2,028 matches
-
elemente: - fonduri experiențiale (background) divergente ale participanților; - diferențe educaționale; - diferențe de interes privitoare la mesaj; - diferențe privind nivelul de inteligență; - lipsa respectului reciproc; - diferență de vârstă, sex, rasă sau clasă socială; - diferențe în stăpânirea limbajului; - lipsa abilităților de comunicare la emițător; - lipsa abilităților de ascultător/receptor; - închidere în ceea ce privește fondul informațional etc. William Haney (apud DeVito, 1988, pp. 96-97) accentuează că o barieră serioasă privind comunicarea (situată la nivelul lipsei unui repertoriu comun între comunicatori) este cea numită ratarea înțelesului, care se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
despre ceilalți, urmărim unul dintre următoarele sensuri de acțiune: 1) întărirea stereotipului inițial; 2) oferirea unui răspuns stimulului, referindu-ne la acesta ca individualitate/specificitate. Ceea ce se poate observa imediat atunci când ne referim la stereotipuri este activitatea predominant funcțională de emițător a receptorului; mai precis, acesta capătă unele atribute aparținând ascultării interactive, dar în sens negativ, „venind în întâmpinarea” emițătorului- în fapt, punând între el și acesta un set perceptiv care reflectă și nu lasă să treacă informația. Încă o dată remarcăm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sistemică, deoarece barierele întâlnite la ambii comunicatori se află într-un echilibru al complementarității și trebuie deci să fie dezvoltate modalități de soluționare conjugate; • Barierele acceptării sunt singurele văzute de cei doi autori ca acționând la nivelul tuturor indicatorilor implicați (emițător, receptor și mediu); astfel, dacă la nivelul emițătorului acestea sunt definite de caracteristicile personale, comportamentele disonante, atitudini și opinii, credințe și valori, la nivelul receptorului sunt atitudinile, opiniile și prejudecățile, credințele și valorile, receptivitatea la idei noi, structura de referință
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
omisiunea, supraîncărcarea, sincronizarea și acceptanța; în cele ce urmează, vom trece în revistă aceste cinci bariere, făcând referire directă la incidențele lor asupra activității educaționale. Distorsiunea se referă la faptul că mesajul suferă o alterare, cuprinzând diferențe de repertoriu între emițător și receptor, imprecizia limbajului, interpretarea eronată în receptarea mesajului, necesitatea condensării informațiilor datorată scopurilor transmiterii, distanța socială sau barierele de status dintre emițător și receptor. În școală, aceste bariere sunt evidente și, din păcate, destul de des întâlnite; astfel, inexistența unui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activității educaționale. Distorsiunea se referă la faptul că mesajul suferă o alterare, cuprinzând diferențe de repertoriu între emițător și receptor, imprecizia limbajului, interpretarea eronată în receptarea mesajului, necesitatea condensării informațiilor datorată scopurilor transmiterii, distanța socială sau barierele de status dintre emițător și receptor. În școală, aceste bariere sunt evidente și, din păcate, destul de des întâlnite; astfel, inexistența unui repertoriu comun între profesor și elev/student duce deseori la perturbarea comunicării. Important pentru noi este modul în care putem lărgi suprafața de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unul dintre ei îndeplinește rolul de lider, acest rol va fi circular, în sensul că toți îl vor îndeplini la un moment dat), repertoriul lor este apropiat, imprecizia limbajului poate fi clarificată prin discuțiile de grup etc. Omisiunea apare atunci când emițătorul filtrează intenționat mesajul sau când nu este capabil să cuprindă întregul mesaj, iar atunci când îl va transmite, o va face utilizând informații incomplete. Este vorba aici tot de un tip de filtrare (pe care am analizat-o mai devreme, atunci când
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întregul mesaj, iar atunci când îl va transmite, o va face utilizând informații incomplete. Este vorba aici tot de un tip de filtrare (pe care am analizat-o mai devreme, atunci când am vorbit despre mesaj), diferența fiind că se axează pe emițător, și nu pe receptor. Spre exemplu, un elev/student omite să ne spună, atunci când ne relatează că nu s-a implicat în activitatea de grup pentru că n-a înțeles sarcina, că, în timpul în care profesorul explica ceea ce aveau de făcut
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
