1,692 matches
-
personalități din lumea spectacolului a căror apariție regulată pe post îi face să funcționeze ca reprezentanți acreditați ai experienței publice. Rezultatul combinat al acestor efecte de încorsetare este scăderea legitimității posturilor publice. Audiența începe să se agite; așa cum bine știu emițătorii, publicul își pierde statutul său "ontologic", devine mai puțin previzibil în gusturile sale și mai receptiv la formele comerciale din media 8. (3) Transformări tehnologice: A treia dificultate întîmpinată de modelul serviciilor publice apariția rețelelor de cablu, de televiziune prin
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
face ca întreaga națiune să-și vorbească sieși este uneori declarată explicit, ca atunci cînd președinții Franței au acordat serviciilor lor de radio și televiziune numele de "voce a Franței"; mai mult, documentele de principiu ale BBC reiterează angajamentul că "emițătorii finanțați din fonduri publice au o obligație fundamentală față de public" și denumesc corporația ca "mijlocul național de emisie". Ideea apare, de fapt, în toate studiile teoretice recente privind legătura dintre serviciul public și sfera publică 12. O teorie revizuită a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
reacționează la mesaj, atitudinea receptorului față de acesta. El poate să nu aibă nici o reacție din diverse motive, poate să aibă o reacție de respingere sau poate avea mai multe răspunsuri; i. reacția inversă (feedbackul) - este partea răspunsului dat de receptor emițătorului prin diverse mijloace, direct sau indirect; j. zgomotul de fond - reprezintă bruiajul ce apare pe canalul de comunicare sau decodificarea incorectă, prin care este primit un mesaj . Formele și mijloacele de comunicare Mesajul pe care emitentul îl transmite receptorului se
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
reacționează la mesaj, atitudinea receptorului față de acesta. El poate să nu aibă nici o reacție din diverse motive, poate să aibă o reacție de respingere sau poate avea mai multe răspunsuri; i. reacția inversă (feedbackul) - este partea răspunsului dat de receptor emițătorului prin diverse mijloace, direct sau indirect; j. zgomotul de fond - reprezintă bruiajul ce apare pe canalul de comunicare sau decodificarea incorectă, prin care este primit un mesaj . Formele și mijloacele de comunicare Mesajul pe care emitentul îl transmite receptorului se
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
alta răspundeau", comportament comunicațional la care contribuie și folosirea termenilor vagi în mod excesiv. Caracterul vag al comunicării definește un anumit grad de imprecizie al mesajelor comunicării. El este un construct psihologic ce se referă la "starea de spirit" a emițătorului care nu stăpânește suficient faptele, nu are cunoștințe sau înțelegerea necesară unei comunicări eficiente. Imprecizia este o condiție ce ține de stimuli interni și este determinată în principal de măsura în care persoana care comunică stăpânește cunoștințele, de motivarea pe
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cea mai importantă este credibilitatea, prin aceasta înțelegându-se câtă încredere inspiră cel care propune o idee, o atitudine (ex.: cât de pertinente sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
lor, a proceselor de rezolvare a problemelor vitale ale grupurilor de participanți; Predarea, Învățarea și evaluarea sunt acțiuni de bază ale procesului de Învățământ. În esență, procesul de instruire este un sistem de comunicare ce se consumă Între un factor emițător de informație, rol pe care Îl Îndeplinește În cea mai mare măsură educatorul, și un receptor beneficiar al informației-elevul. Ceea ce caracterizează, În general, Învățarea umană este explorarea vie și selectivă a situațiilor, cu posibilitatea de a elabora forme noi de
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
principii, respectiv: Comunicarea interpersonala este un proces tranzacțional Una dintre cele mai des citate trăsături ale comunicării, aceea de proces îi evidențiază caracterul dinamic, natura de perpetua transformare. Procesul implică prezenta a minimum două persoane, care acționează individual, deopotrivă că emițători și receptori. Conceptele relaționate sunt: mesajul (ceea ce interlocutorii își împărtășesc); medium-ul (atingerea, vorbirea etc.); codul (limba în care își vorbesc și alte semnse și simboluri, precum semaforul etc); canalul (care conține "conectorii" comunicaționali și caracteristicile mediului); zgomotul (orice interferență
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cod, asupra căruia vom stărui, în continuare, acesta fiind de importanță primordială pentru domeniul comunicării. Noțiunea de cod apare, pentru prima dată, în modelul de comunicare elaborat de Român Jakobson; codul desemnează toate convențiile care determină (fac posibil) că mesajul emițătorului să fie înțeles de receptor într-un act de comu-nicare. Codul poate fi, astfel, un limbaj, de exemplu un sistem utilizat în sporturi (semnele utilizate pentru comunicarea dintre cel care aruncă mingea și cel care o prinde, în cadrul meciului de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
