962 matches
-
solitar în aer grav Împrăștie un dulceag parfum Dansând în briză-atât de suav! Un alb de fragedă lumină În peisajul verdelui crud, O întipărire divină A tăcerilor ce se aud... Vara, cu penseta, așază Polenul, .. si-l fixează bine. Elegiac miros! E-o vrajă Ce se dilată-n cercuri line..., Privirea-i dulce, aurie, În văluri albe de cadână, Desfașurându-se hazlie, Blajin, cu gesturi de bătrână. În beție de alb parcă-i frig... Ochii mei, iar, îmi joacă feste? Imaginea
BLAJINUL CRIN de LIA RUSE în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372461_a_373790]
-
vârstă. El este îndrăgostit întreaga viață. Opera lui de îndrăgostit se împarte în două: „În vită di Madonna Lăură” și „ În morte di Madonna Lăură”, ipostazieri ale iubirii pentru Lăură de Noves, o trăire erotică intensă, dar și o sfâșiere elegiaca până la lacrimi. El a adorat iubita că ființă reală, întrevăzuta în multiple înfățișări de concretețe picturala, dar și ca ființă angelica, după moartea ei, ca simbol al feminității eterne. În opera lui focul în vâlvătăi este Lăură. „Acel foc a
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
mărginiri de sens, ivesc, iată, retorici aforistice, splendide prin profunzimea conceptului transfigurat artistic. "trei puncte trei puncte trei puncte fleacuri prind curaj pentru viață nicio filozofie fără margini îți zic nu-i adâncă" Fleacuri Am ales ca încheiere o poezie elegiacă, poate că intuiesc în ea mesajul întregului volum, o ars poetica explicând metaforic însuși imboldul scrierii acestui volum de versuri eclatante, ca pe o nevoie de a lumina prezentul, ca pe o alegere personală de a păstra idei, trăiri, sentimente
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
pe flori de cireș”, de care ni se face dor într-o lume abstractă, ternă, nebună, nebună, nebună, fără pic de fantezie și de romantism, în care principalele repere sunt: a avea și a simți, versurile cuceresc prin tonul uneori elegiac, plin de sensibilitate și gingășie, în care cuvintele de ordine sunt: „viori, fiori, atingeri, dor, suspin / Uitate-s într-un veac de mult apus” (Te aud, te văd, te simt). Această poezie poate fi numită poezia pudorii: „Te-aud cum
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
cord / solfegiu repetat de-un profan / iubire de țărm înecată-n fiord / căldură de sân, pe surâs de orfan” (Sunt pe urmă...) Aceste versuri - singure -ar putea s-o definească plenar, dincolo de orice oglindă. Sub aparenta fragilitate și sub tonul elegiac, suspinat la urechile vântului, Aurica Istrate ascunde o ființă puternică, determinată, care știe ce vrea și poate să-și construiască lumea, fără concesii majore, așa cum dorește. E absolut uimitor câtă iscusință în a găsi metaforele cele mai potrivite, sintagmele care
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
și repezită”. O prezență suficient de discretă în presa literară, Irina Lucia Mihalca este o voce lirică distinctă, care stârnește sensibilitatea și îmbogățește experiența cititorului de poezie aleasă.“ (Gheorghe Pârja - Nord Literar nr.2 (117), febr. 2013) • Romantic, sensibil, aproape elegiac; frumos curge versul, se duce spre marea destinului poetic, tot mai precise cuvinte, mai picturale imagini, mai naturală filosofia. Nimic căutat, nimic pedant, autentic redat cu lirismul, deja specific, stilului I.L. Mihalca. Timp de-amintire, timp de uitare ~ " Te mirai
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
mai cu seamă în Omul de cenușă, Biblice, Elegii. În schimb, vom găsi o aceeași pasiune pentru scrutarea aparențelor, a umbrelor, a golului pe care sînt proiectate fenomenele mundane, deși la poetul timișorean o asemenea investigare e realizată în registrul elegiac, în timp ce poetul insular tinde mai degrabă spre o poezie neutră, cvasi constatativă. Am insistat puțin asupra legăturii dintre cei doi poeți pentru că mi se pare că în acest fel devin și mai evidente pe de o parte trăsăturile definitorii ale
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
cu un măr în spate). E o dovadă, în această schimbare de registru obișnuit, că nu doar operează cu replica la real și nu doar notează cu concretețe de jurnal, ci visează, se întoarce în mirajele copilăriei, pe o undă elegiacă, transcriindu-și în acorduri lirice regretul după ingenuile clipe revolute. Autoarea Ofrandei omeniei procedează la o stabilire a unei tabele de valori pozitive și negative, însoțită de o tonalitate justițiară (spuneam) apodictică, neconcesivă. E respinsă, astfel, invazia în ființa umană
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
nomazii care nu au primit marfă la timp. După ce a reușit, mai spre primăvară, să se miște, în cârje, s-a reprofilat și a început o carieră de succes instalându-se pe treptele bisericii și povestindu-și viața în versuri elegiace de mare impact emoțional. Ce-i drept printre pomenile primite de la babe mai dobândea și picioare în burtă de la unii ranchiunoși care dădeau dovada că memoria le funcționa numai la răutăți, dar se obișnuise și nu purta pică nimănui. Părintele
