913 matches
-
cetățeni cu drepturi egale ai comunității. Chiar și în aceste condiții, partizanii învățământului elitist care nu agreează învățământul integrat au libertatea promovării ideilor și practicilor lor deoarece învățământul deschis tuturor categoriilor de elevi nu afectează interesele și convingerile lor. Învățământul elitist nu poate fi asimilat cu învățământul de masă; nu toți elevii au potențialul intelectual și disponibilitatea de a desfășura activități de învățare într‑un ritm rapid și nici capacitatea de a procesa o cantitate mare de informații (mulți elevi adoptă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
al povestitorului, ci al personajelor care se autodefinesc ca ființe de hârtie. Monografia G. Bacovia (1999) e la origine teza de licență susținută de P. după aproape douăzeci de ani de la terminarea facultății, din cauza circumstanțelor politice nefavorabile tânărului „demascat” ca elitist și deviaționist în „Contemporanul” din 1950. Structurată pe trei secțiuni, lucrarea reconstituie din tușe călinesciene biografia poetului înrudit cu autorul tezei prin marginalitate socială dublată de concentrarea exclusivă asupra creației, degajează apoi la nivelul fiecărui volum elementele esențiale ale viziunii
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
trecute, inegalitatea socială a fost mereu asociată și cu nivelul de calificare și școlaritate. În virtutea tradiției, persoanele care au calificări ridicate vor avea pretenții mai ridicate. Și în acest caz, soluția este de ordinul unei reorientări sociale: lupta împotriva mentalităților elitiste, asociate tradițional cu profesiile înalt calificate, dar și acceptarea provizorie a unor diferențieri ca inevitabile. După cum se poate observa, cele patru teorii explică diferențierea calității vieții în moduri diferite, având consecințe practice distincte în raport cu interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Primele două
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
specialitate a științelor sociale se referă la organizarea de grup și a bunurilor deținute în comun (common pool goods). Prima a fost dezvoltată în lucrarea lui Mancus Olson și susține că puterea politică va înclina în mod sistematic înspre interesele elitiste.1 Organizațiile care depind de loialitatea maselor (de exemplu, grupările care-i reprezintă pe consumatori sau pe muncitori) vor avea dificultăți în a se organiza și în a-și atrage noi membri. Participarea la astfel de grupări tinde să fie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
of things French, there are in the use of the term intimations of free preference for the culture of a magnificent other, neglect of one’s own culture and therefore excess, cultural passivity from behalf of a dominated culture and elitist consumerism contrasting with that of one’s co-nationals that could be clarified by adding to this rather vague definition a number of distinctions. I will limit myself here to briefly mentioning those that are related with the subject of the
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
consideră astfel. Tranziția postcomunistă a deschis oportunități pentru toți și pentru fiecare să devină stăpâni ai propriilor opțiuni. Circulația elitelor are, în aceste condiții, o viteză atât de mare, încât e greu să decizi pe termen lung asupra unei compoziții elitiste. Ar fi prea naiv să cred că toți semenii noștri au atins pragul de realizare a gestionării cu succes a propriului sine identitar. Nu ar fi însă mai puțin naivă opțiunea elitistă pentru „educarea” unui popor de individualități în devenire
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să decizi pe termen lung asupra unei compoziții elitiste. Ar fi prea naiv să cred că toți semenii noștri au atins pragul de realizare a gestionării cu succes a propriului sine identitar. Nu ar fi însă mai puțin naivă opțiunea elitistă pentru „educarea” unui popor de individualități în devenire, care ar fi fost deja propulsate pe scena vieții în libertate și își caută realizarea identitară. Suntem încă doar la începuturile proceselor. Crizele identitare doar le anunță prin multiplicarea debordantă a întrebărilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca urmare a transformărilor produse în contextul social în care acesta funcționează. Să ne reamintim că încă din secolul al XIX-lea învățământul superior european a fost unul etatist, menit să servească interesele statului-națiune. Finanțarea a fost eminamente publică, orientarea elitistă, iar conducerea instituțională, chiar în condiții de relativă autonomie universitară și de respectare a libertăților academice, s-a aflat sub controlul statului. Fondurile publice alocate universităților erau itemizate pe categorii de cheltuieli, fără a exista posibilitatea transferului instituțional de fonduri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unei componente pentru realizarea de calitate a celeilalte. Deocamdată, universitatea tranzitorie fie se ascunde sub perfidia academică tradițională și pretinde că face și instruire, și cercetare, când de fapt face doar instruire, fie optează tranșant pentru cercetare, selectează în mod elitist studenții și subsumează instruirea cercetării. Prestigiul se situează clar de partea ultimelor, iar piața diplomelor universitare le supraevaluează pe cele emise de universitățile de cercetare. Oricum, universitățile tranzitorii se află în relații echivoce cu cercetarea și nu mai pot rămâne