vine să întregească, să atribuie adevărată dimensiune procesului de comunicare, după cum tot ea este cea care face posibilă concordanță dintre nivelurile sintactic și semantic, desăvârșindu-le importantă. Concluzii 1) în timp ce perspectiva sintactica (gramaticala) nu poate furniza informații cu privire la natură intenției emițătorului, respectiv la natură efectului pe care îl produce mesajul asupra receptorului, pragmatică prezintă astfel de avantaje; 2) dacă semantica se axează pe înțelesul propriu-zis al comunicării în sensul ei generic, constatăm că pragmatică se concentrează asupra modului de desfășurare a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
existe cel putin o altă persoană 106. Trăsătură distinctă a comunicării, intenționalitatea se înscrie în tradiția semioticii, incepand cu Eric Buysens 107, continuând cu Luis Prieto 108 și Georges Mounin 109. Potrivit lui L. Prieto, orice act comunicativ implică intenție din partea emițătorului, care trebuie să fie identificabila de către receptor. Numai în acest fel sunt transmise semnele; Prieto explică faptul că, în lipsa intenției emițătorului, informația observată de receptor nu este un semn, ci un index. Transmiterea semnelor este definită drept comunicare, iar transmiterea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
107, continuând cu Luis Prieto 108 și Georges Mounin 109. Potrivit lui L. Prieto, orice act comunicativ implică intenție din partea emițătorului, care trebuie să fie identificabila de către receptor. Numai în acest fel sunt transmise semnele; Prieto explică faptul că, în lipsa intenției emițătorului, informația observată de receptor nu este un semn, ci un index. Transmiterea semnelor este definită drept comunicare, iar transmiterea indicilor este numită semnificare 110. Intenționalitatea are la bază caracterul conștient al inter-relaționării cu cei din jur. "...pentru că transferul de informatie
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Prin urmare, "comunicarea" devine un proces prin care un emițător transmite informație receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte"111. Vom spune că, în cadrul procesului de comunicare, intenția se referă la încercarea conștientă a emițătorului de a influența receptorul, prin intermediul mesajului; răspunsul acestuia este reacția care are la bază presupunerea intențiilor emițătorului. Comunicarea apare doar atunci când emițătorul trimite intenționat un mesaj receptorului. Aceasta ar include vorbirea și unele comportamente non-verbale, precum punctarea diferitelor aspecte sau
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte"111. Vom spune că, în cadrul procesului de comunicare, intenția se referă la încercarea conștientă a emițătorului de a influența receptorul, prin intermediul mesajului; răspunsul acestuia este reacția care are la bază presupunerea intențiilor emițătorului. Comunicarea apare doar atunci când emițătorul trimite intenționat un mesaj receptorului. Aceasta ar include vorbirea și unele comportamente non-verbale, precum punctarea diferitelor aspecte sau menținerea atenției. Din per-spectiva producerii și receptării semnelor, comportamentul intențional și cel conștient pot fi tratate din
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de expresivitate 186 și de însuflețire umană. Fiind nevoit să decodifice mesajul în lipsă acelei "jumătăți" necesare interpretării corecte a conținuturilor primite, anume componentă nonverbală, receptorul are tendința de a o completă. Și cum poate face aceasta decât imagi-nându-și expresia emițătorului, eventualele gesturi, postura etc. Din păcate, între imaginație și realitate distanță e destul de mare... 2.1.3. Expresii faciale autentice și expresii faciale produse intenționat Paul Ekman și Wallace Friesen vorbesc despre expresiile voluntare și despre cele involuntare. Numeroasele cercetări
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
grupuri care cooptau persoane cu aceleași afinități și care operau în clandestinitate. Începînd din 1972, ei sînt împărțiți în celule de cîte trei membri. Ordinele sînt date și primite prin telefon sau prin poștă, cu indicații convenționale ce permit identificarea emițătorului și autentificarea mesajului. Aceste grupuri de dimensiuni variabile, a căror asociere formează probabil adevărate "comuniuni" prin intensitatea spiritului de luptă, în ciuda dispersării lor geografice, constituie ceea ce s-a numit Noua Stîngă. Ca și Students for a Democratic Society, această Nouă
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
înseamnă, într-un fel, a constrânge (așa cum se și întâmplă, uneori, din lipsa unor nuanțe necesare), atunci, "într-un fel", orice este egal cu orice. Ceea ce se poate spune cu certitudine este că prin RP se comunică mesaje (corespunzătoare intențiilor emițătorului) de către cineva (de obicei, o organizație, prin reprezentații săi), catre altcineva (publicurile relevante), pe anumite canale, cu scopul de a informa sau de a influența percepția receptorului asupra emițătorului. Deși ne servim de o schemă generală, pornind de aici se
