2,866 matches
-
de decizie sau ca om de afaceri, a păstrat aceeași camaraderie de șantier, aceeași grijă față de oamenii lui. Generos și fără prejudecăți față de cei cinstiți și corecți, le acordă șanse să-ți câștige existența, fie că sunt țigani, asiatici, arabi, emigranți din Europa de Est sau mai ales români (95% din angajații săi). Atent și sensibil la tot ceea ce Îl Înconjoară, oriunde s-ar afla, autorul face o mărturisire: ... mă impresionează omenia. Am călătorit În multe țări Împrejurul lumii și am Întâlnit oameni
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
toate vârstele le stă bine cu demonii bătrânilor din toate cărțile le stă bine cu farmacia copiilor uniți-vă din toate poemele amniotice așa ieșirile-mi din minte încet se scufundau în orgasmele apelor internaționale la trecerea marilor vapoare cu emigranți de eram lilieci prin coridoare dedate legilor la modă sau castor castorp casper casandra și rodeam la INSULĂ tot răgeam arome-rune extrem de șoptit definit - infinit până ce extenuat fachir rugineam pe cuneiformele trestiilor cu unchiul TOM și mă trezeam în
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
presupuși ,dușmani ai poporului". Cu alte cuvinte, Bezdomnîi reacționează ca un acolit al regimului comunist, virtual comisar al poporului, la o adică. Nu este de mirare, de aceea, că în prima fază, Bezdomnîi îl bănuiește pe Woland a fi spion, emigrant rus, și intenționează să-l aresteze spre a-l da, se deduce, pe mâna NKVD-ului. Pentru a se mula pe psihologia lui Bezdomnîi, atunci când i se înfățișează întâia oară, Koroviev se preface a fi un vigilent cetățean sovietic: este
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
caută explicații sinonimice. Debutează la 1 noiembrie 1908 în revista ,Luceafărul" de la Sibiu, dar își dă seama că adevărata lui șansă de afirmare e numai dincolo de munți, la București, unde va pleca în octombrie 1909. Cum fac și astăzi tot emigranții (dar puțini izbutesc), Liviu Rebreanu (nume pe care-l va adopta între timp ca semnătură de scriitor român) își va căuta un punct de sprijin, o formă de naturalizare printr-o căsătorie dincolo de munți. Ocazia fericită, salvatoare, i-o oferă
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
alegerile prezidențiale din 2014 Mirabela AMARANDEI 159 Dezvoltarea diplomației publice. O analiză comparată între NATO și UE Cristina-Georgiana IVAN 171 Gli interventi nazionali șui problemi della migrazione: strategie e programmi Carmine CLEMENTE Raffaella PATIMO 181 Reorientarea și reconversia profesională a emigranților români Alina-Andreia AILINCĂI 195 Libertate și necesitate la Kant, Hegel și Marx Emanuel COPILAȘ 209 The Right to city. Dreptul la oraș - generația a IV-a de drepturi ale omului metropolitan Mădălina Virginia ANTONESCU 229 RECENZII Reynald Secher, Vandeea: de la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
di non trascurabile importanza. L'aspetto economico veniva evidenziato, già nel 1874, da Leone Carpi che evidenziava come coloro che partivano erano nella quasi totalità contadini costretti dalla povertà e sofferenza, inflitta loro dai proprietari terrieri.8 Quindi i primi emigranți sono contadini e volendo particolareggiare come afferma îl Franzina, sono "paesani",9 non avendo questa espressione alcuna valenza dispregiativa, mă semplicemente metteva în evidenza un fenomeno che partiva dalle campagne e marginalmente interessava le città italiane. Ancoră, nel 1932 Hicks
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
i propri figli. În quel periodo molti, approfittando della gratuità del viaggio, si diressero în Brasile affrontando un lungo viaggio non privo di rischi, insidie e sorprese. Sarà în quegli anni che un ex-parlamentare veneto documentò i disagi dei noștri emigranți viaggiando con loro, facendone un'esperienza diretta. Grazie alla testimonianza, puntuale e particolareggiata di Ferruccio Macola, apprendiamo come all'interno delle corsie che raccoglievano gli emigranți non c'era molta differenza da ciò che ascoltiamo dalle testimonianza di coloro che
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sorprese. Sarà în quegli anni che un ex-parlamentare veneto documentò i disagi dei noștri emigranți viaggiando con loro, facendone un'esperienza diretta. Grazie alla testimonianza, puntuale e particolareggiata di Ferruccio Macola, apprendiamo come all'interno delle corsie che raccoglievano gli emigranți non c'era molta differenza da ciò che ascoltiamo dalle testimonianza di coloro che vengono raccolti nelle acque del Canale di Sicilia. "Și fece îl giro delle corsie: Che orrore! - annoterà îl Macola - Ci tenevamo ben stretti alle traversie di
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Sustaining Human Progress: Reducing Vulnerabilities and Building Resilience, New York, 2014. Risorse elettroniche www.bbc.com. Merkel says German multicultural society hâș failed. 17.10.2010. http://www.census.gov/popclock/ (ultimo accesso 24 giugno 2015). Reorientarea și reconversia profesională a emigranților români 1 (The reorientation and professional reconversion of Romanian migrants) Alina-Andreia AILINCĂI Abstract. În a globalized world economy we can focus on șo many theories to discuss the labor force migration, from push and pull theory, macro/structural theories, dual
