994 matches
-
Dinamica transfigurației (Miralena Milany), Pe locul rămas alb, Vederi din miragii sau Cascada de senzații. La „Cronica literară” V. poartă polemici cu „Adevărul literar și artistic” și cu alte publicații de orientare moderată, lăudând în schimb revista „unu”, și recenzează elogios plachetele Flori de spin a lui Virgil Carianopol și Artificii a lui Teodor Scarlat, recent apărute. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
lungă perioadă de tăcere literară. Cu Licențe emotive din 1987 revine la poezie după mai bine de patruzeci de ani, răstimp în care, rar, mai fusese prezent în „Iașul literar”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”. Dacă volumul de debut, Izobare, prezentat elogios de Vladimir Streinu și de George Ivașcu, a reținut atenția e pentru că versurile consonau cu tendințele timpului: „ne consideram niște novatori” („Un singur fel de ocupație în starea civilă: inovatori”). Și totuși, poezia lui P., ce fixează în notații obstinate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
lirice, alimentată de același „delir imaginativ”, abia zăgăzuit În tiparele (ce-și Îngăduie destule libertăți prozodice) ale unei versificații mai „clasice”, dominată de ritmica alexandrinului. Nici această minimă ordonare formală - nu era nouă În opera sa: Colomba (poem recenzat, altminteri, elogios de către Stephan Roll-Gheorghe Dinu, la vremea apariției) o Încercase Încă În 1927 și, În fond, noile versuri ar putea fi considerate chiar ca o reluare - atît la nivel tematic, cît și la cel al tehnicii scriiturii - a acelei suite de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
factură postsimbolistă sau postparnasiană, aparținând unor autori ca Al.T. Stamatiad, Șerban Bascovici, I.M. Rașcu, Iuliu Cezar Săvescu, Mihail Cruceanu, Ștefan Petică (Serenade demonice, inedite), câteva proze lirice ale lui Dimitrie Anghel, Mihail Eliescu, Alfred I. Solacolu și două recenzii elogioase scrise de Ovid Densusianu și de Ilarie Chendi la volumul de versuri Din trâmbițe de aur al lui Al. T. Stamatiad. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287323_a_288652]
-
orice poezie are o 1 Ion Biberi - Orizonturi spirituale, București, Editura tineretului, 1968, pp. 63-71 2 idem, p. 64 94 obscuritate consubstanțială nu e deloc adevărat că orice obscuritate este poezie.” 1 Cu doi ani înainte, același Ion Biberi comentase elogios Versificația modernă: ,, Deși limitată voit la o analiză tehnică, lucrarea interesează,astfel, și prin perspectivele generale, originale și bogate în sugestii, pe care le conține”2. În Panorama deceniului literar românesc 19401950, Al. Piru îi acordă lui Vladimir Streinu exact
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cu căldură de Tudor Vianu într-o scurtă prezentare intitulată Un scriitor nou (30 octombrie 1920), debutul lui P. în „Sburătorul” marchează începutul unei relații sinuoase, inegale și tensionate cu mentorul modernismului românesc - amestec de deschideri comprehensive și aprecieri critice elogioase, reflectate în întâmpinările din cenaclu și apoi în capitolul dedicat poetului în volumul al III-lea din Istoria literaturii române contemporane (1927), dar și de reticențe teoretice și ideologice surde, efuziuni trucate și desconsiderare ascunsă sub masca politețurilor prevenitoare (după cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
bine și rău. În literatură, deși primii teoreticieni au fost germanul Hoffman, dar și americanul Poe, disputele teoretice s-au purtat în Paris. Hoffman este tradus foarte repede în Franța, prilej cu care Jean Jaques Amperé îi dedică un eseu elogios, în care îl compara cu Walter Scott, iar Charles Baudelaire, părintele simbolismului, traduce nuvelele lui Edgar Allan Poe. În epoca marilor clasici, în literatura română, printre primii cititori români ai operelor lui Poe au fost Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de la festivitățile prin care Manfred von Killinger, ministrul regimului hitlerist la București, și cel italian, Raffaele Riccardi, primesc titlul doctor honoris causa al Universității din București. Atunci când vine la putere mareșalul Ion Antonescu, i se consacră și lui o prezentare elogioasă, fiind numit homo novus. Pe de altă parte, revista caută să țină în frâu puternica propagandă revizionistă dusă de Ungaria, alcătuind numere cu titluri precum Incorigibila Ungarie sau Ungaria provoacă. R.n. urmărește foarte atent schimbările de putere care au loc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287729_a_289058]
-
precum Incorigibila Ungarie sau Ungaria provoacă. R.n. urmărește foarte atent schimbările de putere care au loc în viața politică a României. Multe numere au în vedere prietenia cu Cehoslovacia, conducătorii acesteia, T.G. Masaryk și E. Benes, bucurându-se de prezentări elogioase, cum se întâmplă și în cazul Poloniei, Iugoslaviei sau Bulgariei. Aproape nu există număr în care să nu se insereze „scrisori” din capitalele acestor state. Pentru articolele politice și culturale există un mare număr de colaboratori străini, cum ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287729_a_289058]
