12,299 matches
-
școlile la vreme. Experiența anilor precedenți ne arată ce pățesc acei nefericiți care nu găsesc bani de reparații, dar nu se îndură sau n-au curaj să amîne începerea cursurilor. Sînt amenințați cu amenzi sau amendați că nu asigură condiții elementare de igienă elevilor. Părinții fac reclamații la Minister, acuzîndu-i pe acești directori de incapacitate administrativă și se plîng, îndreptățit, că sănătatea copiilor lor e pusă în primejdie, la școală. Mass-media se întrec în reportaje de la fața locului în care personajul
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]
-
în urma unor momente de gravă vulnerabilitate și primejduire a ceea ce aș putea zice că a fost să fie soarta mea. Cînd, în 1952, părinții mei au fost nevoiți să părăsească satul, au făcut-o numai din pricina mea. După terminarea școlii elementare, mi s-a spus că nu voi avea posibilitatea să-mi continuu studiile, bunicii mei fiind înregistrați drept chiaburi. Nu erau foarte bogați, aveau vreo 15, 16 hectare, nu era mare lucru, dar epoca era îngrozitoare, o epocă de teroare
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
este). Nu e vorba, aici, de situația unui studio de creație, cît de un principiu și de un climat. Un om care a muncit, care a făcut ceva, care a avut rezultate, care și-a cucerit, teoretic, în timp, dreptul elementar de a fi respectat, e tratat cu violență minimalizatoare, cu invidie și ură. Nu e prima și nici ultima dată cînd valoarea suportă un tratament inadecvat; cultura română beneficiază, se știe, de o bogată tradiție în acest sens. Apoi, în
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
observa, în primul rînd, saturația de informație culturală complementară. Personajele nu scapă nici un prilej să-și etaleze cunoștințele de filosofie "mare", de religie etc. Cum s-a mai spus, literatura ținea loc de orice și mai ales de informație culturală elementară. Foarte multă literatură de atunci pare acum scrisă de și pentru autodidacți. Orice drum către o informație corectă era unul aparent individual. "Autodidactul" lui Sartre este o figură omniprezentă în literatura noastră postbelică. Ce înseamnă cultură de autodidact? Înseamnă, în
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
maniera în care scrii despre ea. Alt mare loc comun este "Copilăria de aur". Pasajul plecării micului țăran la un liceu din oraș seamănă cu o altă plecare traumatizantă la învățătură, cea din Amintiri din copilărie. Sînt apoi cîteva "mistificări" elementare care nu pot fi trecute cu vederea de către un cititor atent. Octavian Paler insistă asupra lipsei sale de vocație de om public. I-ar lipsi și voința de a deveni o figură publică. Nu poți să nu te oprești asupra
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
despre ele, chiar repetitiv, ar constitui o inanitate. Dacă cel mai mare cîștig al societății românești după "Eliberarea" din 1989 îl reprezintă dreptul la opinie, "la expresia slobodă" (drept în relație cu care încălcările ce se mai produc, "ale regulilor elementare ale criticii, acum, în climatul de libertate instaurat după decembrie", nu sînt doar niște "erori", ci "adevărate atentate", cu consecințe dintre cele mai grave asupra societății civile), aceasta presupune o reinstaurare a pluralității punctelor de vedere, implicînd polemica. Regimul de
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
de copii englezi. Părinții mei aveau planuri mari cu mine, mă și vedeau doctor sau universitar. A urmat însă o vreme de oarecare mediocritate. Cred că am părăsit harta intelectuală un număr de ani, de la mijlocul până pe la sfârșitul școlii elementare, dar cum părinții mei tot aveau planuri mari, au insistat să nu dau înapoi. Nu mi-a plăcut studiul științelor exacte. Am trecut, dar nu cu note prea mari. începusem deja să scriu și, fiindcă aveam timp liber, am fost
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
proiectul este perfect congruent cu realizarea și rămâne citeț și frapant și în paginile finale. Simplitatea filigranată a ideii - radiografierea preocupărilor unor filosofi francezi (ori de limbă franceză) ai momentului - și cea a mijlocului de concretizare - interviul - susțin ca premise elementare și limpezi, carteziene, dificultățile și apriorismele discursive ale celor 18 filosofi abordați pe parcursul a cca. 200 de pagini. îi lipsesc din păcate cărții, iritant, minime explicații cu privire la contextul și la epoca realizării interviurilor, precum și asupra motivațiilor autorului (presupun că ele
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
