941 matches
-
Boală psihică Activitate utilă Inactivitate Devianță Tendințe normale Individul Grupul de indivizi Pulsiuni patologice Din schema de mai sus se poate desprinde concluzia că atât starea de sănătate mintală, cât și boala psihică sunt direct influențate de acțiunea „represivă” sau „eliberatoare” (factorii normativi/modelatori) care afectează individul sau grupul de indivizi, din partea modelului socio-cultural, a modului de viață și comportamentului individual sau colectiv. Sănătatea mintală este rezultatul acțiunii factorilor normativi-modelatori, care favorizează dezvoltarea conduitelor normale, și al unor acțiuni utile; factorii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
egoist, printr-un proces de individualizare; suicidul anomic, datorat scăderii coeziunii sociale; suicidul fatalist, datorat unui exces de reglementare socială. Clasificarea și modul de interpretare ale conduitelor suicidare în viziunea lui E. Durkheim pun accentul pe rolul factorilor represivi sau eliberatori ai modelului socio-cultural, despre care am mai vorbit. Teoriei sociogenetice a suicidului, M. Halbwachs îi opune un punct de vedere de tip cauzal, în care factorii etiologici de factură psihobiologică și medico-psihiatrică au un rol important. În sensul acesta sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este „producerea morții fără suferință la bolnavii atinși de o afecțiune fatală, cu dureri fizice intolerabile și persistente, cărora metodele terapeutice nu le mai pot aduce nici o ameliorare”. Se crede că eutanasia poate fi de mai multe feluri: voluntară sau eliberatoare, la cererea bolnavului; aplicată de medic dintr-un sentiment de milă față de suferințele bolnavului; artificială, în stare de sănătate, ca o formă de „suicid-soluție” la situațiile conflictuale (Seneca, Petronius). P. Rentchnick distinge două grupe mari de eutanasie: medicală și socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viață și portrete prinse în mișcare, pagini de emoție culturală, alternând cu altele de cotidiană proză domestică, probează mobilitatea unui spirit complex, exigent și cultivat, nu rigid, dimpotrivă, adesea ironic, fantezist și liric, de un umor niciodată forțat, cu virtuți eliberatoare. Prin ele, ca și prin exuberantele confesiuni de tinerețe încredințate lui Duiliu Ioanin ori prin scrisorile către Nicolae Petrașcu, Trandafir Djuvara, V. Alecsandri, Elena Miller-Verghi, Z. se plasează, alături de I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, A. I. Odobescu, Mateiu I. Caragiale, între marii
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
și la contracția musculară, este un component de bază al acizilor nucleici și al sistemului nervos, intră în structura unor enzime implicate în procesele de metabolizare a proteinelor, lipidelor si glucidelor, participă la activarea vitaminelor din grupul B, la procesele eliberatoare de energie și la menținerea echilibrului acidobazic. El este prezent în toate celulele vegetale și animale fiind prezent în toate alimentele. Magneziul scade excitabilitatea neuromusculară, scade excitabilitatea și conductibilitatea miocardului, favorizează acțiunea vitaminei B6 în neuron, menține potasiul la nivel
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
menținerea mielinei la nivelul sistemului nervos. Principala sursă de vitamină este reprezentată de ficat, cantități mai mici găsindu-se în lapte, carne, pește si ouă. Vitamina C sau acidul ascorbic este un agent reducător ce intervine în procesele de oxidoreducere eliberatoare de energie, participă la sinteza colagenului, favorizează absorbția fierului și includerea lui în molecula de hemoglobină, stimulează fagocitoza, favorizează hidroxilarea și excreția colesterolului prin bilă, participă la sinteza hormonilor steroidici corticosuprarealieni, protejează unele substanțe din alimente în schimbul oxidării ei și
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
educație poți forma atitudini, caractere, poți aduce în bagajul celui pe care-l formezi, cele mai importante și noi informații și pentru că educația ia forma pe care creatorul său i-o dă. Poate fi pozitivă sau negativă, completă, complexă, simplă, eliberatoare, bună sau rea. Cel ce-și asumă rolul de formator își asumă în mod evident rolul de artist, actor, regizor, formator, educat. Este nevoie de o mare pasiune pentru educație și o mare iubire pentru Natură, pentru Oameni și pentru
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
URSS10, a slăbit printre altele capacitatea imunitară de apărare a Occidentului împotriva ideii comuniste, apărare care era totuși foarte puternică în momentul pactului Hitler-Stalin și care a provocat un tip de blocaj intelectual. Armata Roșie a fost astfel percepută ca eliberatoare pentru același motiv ca și celelalte armate aliate, lucru pe care nu l-au resimțit nici balticii, nici polonezii. În plus, crima nazistă a fost, în principal, una fizică: „Este deci reperabilă, flagrantă. Camera de gazare concepută pentru a extermina