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și cultivă un cosmopolitism al valorilor civismului extins (global) și al rațiunii cunoscătoare. Studenții universității tranzitorii vor înceta să fie doar reprezentanți ai elitismului meritocratic al tinereții. Universitatea tranzitorie va opta pentru eterogenitatea vârstelor și profesiilor, deși unele vor rămâne elitiste, iar altele se vor situa pe continuumul performanțelor academice pe acele poziții pe care și-au construit prestigiul. În tabelul 5.5.g. prezentăm schematic variațiile opționale ale universității tranzitorii, odată cu instanțele lor de referință. Tabelul 5.5.g. Zig-zagul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vremi de veselă restriște”, „erotizarea României” sau asociații de idei precum aceea că Blaga și Ceaușescu ar fi „fața și reversul aceleiași monede calpe”, concluzie absurdă care pleacă de la premisa unui cult al geniului în cultura română, care generează „delirul elitist al ființei”. Lucrarea, dincolo de experimentul unui discurs descătușat, „de-crispat” (H.R. Patapievici), se susține prin texte precum Găuri în hartă. Cartografii culturale central-est europene (Europa actuală ca „gol”, „vârsta de tinichea a Occidentului”, „sistemul colonial de evaziune-în-viziune”, europenismul ca iluzie
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
formulării adevărului nu diferă de principiul revelației sale. Pe scurt, între un conciliu și o șezătoare, vlădica și opinca se întâlnesc cu aceeași nevoie de celălalt. Biserica nu aderă la o concepție esoterică despre adevăr și nici nu privilegiază disprețul elitist pentru vulg. Adevărul nu reprezintă un reper absolut incomunicabil, fără să fie reductibil la enunțul de tip pozitiv, bazat pe relația de corespondență biunivocă între cuvinte și lucruri. Reificarea anunță mai degrabă pericolul idolatriei conceptuale. De aceea, adevărul și binele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu închiderea ușilor bisericilor creștine în timpul citirii Scripturilor sau al mărturisirii Crezului niceean. Făcând aceasta, Biserica ar renunța la pretenția de adevăr și universalitate. Apartenența la creștinism ar fi atunci similară frecventării unui club privat sau fidelității față de un ordin „elitist”, construit pe himere sectare. Creștinii nu sunt însă rotarieni sau francmasoni, nici în literă, nici în spirit. Acceptarea unilaterală a privatizării credinței ar echivala cu un suicid spiritual. Critica modernității pornește de la rezerva fundamentală față de această tehnică a camuflajului identitar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și politică a protocronismului merită studiată de toți cei ce sunt interesați de sinteza național-comunistă. 14. Discursul a ceea ce eu numesc, urmând o sugestie a lui Erving Goffman, stigmat etnic este central în majoritatea culturilor neoccidentale și reprezintă o imagine elitistă și negativă a propriei identități, răspândită în rândul diverselor categorii sociale și atingând proporții de masă. În cultura rusă, cazul relevant cel mai bine documentat este Ceaadaev. Ura de sine evreiască este un alt caz, la sfârșitul secolului al XIX
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la un proces de de-diferențiere profesională (p. 31). Procesul de academizare a școlilor de partid care Începe la jumătatea anilor ’70 a transformat aceste școli Într-un element central al sistemului național de Învățământ și a restabilit un caracter elitist de recrutare a viitorilor studenți. Apariția unor posibile tendințe de autonomie În cadrul acestor școli era prevenită de către cea de-a doua funcție pe care o Îndeplineau aceste școli, anume cea de „control și consolidare a puterii politice pentru partidul unic
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
omul”, începe în 1934 o colaborare de durată la „Gândirea”, unde publică, printre alte eseuri, Charmion sau Despre muzică, reluat în volum în 1941. Două articole din 1935, în „Națiunea” și „Luceafărul literar și critic”, preced publicistica politică, de coloratură elitistă, dar cu recursuri la argumentele ideologiei de extremă dreapta, din „Sfarmă-Piatră”. Între timp, imaginea scriitorului se consolidează în conștiința contemporanilor prin volumul de eseuri Limite (1936), laureat de Societatea Scriitorilor Români, al cărei membru devenise în 1935. Numele îi mai
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
