697 matches
-
organismului. Gheorghe Marinescu a publicat o lucrare înainte de primul război mondial privind aspectele chimicocoloidale ale bătrâneții. Au fost cercetate modificările pe care le suferă coloizii proteici în timpul înaintării în vârstă, producându-se anumite degradări ale coloizilor (deshidratarea, modificări ale potențialului electrostatic, aglomerarea și precipitarea lor) ceea ce în plan biologic înseamnă devitalizarea citoplasmei. Teoria a fost prezentată de savantul rus Ilia Ilici Mecinikov, cel care a introdus termenul de gerontologie. În lucrarea sa "Études sur la nature de l'homme," el consideră
Îmbătrânire () [Corola-website/Science/323513_a_324842]
-
a fost completat cu unități de măsură pentru mărimile sarcină electrică, curent electric, câmp electric și câmp magnetic. Corespunzător diferitelor definiții adoptate pentru aceste unități, au rezultat versiuni diferite ale sistemului de unități CGS în electromagnetism: "sistemul de unități CGS electrostatic", "sistemul de unități CGS electromagnetic", "sistemul de unități Gauss" și "sistemul de unități Heaviside-Lorentz". În aplicații domină astăzi "sistemul internațional de unități" (SI), derivat din "sistemul de unități MKS", bazat pe unitățile mecanice metru, kilogram, secundă, și completat cu unități
Sistemul de unități CGS în electromagnetism () [Corola-website/Science/309778_a_311107]
-
adus contribuții importante și în alte domenii ale matematicii, ca cele ale geometriei și topologiei. În prima sa lucrare din 1924 descoperă o proprietate caracteristică a cuadricelor, relativă la trei puncte oarecare ale suprafeței, care este implicată de legea distribuției electrostatice pe un elipsoid conductor. Această problemă a fost reluată în anul 1964 sub o formă mai generală, obținând relații diferențiale multilocale foarte simple, care caracterizează curbele algebrice. O altă problemă importantă de geometrie diferențiala pe care a studiat-o a
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
disponibil în anii 1950, deși copiatoarele complet color nu au fost disponibile comercial decât atunci când 3M a pus pe piață copiatorul "Color-in-Color" în 1968, care folosea un proces cu sublimare termică mai degrabă decât tehnologia electrostatică convențională. Primul copiator color electrostatic a fost produs de Canon în 1973. Fotocopierea color reprezintă o îngrijorare pentru guverne, deoarece facilitează contrafacerea bancnotelor. Unele țări au încorporat tehnologii anticontarfacere în valuta lor, special pentru a face mai dificilă folosirea fotocopierii color pentru falsificare. Aceste tehnologii
Fotocopiator () [Corola-website/Science/323264_a_324593]
-
1909. Ei au studiat, sub îndrumarea lui Ernest Rutherford, împrăștierea particulelor α la trecerea printr-o foiță subțire din aur. Conform modelului atomic elaborat de Thomson, particulele trebuiau să fie deviate cu câteva grade la trecerea prin metal din cauza forțelor electrostatice. S-a constatat, însă, că unele dintre ele erau deviate cu unghiuri mai mari decât 90° sau chiar cu 180°. Acest fapt a fost explicat prin existența unei neuniformități a distribuției de sarcină electrică în interiorul atomului. Pe baza observațiilor efectuate
Modelul atomic Rutherford () [Corola-website/Science/306961_a_308290]
-
scară decât cea corespunzătoare. Performanțe și limite la afișarea cu ac indicator. Acest tip de afișare este foarte simplu(cel mai simplu și cel mai vechi),are consum foarte redus (sub 1 mA) însă prezintă erori de paralaxă ,este perturbat electrostatic (acul) iar instrumentul respectiv nu poate funcționa decât într-o singură poziție (verticală, orizontală etc.) stabilă și are robustețe redusă la șocuri mecanice și vibrații. Afișarea analogică cu LED-uri. Este de dată mai recentă și, față de cea cu ac
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
