinea fizică dezvoltată (forța, abilitatea, viteza de reacție) și caracterul "rău" al făptuitorului. Dominanta întregii corelații și cea care dă până la urmă coloratură personalității o constituie însă caracterul. În această privință, modelul "personalității criminale" avansat de J. Pinatel axat pe egocentrism, agresivitate, lipsă de afectivitate și labilitate cu recunoașterea faptului că în acest context agresivitatea are un rol dinamizator, este de natură a sugera nu numai ideea creditării temperamentului cu un rol foarte important în ansamblul exprimărilor comportamentale, dar și de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sinteză a celor două perspective. Lenski începe prin a recunoaște că oamenii sunt în mod fundamental egoiști și interesați major în propria lor supraviețuire și a celor care le sunt apropiați. Socializarea poate tempera aceste tendințe la unii oamenii, dar egocentrismul rămâne parte a vieții umane. Cum, atunci, bunurile și resursele sunt distribuite? Oamenii pur și simplu îngrămădesc tot ce ei pot dobândi. Astfel de acțiuni pot fi contraproductive ca unic mecanism al distribuției deoarece oamenii adesea au nevoie de ajutorul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
obiectuală și realul interiorizat relevează structura imaginarului, ca structură deschisă care-și asumă destinul imaginilor recreate. Procesul invers, al perceperii realității interioare ca alteritate, dă naștere creației artistice 37. Astfel, "exteriorizând subiectivitatea, imaginea artistică favorizează o relație intersubiectivă" 38, convertind egocentrismul inițial al percepției la inter-comunicare gnoseologică. "Reprezentare mediană și mediatoare, care colaborează atât la cunoașterea realului, cât și la dizolvarea sa în real" 39, imaginea este, în același timp, "o reprezentare concretă sensibilă (ca reproducere sau copie) a unui obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
onestitate - ipocrizie, viclenie ...... 146 Suferința - factor de remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal .................................................................... 189 Respectul față de sine Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cap de un cal. El și-a dorit s-o asculte pe Maria. Cred că atunci i s-a Întîmplat o minune. Copilul s-a vindecat În mod neașteptat” (Cf. Jurnalul Național, ediție de colecție: Maria Tănase, 2 iulie, 2007). Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic „Fiecăruia Îi place să găsească la altul propriul său caracter.” (Pliniu cel Bătrîn) Filonul egoist al firii noastre reiese și din următoarea observație a lui La Rochefoucauld: „Noi nu găsim oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
din ordinul direct al Lordului Cromwell, să participe la proces. Faptul că regele Carol întâiul nu a fost cel mai iubit dintre regii Angliei nu poate fi negat de nimeni. A făcut grave greșeli politice, iar firea sa agresivă și egocentrismul său i-a făcut pe mulți să îl privească ca pe un tiran. Dar, prin moartea sa, total împotriva principiilor creștine ale acelor timpuri, a devenit imaginea regelui-martir. Cel care avea să devină o importantă figură bisericească, Philip Henry, a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
suport necondiționat, înțelegere, bunăvoință, liniște, calm, deschidere, disponibilitate) și informațional (analiză realistă, clarificare și îndrumare cognitivă) (idem, pp. 254-255). Reacțiile considerate inadecvate cuprind, în esență, la rândul lor, lipsa de recunoaștere a experienței și a sentimentelor persoanei aflată în suferință (egocentrism, dedramatizare și umor, minimalizare, optimism manifest/strident, atitudine dirijistă, amplificare) și lipsa de implicare (dezinteres, distanță nonverbală, ascultare superficială ș.a.m.d.). Tabel privind reacțiile considerate adecvate și neadecvate în raport cu persoanele care suferă Reacții considerate adecvate Reacții considerate neadecvate Serenitate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prin derizoriu, a păstra zâmbetul, a tachina, a căuta un aspect pozitiv cu orice preț Ascultarea superficială A reacționa la detalii, a solicita repetarea relatării, a da din cap, a face remarci grosolane ("a fost greu într-adevăr"), a ofta Egocentrism A întrerupe ca să vorbim despre propria persoană, a vorbi despre propria persoană după relatare, a întrerupe, pentru a pune întrebări (Sursa: B. Rimé, 2008, p. 256) Rezumând, putem spune că pentru o reacție și pentru o atitudine adecvate este recomandabil
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în care interlocutorul-copil preșcolar nu știe să citească); * disfuncții la nivelul interlocutorului: probleme de ordin fizic (oboseală, deficiențe vizuale, auditive etc.) sau psihic (stări/sentimente negative); management deficitar al emoțiilor; prejudecăți; așteptări nerealiste; deficiențe de concentrare; lipsă de receptivitate; dezinteres; egocentrism; incapacitatea de detașare de propriile probleme/gânduri/stări, ca premisă a deschiderii față de locutor și de mesajul acestuia; tendința de a "vâna" greșelile locutorului; manifestări ale sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; tendința de a evalua/critica/ moraliza etc.; tendința
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
bolnavului, obligându-l pe acesta adopte noi modele de comportament, specifice în raport cu „pericolul” reprezentat de starea de boală. Din punct de vedere psihologic boala se caracterizează prin trei elemente principale și anume: a) îngustarea universului intereselor și acțiunilor bolnavului; b) egocentrism, cu centrarea intereselor asupra propriei sale persoane; c) o atitudine particulară în care se combină tirania cu starea de dependență. Să dezvoltăm, în continuare, aceste aspecte. Dependența de boală Bolnavul este o persoană slabă care are nevoie să fie ajutat
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
această privință P. Sivadon le menționează pe următoarele: a) Regresiunea Orice atingere a integrității persoanei antrenează o reacție de protecție de tip regresiv din partea acesteia. Această stare de regresiune se traduce prin atitudini infantile care au următoarele caracteristici: reducția temporo-spațială, egocentrismul și starea de dependență. b)Transferul și contra-transferul Transferul este urmarea regresiunii și el se stabilește în cadrul relației „medic-pacient”. Transferul poate fi de două feluri: 1) transfer pozitiv când atitudinile și sentimentele bolnavului sunt transferate asupra medicului curant, față de care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
societății. Fiecăreia din grupele de instincte, de mai sus, îi corespund anumite caracteristici proprii. Instinctul de conservare se raportează la nevoile sau apetențele nutritive; posesiunea de bunuri materiale, respectiv instinctul de proprietate și, în fine, la sentimentul propriei sale personalități (egocentrism, ambiție, orgoliu, vanitate etc.). Instinctul de reproducere privește funcțiile genezice, viața si activitatea sexuală a individului, perpetuarea speciei, dorința de a avea copii, sentimentele de ocrotire și de creștere a copiilor. Instinctul de asociere, privește instinctele sociale, altruiste, în raport cu viața
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
disperare pot comite acte de suicid care însă sunt repede uitate. Fugile și furtul au un caracter impulsiv și sunt mai rar semnalate. d) Instabilii paranoici. La acești indivizi, reacțiile afective sunt caracteristice și ele constau din următoarele trăsături psihopatologice: egocentrism, orgoliu, neîncredere, susceptibilitate, agresivitate, nevoia de a comanda și de a se impune. Sunt vanitoși și au o bună impresie despre ei. Când se simt slabi devin ipocriți și supuși. În familie îi terorizează pe cei slabi, sunt cinici, răi
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]