aproape de stilul familiar-argotic de azi (tiparul "are bani pă el"). O istorie problematică și dramatică a limbii române ar trebui oricum să refacă datele disputei dintre asemenea demonstrații de abilitate orală și opiniile autorilor pentru care oralitatea era un fenomen elementar, rudimentar, iar limba literară cerea un efort de construcție, ca produs rațional, artificial, monumental (Budai-Deleanu: "de bună seamă nu putem vorbi cum vorbește Oprea cu Bucur în pădure"; Codru Drăgușanu: "de vom lua poporul în genere, atunci nu putem nega
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
cu puțin timp înainte de intrarea în emisie în funcție de presupunerile pe care le fac în legătură cu reacțiile autorilor. Dar în general știu că nu e bine atunci cînd ordinea de prezentare nu îmi apare imediat cu claritate. Această ordine și cîteva reguli elementare de politețe - nu sînt eu gazda? - determină distribuirea locurilor pe platou, pe care o transmit echipei mele. Apoi încep să pun în ordine materia primă a emisiunii, după cum urmează: Recitirea tuturor notelor și pasajelor subliniate pentru fiecare carte în parte
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
Observateur", pe marginea unei noi biografii ale sale apărută în Franța: ,,Pe de o parte Franța lui Voltaire, a lui Renan și a clasicilor, de cealaltă parte Germania și romantismul său tenebros: întreaga filozofie bendiană se rezumă la această separare elementară (...) Din dragoste pentru rațiune, din suspiciune față de voluptate, acest omuleț uscat și arțăgos și-a făcut chiar o datorie din a nu mai asculta muzică pentru a evita emoțiile prea personale". Această respingere a emoțiilor personale, a afectivității, a ,,umanismului
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
pînă la capăt credința în rațiune, Benda a devenit spre sfîrșitul vieții un apărător al stalinismului? Poate părea paradoxal, dar tocmai comuniștii care nu s-au sfiit niciodată să facă din alb negru împotriva bunului simț și rațiunii celei mai elementare, la îndemîna oricărui simplu muritor, s-au prevalat întotdeauna de ,,logica istorică", transformînd-o în piatra de temelie a acțiunii lor practice, adică a fărădelegilor lor. Ne-a relatat despre asta în modul cel mai deslușit Arthur Koestler care, atrăgîndu-și fulgerele
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
decorativism pronunțat, ca o stilizare estetizantă, propriu fiecăruia: "atmosferă de mister, de ritualitate cvasi-magică, de butaforie și figurație de burg medieval, la Radu Stanca; orizont simbolic și comportament solemn, eroico-tragic, de inspirație antică, la Ștefan Aug. Doinaș; reflexe fruste, aproape elementare, de o anume bizarerie, în zariște de ciudățenii și simțire genuină de tip sătesc, la Ioanichie Olteanu. Ceea ce aduce nou în această ecuație Dominic Stanca este o precizare realistă a peisajului, în cadrul căruia se petrece actul liric. În ce privește tematica, Dominic
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
solitudinii, tristeții, provinciei, al nevrozei, al constituției hipersensibile, evocate prin mijlocirea unei materialități simple, originare. Nu de un clișeu e vorba, totuși, ci de o emblemă critică, degajînd o noutate. Iată aprecierea binecunoscută a lui E. Lovinescu: "Expresia celei mai elementare stări sufletești, e poezia cinesteziei imobile, ce nu se intelectualizează, nu se spiritualizează, nu se raționalizează, cinestezie profund animalică, secrețiune a unui organism bolnav, după cum igrasia e lacrima zidurilor umede; cinestezie diferențiată de natura putredă de toamnă, de ploi și
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
și raportarea la decadență, la simbolism a poetului, așadar la o realitate "crepusculară, în plin proces de degradare": "Lovinescu însuși se contrazice atunci cînd afirmă că legătura acestei poezii cu simbolismul e prea fățișă, întrucît simbolismul nu este expresia acelei elementare stări sufletești și nici a nihilismului estetic de care este acuzat Bacovia". Apare însă cu timpul o altă perspectivă exegetică și anume cea a interpretării poeziei lui Bacovia ca ilustrare a celuilalt pol temporal, escatologic, legat de sleirea ciclului cosmic
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
exaltat, pe jumătate amnezic. Aceste obiecte, care ar fi trebuit să declanșeze de la început reacțiile Poliției și ale Procuraturii pentru că, fiind semnate Brâncuși, includ, prin însuși faptul, o intenție infracțională, sînt ușor de identificat ca falsuri cu instrumentele celei mai elementare logici, în condițiile unei familiarizări minimale cu opera brâncușiană. În primul rînd, stilistic, ele pastișează opera de maturitate a lui Brâncuși, dar sînt asociate cronologic cu perioada în care Brâncuși era încă elev sau abia intra în orizontul academist, cel
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