-
proză scurtă, la „Transilvania”, „Contemporanul”, „Familia”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Vatra”, „România literară” ș. a. Este remarcat de Vladimir Streinu în 1968, când îi apare prima carte de versuri, Corturile neliniștei. A doua plachetă, Cântece și descântece de piatră (1972), va fi prefațată elogios de Miron Radu Paraschivescu, iar pentru volumul Târziul clipei (1973) i se va acorda Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov. S. a fost căsătorit cu Ana Selejan. Lirica lui S. este legată tematic de „Țara de Piatră”, proiectată și în scrisul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
adâncimile ei, dar când un pasionat de poezie descoperă că de fapt se află în fața unui poem scris în hexametri, se întreabă ce anume s-a născut în sufletul autorilor și în gândul pus în pagină. Editura Junimea a prezentat elogios cartea soților Buraga. ,, Soții Eugenia și Costache Buraga, învățători din Dăneștii Vasluiului, propun cititorilor o carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră eseistică absolut originală care le dă posibilitatea să înglobeze un variat conținut de idei, teorii, tradiții orale
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de bunătate, abnegație și noblețe. Mărioara BURAGA de teatru pentru păpuși avînd tîlcul sănătos al înțelepciunii populare. Cea mai însemnată lucrare însă este ,,Dăinuiri dăneștene“ scrisă împreună cu soția sa Eugenia, învățătoare, carte pe care Editura Junimea o prezintă în termeni elogioși spunând: Soții Eugenia și Costache Buraga, învățători din Dăneștii Vasluiului, propun cititorilor o carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră eseistică absolut originală, care le dă posibilitatea să înglobeze un variat conținut de idei, teorii, tradiții orale, reflecții în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de reportaje literare, Cartea Oltului. Se lansează poeții Cercului literar de la Sibiu și cei de la Albatros, dar proliferează, din păcate, și poezia proletcultistă. Grupul suprarealist, alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu și Paul Păun, e receptat elogios de André Breton. Lui Gellu Naum îi apar în această perioadă (după Drumețul incendiar, din 1936, și Libertatea de a dormi pe o frunte, din 1937) volumele Vasco da Gama (1940), Culoarul somnului (1944), la care se adaugă manifestele, volumul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
adus aproape nicio noutate. Se adaugă o discuție despre anumite clișee, reguli care apar în coloanele unor ziare: Există astfel obiceiul - notează Silvian Iosifescu - să se încheie periodic un soiu de bilanț, care să înșire cu minuțiozitate - și în general elogios - lista activităților și evenimentelor desfășurate în domeniul respectiv; zeci de rînduri înțesate de numiri, uneori de cifre, ce permit cronicarului să conchidă satisfăcut și să anticipeze optimist asupra viitorului. Se dresează asemenea bilanțuri la fiecare sfârșit de an, când paginile
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cât și de cei de la Albatros, dar își exprimă și aprecierea pentru albatrosiști 165, subliniind că doar doi dintre aceștia pot fi socotiți a fi descoperiți de Kalende, și anume Constant Tonegaru și Geo Dumitrescu. E de remarcat că aprecierile elogioase merg numai către primul. Discursul său este și o pledoarie pro domo166. Mai mult decât atât nici schimbarea conducerii României, după 1944, cu una de stânga nu-i va scuti pe cei de la Albatros de neplăceri. Din seria articolelor publicate
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care ar fi dus la amânarea apariției textelor sale. Însă ceva din spiritul epocii străbate și versurile lui. Mai ales că autorul poemului alegoric Albatrosul este apreciat pentru ceea ce pare să fi devenit program literar în cazul lui Caraion. Discursul elogios la adresa operei baudelairiene este în mare măsură o pledoarie pro domo187. Deși articolele din deceniul al V-lea ar putea fi ușor confundate din cauza limbajului și stilului dinamitard ce le caracterizează cu cele ale avangardei istorice, Caraion se delimita de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
articol-răspuns dat lui Vladimir Streinu care remarca frumusețea scrisului poeților de la Kalende și le susținuse originalitatea prin raportare la generația precedentă. Nu ar fi decât doi scriitori descoperiți de cei de la Kalende și dintre aceștia doar Constant Tonegaru merita aprecierile elogioase. Articolul conține indirect și o profesiune de credință, anticalofilismul 190 fiind apreciat și recomandat de Ion Caraion și mai târziu. Unul dintre articolele cele mai dure din acești ani, apare chiar în numărul special de Crăciun din anul 1943, Literatura