Este de dată mai recentă și, față de cea cu ac indicator, prezintă unele avantaje importante: nu are parte mecanică mobilă, are geometrie rectilinie, nu depinde de poziția de funcționare (orizontalitate) și nici de șocuri mecanice și vibrații, nu este perturbată electrostatic, este lipsită de erori de paralaxă (la citirea indicației), are viteză mare de răspuns și dimensiuni totale mult mai reduse decât la afișarea cu ac indicator, însă este mai scumpă, are consum propriu mult mai mare, iar mecanismul de măsură
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
uniforme de-a lungul scheletului proteic oferă proteinei stabilitatea necesară. În afară de aceste legături se mai pot stabili alte tipuri de legături: legături ionice (stabilite de obicei între grupările aminice și cele carboxilice ionizate), legături de tip van der Waals (legături electrostatice slabe care se stabilesc între radicalii hidrofobi), legături fosfodiesterice (între 2 resturi de serină și acid fosforic), legături eterice (stabilite la nivelul aminoacizilor cu grupări hidroxilice). Structura cuaternară se referă la modul în care se unesc subunitățile proteice. Enzimele care
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
baza "electrochimiei. Tot el, Faraday, este cel ce introduce termenii de "ion, catod, anod, anion, cation, echivalent electrochimic". De asemeni studiind "proprietățile magnetice ale substanțelor",introduce termenii de "diamagnetism" și "paramagnetism". A elaborat "teoria electrizării prin influență" și "principiul ecranului electrostatic" (sau "cusca lui Faraday"), enunțând astfel "legea consevării sacinii electrice" (1843). Mai târziu, în 1846, arată că "energia electrostatică este localizată în dielectrici". Ultimele sale cercetări arată "acțiunea câmpului electric asupra luminii polarizate" sau "efectul de polarizare rotatorie a luminii
Michael Faraday () [Corola-website/Science/302976_a_304305]
-
de calciu pentru a se putea deschide deși se crede că acesta acționează în mod revers, blocând cel puțin unul din pori. Grupările carbonil din interiorul porilor aminoacizilor mimetizează hidratarea apei ce are loc în soluțiile apoase prin natura încărcărilor electrostatice a celor patru grupări carbonil din interiorul porilor. Un aport adecvat de potasiu pentru a susține viața este garantat prin consumarea unor alimente variate, în special legume. Cazurile clare de deficiență de potasiu sunt rare la indivizii care au o
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
Energia aurorelor și alți factori fac improbabilă atingerea solului de către aceste sunete, iar sincronizarea sunetelor cu modificările vizibile ale aurorei intră în conflict cu decalajul de timp necesar propagării sunetului pentru ca acesta să fie auzit. Anumite persoane speculează că fenomenele electrostatice induse de aurore pot explica sunetele. În "Mitologia după Bulfinch" (1855) de Thomas Bulfinch există câteva idei preluate din mitologia nordică: În ciuda unei descrieri marcante, nu sunt relatări în literatura scandinavă care să susțină această afirmație. Deși activitatea aurorală este
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
de inducție B, perpendicular pe fețele laterale, prin care circulă curentul I. Sub acțiunea forței Lorentz, electronii se vor deplasa spre fața interioară care se încarcă negativ. Fața superioară se încarcă pozitiv. Între cele doua plăci se formează un câmp electrostatic de intensitate Eh, care exercită asupra fiecărui electron o forță electrică Fe egală și de sens opus forței Lorentz. Între fețe se menține constantă diferența de potențial Uh=Ua-Ub numită tensiune Hall. Se demonstrează că Uh=Kh x I x
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
electricitatea. O altă descoperire a acestui savant este faptul că Pământul este un magnet uriaș și astfel explică funcționarea busolei. Cercetările lui Gilbert au fost continuate de fizicianul german Otto von Guericke (1602 - 1686) care observă că între corpurile încărcate electrostatic pot apărea și forțe de respingere. În 1660, acesta inventează o mașină ce se compunea dintr-o sferă de sulf ce se rotea și care prin frecare de un material textil producea electricitate statică. Englezul Francis Hauksbee i-a adus