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
aici doar la cei ce au determinat circulația internațională a românilor, sunt: nivel de trai scăzut, sărăcia, lipsa unui loc de muncă, salariile mici etc.. De cele mai multe ori, deși au o anumita pregătire profesională sau calificare dobândite în țara natală, emigranții sunt nevoiți să ocupe alte posturi în țara de destinație sau chiar să se recalifice, se deprofesionalizează, fapt determinat și de nerecunoașterea diplomelor dar și de cererea sau oferta de pe piața locurilor de muncă. Însă pentru majoritatea românilor implicați în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de nerecunoașterea diplomelor dar și de cererea sau oferta de pe piața locurilor de muncă. Însă pentru majoritatea românilor implicați în fenomenul de circulație internațională procesul de reconversie profesională nu se oprește aici. Nenumărate studii au constatat dorința de revenire a emigranților români în țara natală după o anumită perioadă de timp, în mod special a celor plecați în țări precum Italia și Spania. Ce se va întâmpla cu aceștia, din punct de vedere profesional? De aceea problema aceasta a devenit o
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
să exploreze caracteristicile reconversiei profesionale: stadii, motivații și repercusiuni. Fenomenul de reconversie și reorientare profesională Efectele circulației internaționale sunt multiple și de aceea nu putem să facem referire la factorii sociali dacă îi ignorăm pe cei psihologici, personali etc. În ceea ce privește emigranții, pe lângă absența resimțită de către familie, trebuie să avem în vedere și faptul că integrarea sau absorbția nou veniților în comunitățile alese ca destinație ridică probleme, mai ales la nivel ocupațional. Migrația forței de muncă reprezintă o provocare la nivelul Uniunii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
al circulației internaționale. Vizam identificarea factorilor determinanți ai migrației, cu accent pe factorii de natură economică și cei de dezvoltare profesională; identificarea situațiilor ce determină reconversia și reorientarea profesională, dar și determinarea factorilor motivaționali în procesul de reconversie profesională a emigranților, în țara de destinație dar și în țara natală în contextul remigrației Cercetarea calitativa a avut la bază o serie de 30 de interviuri comprehensive, semi-structurate, aplicate în rândul persoanelor de vârsta adultă, de peste 40 de ani, o distribuție egală
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
nou" - țara de destinație. Concepul de "habitus" se regăsește aici prin inocularea structurilor sociale obiective în experiența subiectivă a agenților. Habitusul se dezvoltă prin procese de socializare și determină o serie de dispoziții care modelează indivizii dintr-o societate. Astfel emigranții conștientizează în locul pe care îl ocupă în ierarhiile de gen, etnie, rasă, statut economic etc. și văd aceste ierarhii ca fiind naturale tocmai pentru că sunt învățate în procesul de socializare primară. Indiferent de aspirațiile și formele de capital cu care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
linear, adică exercita aceeași meserie, sau ascendent, trecând de la o clasă profesională inferioară la una superioară. Fig. 2 Categorii migranți în funcție de statutul ocupațional și evoluția lor pe piața muncii Sectoarele de activitate și locurile de muncă pe care le ocupă emigranții români, sunt (conform respondenților): muncitor necalificat în agricultură, muncitor necalificat în construcții, prestare servicii de curățenie, îngrijitor copii și bătrâni, muncitor calificat în industrie, barman, pizzer, proprietari de mici magazine: "cei mai mulți din câți sunt acolo, 80% lucrează în construcții pentru că
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
hetero-imagini, cele pe care un popor le are despre alte popoare. Primele ar fi interioare, subiective și calde emoțional; celelalte ar fi exterioare, obiective și, evident, mai reci. Aceste două categorii au ajuns însă cu totul insuficiente astăzi. Prin numeroșii emigranți prezenți în toate culturile, distanțele s-au nuanțat și cele două tipuri de imagine s-au suprapus. Obsedat atât de indianitate, cât și de anglicitate, Salman Rushdie, de pildă, cel care a emigrat în Anglia la vîrsta adolescenței, își scrie
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
devenit outsider, față de Anglia cea a unui outsider devenit insider. Același lucru se poate spune despre scriitori veniți din China, ca Timothy Mo, din Japonia, precum Kazuo Ishiguro și din Indiile de Vest, ca V.S Naipaul. Perspectivele oferite de emigranți au un caracter intermediar și permit o abordare imagologică mai nuanțată. În ACorridors of Mirrors@ (1997), le-am denumit infra-imagini și alo-imagini. Infra-imaginea se referă la imaginea pe care o cîștigă imigrantul asupra națiunii adoptive, iar alo-imaginea la cea a