structura comunicațională prezentă; - activitățile de perfecționare a deprinderilor de comunicare la nivelul emițătorului sau receptorului (pe care le vom detalia atunci când vom vorbi despre ascultarea interactivă) reprezintă un alt factor cu sferă de acțiune evidentă. În ceea ce-l privește pe emițător, elevii/studenții trebuie obișnuiți cu anumite aspecte legate de subiectul pe care vor să-l transmită (în ce măsură acesta întrunește necesitățile celor care vor recepționa mesajul, în ce măsură persoana emițătoare este îndeajuns de motivată și cunoaște subiectul, în ce măsură ocazia este potrivită pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-ul pe care profesorul îl primește interpretând limbajul trupului elevilor ce poate sugera implicarea, atenția și concentrarea sau, dimpotrivă, semnale după care profesorul înțelege că trebuie să-și adapteze scenariul didactic). Mai precis, există situații aparent paradoxale, când, spre exemplu, emițătorul poate să lipsească sau anumite caracteristici esențiale ale acestuia pot să fie omise, situații în care avem de-a face totuși cu un act comunicațional. Acestei delimitări îi putem aduce însă o gamă întreagă de argumente care ne oferă o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1) Deși comunicarea poate să existe, în anumite cazuri, și în lipsa unuia dintre partenerii în actul comunicațional, ascultarea nu se poate produce decât în prezența celor două componente ale comunicării, amintite mai sus, emițător și receptor. A rupe ascultarea de emițător și a o situa exclusiv în perimetrul receptării ne privează de o viziune instrumentală și comprehensivă; 2) Ascultarea devine din ce în ce mai mult, în prezent, un element căruia abordările fenomenului comunicațional nu mai pot doar să îi confere un loc în aria
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în același timp. Se cuvine, de asemenea, să ținem cont de ceea ce Myers observa, și anume că „participarea activă, verbalizată în discuție produce mai multe schimbări în atitudine decât ascultarea pasivă (...). Mintea oamenilor nu este o tablă nescrisă în care emițătorul poate să scrie ce vrea; ceea ce gândesc oamenii în răspunsul pe care îl oferă mesajului este crucial” (Myers, 1990, p. 290). Acest fenomen este pluriinfluențat, în sensul că acțiunea mai multor factori ca experiența în ascultare, părerea despre emițător, mediul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care emițătorul poate să scrie ce vrea; ceea ce gândesc oamenii în răspunsul pe care îl oferă mesajului este crucial” (Myers, 1990, p. 290). Acest fenomen este pluriinfluențat, în sensul că acțiunea mai multor factori ca experiența în ascultare, părerea despre emițător, mediul în care are loc ascultarea, tipul de interacțiune etc. este aceea care oferă cadrul concret de ascultare. Încercând să alcătuiască o listă a categoriilor de analiză a comunicării verbale în clasă, Amidon (apud Schmuck, Schmuck, 1992, pp. 250-251) a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ceilalți colegi aflați în sală percep informația, asupra climatului din colectivul școlar/universitar respectiv, ca atare. Moore numește acest tip de ascultare ascultare atributivă; persoanele care aparțin acestei categorii leagă direct importanța mesajului de modul în care-l obțin de la emițător (deși, de cele mai multe ori, mesajul în sine este mult mai important decât modul în care este el transmis). Totuși, considerăm că acest tip de ascultare poate fi selectiv utilizat și astfel, prin nuanțare,ameliorat, prin folosirea sa într-o expunere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ca să reținem; - ascultăm ca să analizăm și să evaluăm conținutul; - ascultăm ca să dezvoltăm relații (ascultarea empatică). În ceea ce ne privește, la aceste patru tipuri identificate de T.K. Gamble și M. Gamble vom mai adăuga: - ascultăm ca să ne facem o imagine despre emițător (tot o acțiune de analiză și evaluare, dar a formei, și nu a conținutului mesajului); - ascultăm pentru divertisment. Când ascultăm pentru a înțelege, ne focalizăm pe conceptele centrale; astfel, căutăm să evidențiem cuvintele-cheie și frazele care ne ajută să sumarizăm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
au fost identificate (cei doi autori dau exemplul dentistului care, atunci când tratează un dinte, nu este necesar să extragă toți dinții pentru a face acest lucru). Considerăm însă că într-o ascultare interactivă este util și chiar necesar ca și emițătorul să folosească aceste cuvinte și fraze-cheie într-o modalitate care să-i permită receptorului nu doar să le identifice cu acuitate, ci și să le folosească într-un mod pozitiv și coerent; un asemenea demers îl va conduce spre modul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceste cuvinte și fraze-cheie într-o modalitate care să-i permită receptorului nu doar să le identifice cu acuitate, ci și să le folosească într-un mod pozitiv și coerent; un asemenea demers îl va conduce spre modul în care emițătorul a dorit să prezinte respectivul conținut. Mai precis, este necesar nu doar ca receptorul să rețină elemente-cheie importante, dar disparate, fără o legătură structurantă între ele, ci să-și însușească și procedeul prin care transmițătorul a pus în relație aceste
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care autorii ni le recomandă: repetarea, parafrazarea (folosirea propriilor noastre cuvinte) și vizualizarea (trebuie remarcat însă faptul că ascultarea pentru reținerea informațiilor presupune, în prealabil, ascultarea pentru a înțelege; în caz contrar, reținerea este îngreunată de vastitatea informațională propusă de emițător, este mecanică și neproductivă). Când ascultăm pentru a analiza și evalua conținutul, vom observa o problemă deosebit de interesantă: frecvent, se argumentează în mod circular (astfel, dacă vom cere argumente pentru o problemă unei persoane, aceasta are tendința de a expune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