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
-s fără de cuvânt”) stă puterea poeziei, în aparență timidă, reticentă, retractilă, a lui George Drumur. Reproduc, în finalul prea succintului meu comentariu, una dintre poeziile cele mai calde și mai transparente, în care întunecatele ape freatice ale lirismului se luminează, elegiac, pentru câteva clipe: “Mă tot adun pe lângă nucul meu,/ Sădit de tata lângă poarta mare,/ Să-mi fie mai târziu, spre înserare,/ Pătul pentru tristețe - și arșeu.// Și oamenii mi-au spus curând, mi-au spus/ Să îmi ridic pe-
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
curând, de dorul căreia, autoarea a început să-și aștearnă gândurile pe suport de hârtie. Și dorul s-a mai ostoit, cu cât a scris mai mult. E un fel de terapie divină și aceasta. Toate poeziile de toamnă sunt elegiace și evocă nostalgia trecerii timpului, a vestejirii, a căderii în gol, a jinduirii unei șoapte de dor, a frunzei spulberate de vânt, a pustietății și însingurării, note și accente patetice ale „simfoniei dorului”, semne certe ale frământărilor și zbuciumului sufletesc
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
iar dozajul calculate al finalurilor are un effect indiscutabil: “Eu ca simplu Om,/ mă inventez ... / În Do, diez. “( Tainele începutului- Atom și om). E limpede însă că poetul glisează dintre cerebral și sentimental, cunoscând tăietura precisă, surpriza, echilibrul metaforei. Irizările elegiace, când apar, au o notă cultă împletită cu una sentimentală, fiind mai degrabă efectul unui joc de abstracții, deși recuzita este o combinație policromă de materialitate reală și imaginație:”Ochiul meu s-a umplut cu umbra cuvântului,/ acoperind căldura gândului
PETRU JIPA IUBEŞTE IUBIREA , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348381_a_349710]
-
de iarnă). El, chiar de mai multe ori, ne invită să-i fim părtași experiențelor sale savuroase, mai ales că-și închină condeiul Marii Literaturi. Sunt poeme pure și simple, care ne-aduc aminte de un Saint-John PERSE sau RILKE elegiacul. Ca orice poet care se respectă, chiar de la debut, Marius HRISCU este un nostalgic și răscolitor. Poetul, în general, nu are cum să nu semene cu nimeni, vorba regretatului Ioanid ROMANESCU: ''Dincolo de Dumnezeu m-a așteptat Poezia/ dincolo de Poezie nu
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]
-
Carabet, Mihai Victus se împletește cu stilul clasic, natural și spontan al lui Emil Iliescu, George Arhip, Emil Bucureșteanu, Boris Ioachim, Maria Apetroaiei, Aurel Oancea, Mihai Știrbu, Ioana Voicilă Dobre, Elena Păduraru, Maria Doina Leonte, Menuț Maximilian. Deosebite prin stilul elegiac, sensibil și romantic, ne apar creațiile Valentinei Becart, ale Mariei Apetroaiei sau ale lui Emil Bucureșteanu, ultimii doi având la activ ani grei de dăscălie. De altfel, toți cei care și-au desfășurat activitatea în preajma tinerilor dovedesc, în scris, delicatețe
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
pe an. Un ritm acceptabil, mai ales că-n ultimele sale volume, cum ar fi par exemplu DE ANIMA (2012), dintre atâtea moduri de a fi ale poeziei, alege șoapta și detenta metafizică ale elegiei, exprimând nu numai lăuntrul unui elegiac ’’scrijelind un vers’’ pe ușa melancoliei, ci și o marcată poetică a departelui, așa cum excelent intuia scriitorul Ioan HOLBAN, un apropiat al autorului. Poemele sale încifrează, ca întotdeauna, realul proiectat într-o solitudine temporală și creează momente de unicitate existențială
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
o meditație plină de savoare”, cum o numește dna Melania Rusu Caragiu, din care citam versurile: „Cu el mă trezesc din somn/ Tot cu el sunt pân-adorm,/ Oare eu sunt casa lui ?/ Casă mare-a gândului?”. În aceeași tonalitate elegiaca se înscrie și poezia „Nu-s vii doar viii...” care, spune comentariul critic, frizează antiteza, cum putem constată și noi: „Senin e cerul/ șoptește și mă tot îndeamnă/ să-i simt căldură... dar, Mama,/ în mine-i gerul!”. Sugestiva și
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
Colecția LIRIK, a editurii Armonii Culturale, anunță o nouă apariție editorială: IONEL MARIN - "PICĂTURI DE TIMP"(poeme și eseuri). Volumul poetului focșănean, un mozaic liric, de întindere relativ redusă, dar cu o mare densitate de sensuri și simboluri, descrie stări elegiace, armonii, doruri, împletite într-o silențioasă și profundă rugăciune. Ca de fiecare dată, în volumele sale de poezie, apar ca omniprezente: Lumina Divinului, Sacrul și Profanul, Celestul și Teluricul, componente esențiale ale unei extraordinare povești de viață. În fiecare poezie