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
au un caracter intermediar și permit o abordare imagologică mai nuanțată. În ACorridors of Mirrors@ (1997), le-am denumit infra-imagini și alo-imagini. Infra-imaginea se referă la imaginea pe care o cîștigă imigrantul asupra națiunii adoptive, iar alo-imaginea la cea a emigrantului asupra națiunii pe care o părăsește. Alo-imaginea, la rândul ei, poate deveni alo-hetero-imagine, când, după câteva generații, exilanții formează comunități minoritare în țara de adopțiune. Ultima categorie diferă de auto-imagini pentru că autorii lor nu sunt insideri; de hetero-imagini, pentru că nu
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
veniți, a convocat comitetul de părinți și în 24 de ore ne-a fost mobilata casă cu tot ceea ce avem nevoie, desigur lucruri uzate, dar în condiții bune. Acest om de mare suflet a făcut același lucru pentru mulți alți emigranți și are un loc aparte în inimile tuturor celor ce l-au cunoscut. În țară lucrasem că electrician ceea ce aici mi-a fost de mare ajutor. După cinci-șase ani am reușit să-mi iau permisul de Contractor Electrician și atunci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cele mai active din Statele Unite și nu degeaba cum mi-a mărturisit un funcționar al administrației românești s-a înființat un consulat în acest oraș care avea deja, la acea dată, trei ziare românești. Los Angeles devenise centrul fierbinte al emigranților români din America. Așa a început lanțul marilor demonstrații anticomuniste, pe coasta de vest a Americii. Până după așa zisă revoluție din 1989 am ocupat diferite funcții de conducere în organizația „Libertate Credință” a regretatului preot Gh. Calciu. Anul 1992
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
drama despărțirii de România nu e totuși mai puțin adâncă. Visele și insomniile chinuitoare o scot periodic la suprafață, reproiectând vechi amintiri și tulburând nostalgic desenul coerent al relaționării cu noua lume. Situația se simplifică pe teritoriul Statelor Unite (țară de emigranți în valuri succesive), dar nu cu mult. Permisivitatea societății americane nu topește complet particulele elementare, idiomatice, biografice ale scriitorului plecat din patria și din limba lui - și nu dintr-o fascinație a aventurii, ci din repulsia față de regimul totalitar fixat
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
formației Beatles și montările îndrăznețe ale lui Peter Brook, dictatura generalului Velasco, și guvernările lui Belaunde Terry în Peru, lumea afacerilor oneroase dintr-o Japonie în care banul controlează totul, Parisul anilor șaizeci cu boema lui, cu avânturile revoluționare, cu emigranții latino-americani, cu tinerii dezamăgiți de mirajul unei vieți deloc ușor de trăit pe malurile Senei, Madridul unor cartiere dubioase în anii optzeci, cu artiști care vor să-și croiască un drum în lumea artelor scenice, cu lipsa de moralitate și
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
a întări flancul sudic al creștinătății. Studiile au arătat că integrismul islamic și-a stabilit în țările europene puncte de iradiere de-o extremă virulență. Postcolonialismul britanic a facilitat migrarea spre centru a milioane de adepți ai islamului care, spre deosebire de emigranții din Statele Unite, refuză asimilarea. Nici unul din foștii pakistanezi, indieni, afgani sau arabi stabiliți în orașele britanice nu vor să devină ,englezi". În schimb, dincolo de ocean, toată lumea vrea să fie ,american" (a spus-o, cândva, și Ronald Reagan). Londra este, în
Cine are nevoie de cruciați? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10997_a_12322]
-
abia mai târziu, acum câțiva ani. Fiicele mele își terminaseră facultățile iar băiatul de abia o începea. Deși vorbesc bine românește, copiii mei născuți pe meleaguri străine, acum la vârste în jurul a 30 de ani -, ca mulți alți copii de emigranți, nu stăpânesc bine partea sofisticată și rafinată a limbii paterne/materne. Vocabularul unui emigrant, chiar și acela care folosește zi de zi limba lui de baștină în familie, se reduce la aproximativ 3000 de cuvinte. Comparați acest număr cu cele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
abia o începea. Deși vorbesc bine românește, copiii mei născuți pe meleaguri străine, acum la vârste în jurul a 30 de ani -, ca mulți alți copii de emigranți, nu stăpânesc bine partea sofisticată și rafinată a limbii paterne/materne. Vocabularul unui emigrant, chiar și acela care folosește zi de zi limba lui de baștină în familie, se reduce la aproximativ 3000 de cuvinte. Comparați acest număr cu cele peste 100.000 de cuvinte din vocabularul limbii române! Este imposibil pentru cineva care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]