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
curentului în gaze rarefiate. În 1752, Benjamin Franklin (1706 - 1790) realizează celebrul său experiment (care a condus la inventarea paratrăznetului) prin care a demonstrat că trăsnetul nu reprezintă altceva decât o descărcare electrică atmosferică. Jesse Ramsden aduce o perfecționare mașinii electrostatice, care este acum prevăzută cu un disc de sticlă rotit prin intermediul unei manivele și care prin frecare de patru porțiuni de piele produce electrizarea unui tub metalic. Charles Coulomb (1736 - 1806) este cel care formulează legile cantitative ale electrostaticii. În
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
cu un disc de sticlă rotit prin intermediul unei manivele și care prin frecare de patru porțiuni de piele produce electrizarea unui tub metalic. Charles Coulomb (1736 - 1806) este cel care formulează legile cantitative ale electrostaticii. În 1785, stabilește expresia forței electrostatice dintre două corpuri încărcate, în funcție de mărimea sarcinilor electrice și de distanța dintre corpuri, denumită ulterior legea lui Coulomb. Fizicianul italian Luigi Galvani (1737 - 1798) este primul care studiază efectul fiziologic al curentului electric. Compatriotul său Alessandro Volta (1745 - 1827) realizează
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
de ori mai mic decât diametrul unui fir de păr. Forma originală a microscopiei electronice, microscopia electronică cu transmisie implica o rază de electroni la tensiune înaltă emisă de un catod, de regulă filament de tungsten, și focalizată de lentile electrostatice și electromagnetice. Raza de electroni care a fost transmisă printr-un specimen parțial transparent pentru electroni transportă informație despre structura internă a specimenului în raza care ajunge la sistemul de formare a imaginii. Variația spațială a acestei informații ("imaginea") este
Microscop electronic () [Corola-website/Science/310490_a_311819]
-
experimentele erau aproape de succes. Aparatura instalată la bordul lui USS Eldridge a funcționat perfect, astfel încât vasul a devenit invizibil pe radare. Problema care a apărut a fost că uriașul vapor era învăluit, în timpul experimentelor, într-un nor cenușiu, puternic încărcat electrostatic. Martorii de pe vas spuneau că echipamentele metalice scoteau scântei ciudate, albastru-verzui. Apoi, la 28 octombrie 1943, s-a reluat experimentul, se pare pentru a face vasul invizibil pentru ochi, la fel cum dispare o mărgea de sticlă într-un pahar
Experimentul Philadelphia () [Corola-website/Science/305616_a_306945]
-
să fie generat de stilou/ indicator și detectat de o rețea de fire din tabletă. Alte modele că cele de la Pencept generează semnalul în tabletă și îl recepționează prin intermediul stylusului. Aceste tablete au fost realizate pentru a putea folosi semnalul electrostatic.Scriptel a realizat un astfel de model . Spre deosebire de touchscreenuri acestea pot detecta semnalul în proximitate sau chiar dacă este deasupra tabletei . Pentru toate aceste tehnologii tabletele pot primi un semnal pentru a determina distanță de la indicator la suprafață, unghiul și alte
Tabletă grafică () [Corola-website/Science/321582_a_322911]
-
unei sarcini infinitezimale "dQ" = "C×dU" de la o armătură pe alta, ceea ce duce la ridicarea tensiunii cu "dU". Pentru acest proces se efectuează un lucru mecanic infinitezimal "δL" = "U×dQ" care va duce la o creștere cu "dW" a energiei electrostatice a condensatorului. Energia finală va fi: Ținând cont că "C" = "ε×S" / "d" și "U" = "E×d", expresia energiei devine: "W" = "ε×E×S×d / 2" = "ε×E×V / 2" , densitatea volumică de energie fiind: "w" = "ε×E / 2" = "E