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se trag învățăminte. Astfel, trecutul devine un principiu de acțiune pentru prezent. În concluzie, cu referire la tema abordată, putem subscrie opiniei că memoria literală, mai ales cea dusă la extrem, comportă riscuri, în vreme ce memoria exemplară este, în mod potențial, eliberatoare. Aminteam aceste observații comune psihosociologului pentru efectele posibile în câmpul istoriografiei românești, unde comparația dintre „epoca Dej” și „epoca Ceaușescu” în termeni de opresiune și represiune socială se încheie, de obicei, cu concluzii ce delimitează, în favoarea ultimei, cele două etape
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în scrisorile către Tudor Vianu, cu atâta râvnă și haz isprăvile lui erotice în lumea germană. Când le evocă, P. are alt ideal de existență. Se gândește să devină un „sihastru”. Un sihastru care recomandă însă un eros roditor și eliberator, în aceeași utopie de tip țărănesc. Când firea obosește (dar nu pentru multă vreme), memorialistul contemplă pentru o clipă orizonturile melancoliei nervaliene: „Sunt un melancolic - scrie în Soarele melancoliei - în adâncul făpturii mele. Ca să nu-mi înghețe, și să nu
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
tranziției românești, făcută În stilul rapoartelor tehnice occidentale, adresată Întregii societăți românești, dar mai ales intelectualității și oamenilor politici. Este, de asemenea, una dintre cele mai importante cărți care au fost scrise după revoluție, prin conținutul, pe de o parte, eliberator, iar pe de altă parte, programatic. Este mai mult decât o analiză, deși conține o examinare detaliată a ce s-a Întâmplat semnificativ În politica, economia și societatea românești de după comunism. Este un triplu manifest. În primul rând, este un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dar odată ajuns în larg, cînd uscatul încetase să se mal zărească, nebunia tînărului izbucni din nou. Declarînd că e arhanghelul Gabriel, îi porunci căpitanului să sară peste bord. își scosese la iveală și un manifest, prin care se proclama „eliberatorul“ insulelor și „vicar general al oceanului“. Tonul serios și hotărît cu care declara toate aceste lucruri, îndrăzneala sumbră a imaginației sale neadormite și exaltate, precum și spaimele superstițioase stîrnite de demența lui reală, se uniră pentru a face ca acest Gabriel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Uniunii Scriitorilor, Viața românească, care, invariabil, număr de număr, În primele pagini, după comentariile din actualitatea politică sau culturală, publică poezii, atât În cadrul rubricii Mlădițe noi cât și În afara ei. Astfel: În nr. l-2: Victor Felea - Poem pentru armata eliberatoare; A.E. Baconsky - Cântec pentru cartierul meu; Dumitru Micu - Minerul; Ion Brad - Scrisoare la douăzeci de ani; Mihai Beniuc - Chivără roșie; Elisabeta Luca - Poetul; Vlaicu Bârna - Steaua nouă peste munți. În nr. 3-4: Eugen Jebeleanu - Scutul păcii; Radu Boureanu - Aripile
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din Uniunea Sovietică. Cheltuind larg din forța lui verbală, acumulând vorbe care stimulează lupta, afectele sau imperativele omului, Deșliu declamă istoria Uniunii Sovietice, În Cântecul pentru legea cea mare stalinistă, și Îndoita semnificație a unui 7 Noiembrie: sărbătoarea Marii Revoluții eliberatoare, și cinstirea ei actuală, la noi În țară, prin Încleștarea În muncă, prin Întrecerile socialiste. El Împărtășește din viziunea fericită a societății noi, muncitoare și abundentă. (Ă). Dacă țara Întreagă e un șantier de construcție, Bucureștiul, „târgul vechi”, s-a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aflate sub jugul hitleriștilor, a spus: «trebuie de presupus că popoarele acestor țări vor trebui să ia ele Însele În mâinile lor cauza eliberării de sub jugul german» (Ă). În Scânteia și România Liberă legale apar poeme inspirate de glorioasele armate eliberatoare: După ce codri au adăpostit pe tovarășii dârzi din spatele liniilor, după ce drumurile au purtat armatele plecate să clădească o pace fără primejdie, cât de puține-s vorbele smulse din această tribună-nsângerată. Și totuși despre toamna aceasta se va scrie și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
puternicul caracter progresist, de adâncă satiră socială, a unora din operele marelui scriitor român. Poziția lui Caragiale este aceea a unui progresist, a cărui viziune este Însă mărginită de faptul că n-a văzut caracterul revoluționar al clasei muncitoare, ca eliberatoare a societății de plăgile pe care le combătea el. Tov. N. David atacă În studiul consacrat Școlii Ardelene concepțiile fundamentale greșite ale acelor istorici burghezi care consideră Școala Ardeleană drept un produs al unirii religioase a românilor din Ardeal cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
inexistenți În noua memorie și istorie literară. Reproducem, fragmentar, cele două intervenții 50: Radu PETRESCU: „Legătura scriitorilor noștri cu masa este din ce În ce mai strânsă (Ă). Poeții au cântat, astfel, bucuria poporului de a fi fost scăpat de hitleriști, au celebrat venirea eliberatoarelor armate sovietice, apoi au cântat Republica, au povestit faptele de pe șantiere, abnegația eroică a minierilor, a nituitorilor, a muncitorilor În Întrecere din toate ramurile industriei noastre (Ă). Aceste pagini, multe răspunzând bine scopului, au dat un deosebit ajutor poporului În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