etapa autoconflictuală și de a o privi „din afară” prin intermediul persoanei care practică acest tip de ascultare (a se vedea și tipurile de feedback nonevaluativ tratate în prima parte a lucrării). În ceea ce privește ascultarea pentru a ne face o imagine despre emițător, considerăm că aceasta este implicată indirect, dar profund în toate celelalte tipuri de ascultare prezentate până acum; într-adevăr, atunci când ascultăm pentru a obține informații, spre exemplu, interesul cu care ascultăm este favorizat și de modul în care judecăm că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obține informații, spre exemplu, interesul cu care ascultăm este favorizat și de modul în care judecăm că persoana în cauză deține informații corecte, actuale și importante pentru noi. Acest tip de ascultare este în strânsă legătură cu modalitatea prin care emițătorul prezintă conținutul pe care vrea să îl transmită (tocmai în acest sens, ascultarea pentru a ne face o imagine despre cel ce transmite mesajul este deosebit de instabilă, în unele cazuri putând conduce destul de ușor la unele dintre greșelile în ascultare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
câteva dintre cele exprimate de acesta din urmă ni se par capabile de a genera o serie de exerciții în activitatea didactică: 1) reflectarea la mesajul vorbitorului și asigurarea că toate cuvintele au același înțeles și pentru receptor, și pentru emițător (se poate cere unor elevi/studenți să asculte același mesaj transmis de profesor și apoi să încerce să îl prezinte pe rând în fața clasei; elevii/studenții ceilalți vor trebui să observe diferențele de înțelegere între vorbitorii ulteriori); 2) ghicirea scopului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acțiune asupra emițătorului (fie el cadrul didactic, într-o structurare a relaționărilor profesor-elev, fie unul dintre elevii/studenții membri ai unui microgrup de discuție - relaționări de tip elev-elev). Într-adevăr, ascultarea interactivă se definește în relația receptorului cu un anume emițător și tip de mesaj. De aceea, propunem ca modalitate eficientă de optimizare a metodei ascultării interactive utilizarea, spre exemplu, a anumitor segmente din metoda socratică. În sens originar, aceasta reprezintă, în fapt, un grup de metode centrate pe relația profesor-elev
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
într-un sistem efectul fluture (având la bază o metaforă conform căreia o bătaie de aripă a unui fluture în Asia poate să schimbe cursul unei tornade în Texas). 5. Ascultarea eficientă se fundamentează pe deplasarea accentului în comunicare de la emițător spre receptor și relație/interacțiune. Putem urmări procesul de ascultare pe intervalul a patru pași: senzația (rezultatul mai multor analizatori - vizual, auditiv etc.), interpretarea (persoanele atribuie un înțeles la ceea ce au ascultat), comprehensiunea (sau înțelegerea - dezvoltă, pe lângă interpretare, și o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a fiecărei persoane în parte) și cauze sociale (ce sunt circumscrise interrelaționărilor specifice din cadrul grupurilor de referință pentru persoanele respective). La intersecția acestor categorii identificăm și cauze mixte (în dublu sens, relevat de modul în care societatea acționează ca un emițător pe extrem de multe canale, iar individul, drept receptor pasiv sau activ al acestor stimuli ce intră în zona sa de filtrare informațională). 10.3. Normele de grup și conformarea membrilor tc "10.3. Normele de grup și conformarea membrilor " Într-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
creator, mai ales că - subtilitate stilistic! - se mai repetase familia: să creăm, sau, în alt loc, creatori etc.). Întregul text (și M) în ansamblu trebuie înțeles ca un mesaj (în sensul psiholingvistic, de informație care circulă, în formă concretă, între emițător și receptor: m), adresat de către emițătorul NC receptorului (de fapt, receptorilor), aici auditoriul de la Simposion, dar în intenție, "întregului popor". Nu se are în vedere nimic care ar putea să genereze un dialog, totul este un peremptoriu monolog, enunțat dintr-
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
se mai repetase familia: să creăm, sau, în alt loc, creatori etc.). Întregul text (și M) în ansamblu trebuie înțeles ca un mesaj (în sensul psiholingvistic, de informație care circulă, în formă concretă, între emițător și receptor: m), adresat de către emițătorul NC receptorului (de fapt, receptorilor), aici auditoriul de la Simposion, dar în intenție, "întregului popor". Nu se are în vedere nimic care ar putea să genereze un dialog, totul este un peremptoriu monolog, enunțat dintr-o suflare, în care nu ar
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]