Teorema lui Earnshaw () [Corola-website/Science/321168_a_322497]
-
E×V / 2" , densitatea volumică de energie fiind: "w" = "ε×E / 2" = "E•D / 2" Formula (1) leagă energia condensatorului de sarcina înmagazinată pe armături, iar expresiile din formula (2) de intensitatea câmpului electric dintre armături. Cine este purtătorul energiei electrostatice? Sarcinile electrice de pe armături sau câmpul? Electrostatica (care studiază câmpurile constante în timp create de sarcinile imobile) nu poate da un răspuns concret. Câmpurile constante nu pot exista decât pe baza sarcinilor care le creează. Câmpurile variabile în timp însă
Teorema lui Earnshaw () [Corola-website/Science/321168_a_322497]
-
din sarcini mobile. Cum substanțele, la scară microscopică, sunt formate din sarcini, se pune problema dacă sunt posibile configurații formate din particule încărcate, imobile unele față de altele, care să reprezinte atomi, molecule, etc., și în care să nu acționeze forțele electrostatice. Instabilitatea unui sistem simplu, de două sarcini punctiforme este evidentă: sarcinile de același semn se resping la infinit, iar cele de semn contrar se atrag, ciocnesc și se neutralizează reciproc. Generalizând un astfel de experiment, Ernshaw a demonstrat teorema care
Teorema lui Earnshaw () [Corola-website/Science/321168_a_322497]
-
La contactul cu pielea, se spală imediat cu multă... (agentul de spălare corespunzător se specifică de producător). S29 - A nu se arunca la canalizare. S30 - A nu se turna niciodată apă peste acest produs. S33 - A se evita acumularea încărcării electrostatice. S35 - A se elimina reziduurile produsului și ambalajul (recipientul) după ce s-au luat toate măsurile de precauție. S36 - A se purta echipament de protecție corespunzător. S37 - A se purta mănuși de protecție corespunzătoare. S38 - În cazul unei ventilații insuficiente se
R- și S-text () [Corola-website/Science/308134_a_309463]
-
folosită în fizica semiconductorilor și în chimie pentru a studia structura cristalină a solidelor. Aceste experimente sunt de regulă efectuate într-un microscop electronic cu transmisie (MET), sau cu scanare (MES). În aceste instrumente, electronii sunt accelerați de un potențial electrostatic pentru a căpăta energia dorită și a fi făcuți să aibă o anume lungime de undă înainte de a interacționa cu proba de studiat. Structura periodică a unui solid cristalin împrăștie electronii într-o manieră previzibilă. Analizând șablonul de difracție observat
Difracția electronilor () [Corola-website/Science/310989_a_312318]
-
cele două tipuri de mașini electrice, același dispozitiv putând îndeplini ambele roluri în situații diferite. Majoritatea motoarelor electrice funcționează pe baza forțelor electromagnetice ce acționează asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat în câmp magnetic. Există însă și motoare electrostatice construite pe baza forței Coulomb și motoare piezoelectrice. Fiind construite într-o gamă extinsă de puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte multe aplicații: de la motoare pentru componente electronice (hard disc, imprimantă) până la acționări electrice de puteri foarte mari (pompe
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
cu privire la o densitate electronică de referință, la fel cum o derivată produce o funcție, dar este un număr particular atunci când este evaluată cu privire la un punct de referință. Densitatea funcțională se scrie ca unde "ν"(r) este "potențialul extern", adică potențialul electrostatic al nucleelor și câmpurilor aplicate, iar " F" este funcțională universală, care descrie energia cinetică a electronilor și interacțiunile electron-electron, repulsia interelectronică Coulomb, și efectele neclasice ale schimbului și corelației. Cu această definiție generală a densității funcționale, potențialul chimic este scris
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]