proprii temperamentului scriitorului. (Ă). În fine - clipa mult așteptată a eliberării. Ultimul capitol al romanului deschide o vastă perspectivă spre viitor, Înfățișând marele eveniment al descătușării forțelor progresiste ale poporului, prin eliberarea țării de către Armata Roșie, intrarea sărbătorească a trupelor eliberatoare În București, marele meeting din piața UniversitățiiĂȘi Încă ceva: despărțirea. Despărțirea dintre foștii condamnați și internați politici, pe care anii petrecuți Împreună i-au legat În indestructibile prietenii, și care chiar a doua zi urmau să plece În cele patru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru a încerca ieșirea de sub tutelă au nevoie, înainte de toate, de modele pe care le pot oferi cei care sunt deja majori. Atât timp cât lipsește libertatea de exprimare publică a judecății critice asemenea oameni nu își pot însă exercita influența lor eliberatoare. De aceea tocmai afirmarea libertății de expresie inaugurează era luminării. Kant o spune explicit: „Pentru această luminare nu se cere însă nimic altceva decât libertate; și anume cea mai nevătămătoare din tot ce s-o fi numind libertate, anume aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lecție pentru toți cei înclinați să creadă într-o înaintare rapidă și irezistibilă a luminării. Dincolo de opreliști și restricții, care limitează libertatea de exprimare, există însă și un alt motiv care face ca această înaintare să fie una lentă. Acțiunea eliberatoare pe care o exercită discuția publică liberă a ideilor, instituțiilor și tradițiilor își poate exercita influența doar în timp. Se cere o imensă stăruință, desfășurată în perioade lungi de timp, pentru a reforma forme de viață și instituții a căror
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că acestea din urmă sunt utile, de vreme ce evită apariția neplăcerii, dar că, prin caracterul lor inconștient și automatic, pot deveni nocive. Umorul, în schimb, nu prezintă nici un risc, deoarece nu se sprijină pe refulare (1905/1988). El nu este numai eliberator, precum cuvântul de duh, dar și „grandios și exaltant” (1927a/1985), și permite obținerea unei plăceri în ciuda afectelor deranjante. Spre deosebire de glumă, umorul nu are deloc nevoie de un interlocutor pentru a se dezvolta: oricine poate beneficia de bucuria prilejuită de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
afectiv în numele contemplației cu vibrații de sarcasm, fluxul incertitudinilor, generat între altele și de eliminarea punctuației - totul oferă sugestia unui eu pierdut, amăgit de propria-i imagine. Ineditele cuprinse în finalul antologiei Cheia închisă (1987), în strictă continuitate cu claustrul eliberator din Planta memoria, investesc absența cu atributele revelației („simt limita/ limita contemplând sufletul/ în trup ca într-o rană goală”) și fac din sacrificiu și retragere o inițiere în „strigătul propriu”, către „ieșirea din timp”. Fiecare poem al autoarei este
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
prea bine că știa deja totul... Mă aflam în fața unui om care, în ciuda situației noastre propice confidențelor, nu avea să încerce să scotocească prin trecutul meu. Atunci, propunerea lui de „a-mi schimba viața“ mi-a apărut ca o ofertă eliberatoare. De altfel, această eliberare exaltantă se împlinea deja cu repeziciunea unui vis fericit. Urcând pe vapor, eram deja eliberat de numele meu și de pașaportul care-l certifica. În schimb, consilierul îmi făcuse rost de altul: primele mele acte false
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
aproape trei ani ca să ajungă aici, venind de la Moscova... Unii soldați se plimbau încolo și-ncoace, amuzați că puteau să treacă, dintr-un singur pas, în străinătate. Seara, comisarul politic le vorbi despre „patria curățată de murdăria nazistă“, despre „misiunea eliberatoare“ ce le revenea lor în Europa subjugată. Ascultându-l, Pavel își spunea că borna aceea de frontieră era mai convingătoare decât toate discursurile. Nu înțelese de ce trecerea frontierei trezi în el teama de moarte. Poate pentru că războiul și, deci, întoarcerea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
urmează grandioasei epopei a ținutului și a oamenilor lui din nordul îndepărtat. Arta sa, receptivă la Renașterea apuseană, va avea un mare ecou în destinul artistic al întregii Rusii moderne. În Balcani, în timp ce bulgarii și sârbii nutreau credința în misiunea eliberatoare a Rusiei, activitatea extraordinară a grecilor din tot cursul veacului al XVIII-lea pregătește terenul pentru pătrunderea luminilor în Sud-Estul european. Neoaristotelismul introdus în Academiile domnești de la București și Iași reprezintă un prim gest de eliberare de sub tutela inflexibilă a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]