PICĂTURI DE TIMP (POEME) A POETULUI FOCŞĂNEAN IONEL MARIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373056_a_374385]
-
de ani înaintea lui Magellan, Cosmografie scrisă în orizontul anului 466 d. H.), Neagoe Basarab (aprox. 1459 - 1522, autorul celebrelor Învățături către fiul Theodosie, unde sunt cateva rugăciuni-„capodopere“, între care și Rugăciune pentru ridicarea armelor, ori memorabil-umaniste stihuri / poeme elegiace), Dimitrie Bârilă / Dosoftei (1624 - 1693, cel ce face, în 1673, Psaltirea în versuri, fiind și autorul originalului Psalm - cunoscut filologilor sub indicativul 132-A), Dimitrie Cantemir (1673 - 1723, autorul și al câtorva admirabile poeme înserate în geniala-i Istorie ieroglifica
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
mai la urmă, recitiți Nichita Stănescu... Dar abia la urma ultimei urme, spre a nu vă rătăci în desiș imitativ, citiți și alți poeți ai versului alb, așa-zis modernist, prespălat, stors, gol de metafore și mesaje suave, curgătoare, refrenice, elegiace... Și abia apoi scrieți iar și iar ceea ați vrut să sugerați în primele încercări, în primele stihuiri încropite în format de versuri. Nu aș vrea să vă fac o demonstrație matematică a liricii, dar, cu nici 500 de cuvinte
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
la ceas târziu... Vom resădi în noi, candid și viu, Lud ghiocel înfiripat din fulgi, Cald amalgam de ger cu clipe dulci. Tablou floral vom " ninge " prin poieni, Topind zăpada veșnicelor ierni, Cu-amorul nostru, jar de foc nestins, Doi elegiaci...Cu primăvara-n vis... ( 22.04.2017 ) Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografică: IARNĂ PE VECI ( II ) / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017. Drepturi de
IARNĂ PE VECI ( II ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371732_a_373061]
-
din 28 februarie 2017. Letiția Vladislav- Viața într-un pumn de lacrimi, Grinta 2016 Viața într-un pumn de lacrimi, volum 2016 primit de la Letiția Vladislav, adună poeme fără titlu, neîntâmplător, pentru că rama lor comună le face un poem integral, elegiac, despre care Ana Blandiana scrie pe copertă a fi “un sunet neîncadrabil în canoane, un sunet grav, răscolitor, o meditație dureroasă...” Eu cred că poeții adevărați sunt cei neîncadrați și neîncadrabili în canoane, pentru că la ei găsești autenticitatea poeziei, netrucată
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
revelație, care ... Citește mai mult Letiția Vladislav- Viața într-un pumn de lacrimi, Grinta 2016Viața într-un pumn de lacrimi, volum 2016 primit de la Letiția Vladislav, adună poeme fără titlu, neîntâmplător, pentru că rama lor comună le face un poem integral, elegiac, despre care Ana Blandiana scrie pe copertă a fi “un sunet neîncadrabil în canoane, un sunet grav, răscolitor, o meditație dureroasă...” Eu cred că poeții adevărați sunt cei neîncadrați și neîncadrabili în canoane, pentru că la ei găsești autenticitatea poeziei, netrucată
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
trăirilor, a gândurilor, duioase și încărcate de tristețe, totodată. Parcă mai ieri în brațe tu le alintai / Și cu povești ades le adormeai;/ Acum, din somn când se trezesc / Te caută, dar nu te mai găsesc.” ( Scrisoare către tata). Tonalitatea elegiacă, spontaneitatea sentimentelor, conferă autenticitate dialogului imaginar dintre tată și fiu, cel dintâi plecat într-un univers netulburat de călătoria ”prin anotimpuri”, de grija zilei de mâine. Redau câteva strofe pentru exemplificare: ” Îți scriu acum, tăicuță, o scrisoare/ De-aici, din
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
timpul devenind avid - nu mai este acea părticică extrem de mică a unei clipe - un remediu suveran al tuturor lucrurilor din jurul său. Poesisul lui Mugurel Pușcaș devine o mărturisire de credință literară, versul său reface ceea ce timpul se străduie să șteargă. ,, Elegiac cu măsură, nostalgic fără ostentație, patetic cu evlavie, versul lui Mugurel Pușcaș vine din retorica poetică a lui Goga, în poemele sale religioase coborând ,,în dimineața poeților” (Eugen Simion), „într-un elan lipsit de complexe și detașat de mode poetice
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
Acest ciclu, Suvenire, va fi continuat cu Mărgăritărele (1852-1862). Se țes și aici doruri gingașe, pulsează același chef de hoinăreală. Dar trubadurul care își trăiește euforiile sub bolta clară are câteodată clipe de îngândurare, care dau liricii lui un sunet elegiac. Izbucnirile de energie, alteori, îl propulsează în agora (Deșteptarea României, Hora Unirii). Înfierbântat de idealul patriotic, el se sustrage atunci intimității confortabile, pentru a se adresa cu un discurs mobilizator mulțimii, care va vibra, fără doar și poate, la rostirile
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]