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cu certitudine este că prin RP se comunică mesaje (corespunzătoare intențiilor emițătorului) de către cineva (de obicei, o organizație, prin reprezentații săi), catre altcineva (publicurile relevante), pe anumite canale, cu scopul de a informa sau de a influența percepția receptorului asupra emițătorului. Deși ne servim de o schemă generală, pornind de aici se poate înțelege deja eroarea de perspectivă pe care o implică viziunile precum cea comentată mai sus. Desigur, daca nu vrem cumva să considerăm că războaiele de tot felul, care
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
prea poate că mesajele comerciale, cele de RP sau cele politice să aibă aceeași formă, dat fiind că se supun toate, în această privință, constrângerilor mass-media, dar să le considerăm egale că însemnătate socială și să ne fie indiferente intențiile emițătorilor ar fi o naivitate. Cu alte cuvinte, desi pot fi în centrul unor clipuri de 30 de secunde fiecare, un detergent, un apel la ajutorarea semenilor și un program politic sunt chestiuni cu importanță relativă, dar nu egale ca importanță
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
o realizează interpretarea în sens mai larg decât până acum a comunicării. Într-o densă lucrare dedicată fenomenului comunicării 40, Alex Mucchielli și colaboratorii propun abandonarea ideii că influența prin intermediul comunicării ține mai mult de puterea sau capacitatea persuasiva a emițătorului, pe de o parte, si, pe de altă parte, de slăbiciunea receptorului. Influență, spun autorii lucrării, poate fi studiată doar în cadrul unei teorii care are la bază ideea unei comunicări generalizate. Pentru fundamentarea teoriei respective, autorii propun trei teoreme: • Teorema
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
va reprezenta pe angajatorul sau pe clientul său, la o serie de întrebări propuse de Patrick Johnson 115: 1. Este potrivit? a. pentru emițător? b. pentru receptor? 2. Este semnificativ? a. este la subiect? b. vizează interesele receptorului, nu ale emițătorului? 3. Este memorabil? a. prin cuvinte, metafore, comparații etc.? b. prin folosirea dispozitivelor vizuale? 4. Este clar? a. atât din punct de vedere denotativ, cât și conotativ? b. din punct de vedere grafic? 5. Este credibil? a. audiență are încredere
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
se pare ca schemă de bază a comunicării (figură 1) este prea adesea considerată că un fel de mantra a comunicării "magice", în timp ce ea reprezintă doar o schematizare, necesară, e drept, dar care poate fi îmbunătățită (figură 2). Figură 1 Emițător Canal Receptor Figură 2 x y x+z x' Emițător Codare Canal Decodare Receptor Efect z Zgomot de fond Sursa: J. J. Van Cuilenburg, O. Scholten, G. W. Noomen, Știința comunicării, p. 25. După cum precizează autorii unei cărți foarte bine
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
este prea adesea considerată că un fel de mantra a comunicării "magice", în timp ce ea reprezintă doar o schematizare, necesară, e drept, dar care poate fi îmbunătățită (figură 2). Figură 1 Emițător Canal Receptor Figură 2 x y x+z x' Emițător Codare Canal Decodare Receptor Efect z Zgomot de fond Sursa: J. J. Van Cuilenburg, O. Scholten, G. W. Noomen, Știința comunicării, p. 25. După cum precizează autorii unei cărți foarte bine documentate asupra domeniului comunicării 116, modelul din figură 2 ne
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
autoexponențiale. Ceea ce comunica ele este altceva decât informație. Ele se comunică pe șine, eliberate de cea mai asupritoare categorie înconjurătoare: audiență. A transmite dincolo de "public" este forma ultima a libertății media."138 Spre deosebire de mediile clasice, mediile suverane elimina barieră dintre emițători și receptori, ceea ce ar fi în beneficiul libertății: "Universul mass-media se pretinde o formă de reprezentare adevărată, reală și democratică. Indymedia (prescurtarea de la "medii independente") critică din interior aceste pretenții, dorind să demaște carapacea ideologică dindărătul lor. Dar vor și
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Indymedia aspiră să devină substitutul dialectic al mijloacelor de comunicare în masă și visează la un viitor în care mediile însele vor fi depășite, în măsura în care ele implică o separare între emițător și receptor. Prin democratizarea informației, receptorii putând deveni, teoretic, emițători, o asemenea separare este anulată și informația devine un domeniu al planarii libere, o transparență pură. Adevărul Indymedia este universul postmedial al relațiilor nemediate."139 De cealaltă parte, există replică suprainformatizării și a informatizării oarbe 140. Autorii menționați apreciază că
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]