pentru pictură este unul ieșit din comun. Un efect direct al acestui interes este deplasarea la București, împreună cu tatăl său, pentru a vizita o proaspătă expoziție a lui Nicolae Grigorescu. Cum acest eveniment se petrecea în anul 1897, o socoteală elementară ne dezvăluie faptul că Eustațiu Stoenescu nu avea, în acel moment, mai mult de treisprezece ani. Or, acest aspect nu este unul lipsit de relevanță, întrucît un asemenea interes pentru pictură, la o vîrstă atît de fragedă, cînd motivațiile susțin
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
puțin înainte de a se renunța la el în Marea Britanie fiindcă încetase să mai aibă vreo utilitate. Reacția mea a oscilat între o reacție șocată de rezistență față de etica militară (am refuzat să candidez pentru un post de ofițer la instrucția elementară) și o resemnare pragmatică, hotărârea de a-mi face viața cât mai comodă cu putință. Am dezvoltat aceste două reacții în doi eroi diferiți și le-am dat destine opuse. Presupun că romanul reflectă propria mea aversiune față de gesturi romanțioase
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
în cadrul unei acțiuni a tinerilor, dacă obtuzitatea și improvizația patriotico-morală au reușit să pătrundă și aici, concluziile nu sînt tocmai încurajatoare. În fond, ce a făcut Matei? Un lucru foarte simplu: a încercat să demonstreze, printr-o înscenare simbolică, faptul elementar că incompatibilitățile sînt în noi, în mintea noastră, în sensibilitatea și în educația noastră, în lumea deformată (și diformă!) a construcțiilor noastre abstracte și că, în esență și în realitatea vie orice întîlnire este posibilă și orice formă comunicare, fie
Victimele tricolorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16262_a_17587]
-
om de cultură și critic, al lui Eminescu, am ajuns a avea o viziune a personalității lui morale (nu fizice, în amănuntele biografice) și ca romancier doresc să o redau prin mijloace de creație artistică și nu prin alăturare de elementare documente biografice... Într-un cuvînt, am voit să fac operă de creator, romanul meu pornește dintr-o viziune căreia i-am subordonat amănunte istorice într-atît de voluntară, încît nu numai că am inventat, ci am preschimbat. Iată pentru ce sunt
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
lauda. Ca și Mircea Vasilescu, gata a-și pună emisiunea în slujba unor idei care nu se prea bucură de succes în epoca internetului care pare a consfinți supremația englezei. (Am zis mai bine înainte: a anglo-americanei, a acelei limbi elementare și utile, care nu e nici a urmașilor lui Shakespeare, nici a contemporanilor lui Updike, dar, mai curînd, cum a botezat-o cu umor Paul-Elie Lévy, latina anglo-saxofonistă a vremii noastre). S-ar cuveni ca noi, românii, să fim cu
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
au reactivat reminiscențe teoretice din anii facultății și ai celor imediat următori cînd, semiotizînd și textualizînd pe marginea literaturii, recurgeam la serviciile gramaticilor narative, făceam distincții subtile între povestire și discurs, între narațiune și narativitate și așa mai departe... Structura elementară a genului polițist, mai ales a romanului anglo-saxon, pe linia acelui "Whodunit" "cine a fost făptașul", respectată de autorul romanului de față întrutotul (cum de altfel Thomas Prinz și mărturisește în interviul pe care mi l-a acordat), este agrementată
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
Gheorghe Grigurcu * Privindu-te în oglindă, realizezi cea mai elementară metaforă a ființei tale. * Ambiția e în sine o formă a revoltei. * A preciza sensuri înseamnă a obliga. Tirania sensurilor. * Imensa spaimă de propriile tale speranțe. * Nu putem gîndi fără a ține seama de vraja calității umane, misterios individuale: "Greșeala
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
Gheorghe Grigurcu * Privindu-te în oglindă, realizezi cea mai elementară metaforă a ființei tale. * Ambiția e în sine o formă a revoltei. * A preciza sensuri înseamnă a obliga. Tirania sensurilor. * Imensa spaimă de propriile tale speranțe. * Nu putem gîndi fără a ține seama de vraja calității umane, misterios individual: "Greșeala
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
pune, pentru prima oară cu adevărat, problema anvergurii sculpturii lui Apostu și a locului pe care aceasta se așază în tînărul și în vastul spațiu al tridimensionalului românesc. Chiar dacă, prin forța împrejurărilor - o mare dispersie a lucrărilor și o imposibilitate elementară, derivată de aici, a identificării și utilizării lor - expoziția se sprijină pe un număr restrîns de obiecte față de ceea ce sculptorul a realizat în mod real, prin structurarea ei și prin discursul formal și muzeografic este perfect acoperită întreaga plajă a
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]