titlurile cu rimă. Dau o tentă literară sau prea jucăușă textului. Îndoielnice sunt și titlurile care folosesc jocurile de literă: „Mona Muscă muscă rău”. Atenție la titlurile umoristice. Ele se adresează unui cititor de o anumită factură - informat și ușor elitist. Nu mai vorbim despre tratarea unui fapt grav în manieră comică. Este binecunoscut cazul unui ziar francez care a titrat: „Bal tragic la Colombey: un mort”. Paradoxal și bine găsit, acest titlu se suprapunea însă pe moartea generalului De Gaulle
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
că gama instrumentelor subsumate acestei tehnologii se va extinde, noi ipostaze survenind de la o zi la alta. Important este faptul că acestea comportă o co-construcție și o cogestiune întru sporirea ocaziilor și situațiilor de învățare. Departe de a rămâne achiziții elitiste, destinate unor „aleși”, acestea vor deveni bunuri publice, având o uzanță cvasigenerală. Nu trebuie neglijate o serie de probleme adiacente pe care le ridică educația de acest tip: calitatea instruirii, implicarea unor costuri implicite, dependența de tehnologie, atitudinile instructorilor, perceperea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Împricinatului: „Iuda, [fiul] lui Simon Iscariotul”. Este cea mai completă formă a numelui personajului nostru din Noul Testament! Pe de altă parte, cum se Împacă faptul că printre apostoli se află un „diavol” cu ideea elecțiunii apostolilor, altfel spus, cu caracterul elitist, În sens teologic, al apostolatului? Ajungem iar la aporia menționată adineaori: dacă Isus știa ce „diavol” alege, atunci nimeni nu poartă responsabilitatea predării Sale vrăjmașilor. Isus Și-a pregătit singur așternutul pe care va dormi. Iuda-Încarnare a diavolului conlucrează În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
conștiința și discernământul necesare perceperii păcatului său. Prin urmare, numai el, păcătuind, o face pe deplin conștient, Împotriva Duhului din care s-a Împărtășit, umbrind pe veci lumina primită la botez. Pentru Origen (poate părea paradoxal, dar aceasta este viziunea elitistă asupra creștinismului, specifică secolelor II-III) numai cei desăvârșiți, numai cei perfecți păcătuiesc, iremisibil, Împotriva Sfântului Duh. Fiul este condescendent față de nedesăvârșiți. În schimb, cei desăvârșiți poartă pecetea Duhului, care, odată Întinată, declanșează un dezastru psihologic și ontologic. Atanasie: Scrisoarea a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cazonă, a Studioului de Radio Moldova. Între furcile caudine ale unei cenzuri labile, intransigentă cu cuvintele și generoasă cu ideile (sau invers), presa studențească ieșeană se citea și se scria printre rânduri. Revolte înăbușite, inițiative culturale debordante, simboluri cu descendență elitistă și lingvistică, un adevărat submersibil plin de intelectuali adevărați, dar și de lichele, turnători etc. Era dificil nu doar să scrii ci, mai ales, să-ți alegi prietenii, confrații întru idealuri și, de ce nu, modelele culturale. De un bun simț
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
concepție care trădează o psihologie de om dezarmat, vulnerabil; anticipăm, Ibrăileanu nu are o psihologie de biruitor, nu este un temperament de polemist, așa cum s-a afirmat; vom aduce argumentele de rigoare la capitolul despre critic). Nu este o atitudine elitistă și, deci, o fisură în concepția democratică promovată de Ibrăileanu, ci un criticism lucid și, mă repet, inocent, o ușoară exagerare, pe care natura genului (aforismul) o presupune. Explicația se poate susține și din alt punct de vedere. Nevroticului Ibrăileanu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ori pe rețelele cele mai valoroase, sunt aceiași oameni care publică pe hârtie. Recunoașterea și evaluarea textelor se bazează pe o selecție ultra democratică. Acest lucru îngrijorează anumite instituții de specialitate. Poate că Internetul va promova o literatură mai puțin elitistă. Să spunem că modul de selecție va fi diferit. Un lucru e cert: literatura online va rămâne cuplată cu cea tipărită. Nici nu se poate altfel, munca uriașă depusă pe aceste rețele trebuie să se materializeze în ceva palpabil iar
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
o plăcere perversă să îmi extrag mâna cu cartea dintre alte corpuri care mă striveau și să mi-o vâr sub nas, gândindu-mă doar la text. Dacă aveam curiozitatea să ascult ce vorbeau oamenii, mă apuca o greață la fel de elitistă: „Nu mi-a ieșit checul, că au fost mici gazele”, „Văru-so e responsabil de magazin și le dă câte ouă vor”, „M-a lăsat șefu’ la tăierea porcului, da’ las’ că și el se alege cu cârnați și țuică”. Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dictaturii în diverse tovarășe și tovarăși din acea specie. Nu doar pe Ceaușescu voiam să îl ucid, ci și toate aceste lașități ale mele, pe mine cea neputincioasă și lașă. Mi-era silă de mine care o făceam pe nufărașul elitist și strâmbam din nas. Dacă eram femeie de-adevăratelea, săream la capra aia și-i smulgeam părul din cap. Mircea, o colegă de-a mea și-a tamponat mașina în campania electorală din ’90. A rămas crucită. Tovarășa C., actualmente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]