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
bine-ai venit!..." E surprinzătoare la un poet ca Geo Dumitrescu apariția speciei clasice a odei, textul Odă, închinat "colegilor de școală căzuți în război", nu respectă însă convențiile genului. Aspectul parodic și pamfletar e mult mai sesizabil decât cel elogios. E o odă dedicată celor care și-au văzut idealurile frânte, "răsună toate basmele lui Don Quijote". E o poezie a acțiunii pe care o propune aici Geo Dumitrescu, a transgresării limitelor, dar și una a revoltei chiar și împotriva scrisului
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mizează pe capacitatea poeziei de a-și urma destinul în ciuda tuturor opreliștilor. Argumentul adus de Emil Manu în favoarea caracterului antifascist, și anume fronda manifestată prin promovarea cărții franceze pare însă a fi contrazis de prezența în paginile revistei a articolului elogios la adresa lui R. M. Rilke. Poeziile publicate în ambele reviste sunt eterogene din punct de vedere tematic și inegale ca valoare. O specie mult mai interesantă este pamfletul unde găsim rezonanțe caragialiene. Un caracter mult mai virulent îl au articolele din
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Din 1995, este conferențiar și șef al Clinicii de nefrologie și hemodializă a Spitalului „Sfântul Ioan” și director al Spitalului. Activitatea medicală este dublată de aceea literară. Debutează în 1981, cu fragmente de roman, în revista „Luceafărul”, beneficiind de prezentarea elogioasă a poetului Cezar Ivănescu, care îl așază, tematic și stilistic, în descedența lui Céline. În 1991 i se tipărește romanul intitulat Gheață la mal, care nu a putut să apară mai devreme din cauza cenzurii. Urmează, în 1995, Strigătul umbrei, distins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286244_a_287573]
-
la București. Prețuit de N. Iorga, zelosul tânăr, care fusese cooptat ca membru corespondent al unor societăți științifice din străinătate, este angajat, în 1938, la Institutul pentru Studiul Istoriei Universale. În presa franceză, belgiană, elvețiană, austriacă, bulgară, cehă apar consemnări elogioase despre activitatea sa, referirile vizând mai ales revista, scoasă cu multe sacrificii, „Din trecutul nostru” (Chișinău, 1933-1939). După război, începe o perioadă ingrată și pentru B. În anii 1953 și 1954 nu găsește altă soluție de supraviețuire decât să se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
ajunge, se pare, chiar director al Teatrului Național. S-a bucurat, în epocă, de multă popularitate, unele versuri ale sale știindu-se pe dinafară. Treptat însă, peste scriitorul retras și mizantrop s-a așternut uitarea, pe care nici chiar rândurile elogioase ale lui M. Eminescu, din „Convorbiri literare” (1874), n-au reușit, atunci, să o destrame. Octogenar, B. moare sărac, lăsând, între alți moștenitori, un fiu, Demetru, care a scris și el poezii, apărute în „Voința Tulcei” (1897). A debutat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
reprezintă una dintre trăsăturile de bază, el trebuie să devină un fapt de conștiință care are la bază aspirația spre tipul de viață urban, ceea ce desigur nu se poate realiza prin literatura pășunistă și cu atît mai puțin prin comentariile elogioase ale criticilor în legătură cu cultura oamenilor necultivați și inculți. Mai mult, în unele zone din Europa civilizată există, în perioada contemporană, unele tendințe de a valorifica în literatură elemente locale, mai ales elemente lingvistice (dialectale), ceea ce ar putea duce la ideea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În decursul existenței sale bimilenare - din epoca dacică și romană și pînă În zilele noastre - numeroase personalități din țara noastră și din Europa au poposit aici, au efectuat tratament balnear, și-au consolidat sănătatea și au apreciat-o În cuvinte elogioase. Începînd poate de la călătorul necunoscut, trecînd la Împăratul Marcus Aurelius Pius Augustus, care Împreună cu mama sa Iulia, au făcut tratament aici, apoi la Maria Tereza, Franz Josef și Împărăteasa Elisabeta, Goethe și o altă serie Întreagă de alte personalități ce
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de uree și de corpi cetonici. Efectul apare imediat; el atinge maximul după circa 2 ore și se continuă timp de 12 ore. Metoda folosită de Paulescu ni s-a părut avantajoasă.”. Scott își exprimă și el aprecierea, în scrisoarea elogioasă trimisă de el lui Paulescu, pe 5 noiembrie 1921! Cunoașterea lucrării lui Paulescu de către Banting și Best este dovedită de citarea lucrării acestuia în publicația lor din februarie 1922 (11). Această citare, care reprezintă numai una dintre numeroasele erori inventariate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]