2,936 matches
-
de pe Tâmpa, Brașov - n.a.] și 24 februarie 1914 [coletul-capcană expediat prin poștă de la Cernăuți la Debrețin - n.a.]. Îi recomandă călugărirea, urmată de o eventuală întoarcere în America ca agent de influentă dirijat în cadrul comunităților românești, formate atunci în principal din emigranții ardeleni. Indirect, evacuarea sa de odinioară pe mare, cu un vas comercial român, este confirmată și de deplina sa libertate de mișcare în cazul prezenței sale în 1952 la funeraliile tânărului poet Constant Tonegaru [fost deținut politic - n.a.], fiul comandorului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/enigme-neelucidate/ [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
Acasa > Impact > Istorie > PRIMII ȚIGANI EMIGRANȚI ȘI LIMBA ROMÂNĂ - O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Limba romilor din România păstrează dovada eforturilor primilor emigranți romi de a învăța limba română
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
Acasa > Impact > Istorie > PRIMII ȚIGANI EMIGRANȚI ȘI LIMBA ROMÂNĂ - O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Limba romilor din România păstrează dovada eforturilor primilor emigranți romi de a învăța limba română științific. Deși pare deplasat, limba romani chiar o poate demonstra. Astfel, calchierea conjugării verbului „a desface”, urmează fidel limba română. În locul indianului „pâtrau”-„eu desfac”, primii romi au calchiat fidel românescul „eu desfac”, copiind
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
care cu timpul și-au pierdut polisemantismul, romii păstrând doar unul sau două sensuri din cele trei hinduse, așa cu vedem din pățania mea cu nea Gheorghiță Ciobotariu, marele meu prieten și învățător în limba romani. Referință Bibliografică: Primii țigani emigranți și limba română - o mică incursiune în istoria romilor / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2114, Anul VI, 14 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
literară și culturală din toate cele patru spații europene: cel românesc din Voivodina, paralel cu cel sârbesc, croat, macedonean ș.a. din fosta Iugoslavie; cel al zbuciumatului exil românesc parizian, paralel cu cel francez; cel suedez și cel al românilor, sârbilor emigranți în Suedia; cel românesc - ca matrice în care s-a format - din România, ca și din R. Moldova, nordul Bucovinei, sau Banatul sârbesc. Aflăm astfel despre începuturile vieții culturale și literare a românilor minoritari din Voivodina, despre atmosfera literară a
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1416905984.html [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
pleca. Așa erau timpurile... - Cântați “M-a făcut mama oltean”? Care variantă, cea făcută de dumneavoastră sau cea clasică? FS: Amândouă. Dar, pentru cei care nu cunosc „Imnul Olteanului-American”, haideți să-l redăm în întregime (de pe coperta ultimă a volumului „Emigrant la Infinit”) pentru cititorii revistei dvs.! - Grozav imnul ! Ce vă place sa faceți mai mult în timpul liber (daca aveți) în fascinantul stat al misterelor - New Mexico ? FS: Să meditez... Să descoper câte o teoremă nouă, sau să inventez o teorie
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Pe_valea_oltetului_alexandru_cetateanu_1344347469.html [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
populației 4.129. Definiție: Este vorba de toate transferurile curente în numerar sau în natură pe care gospodăriile populației rezidente le primesc sau le efectuează către alte gospodării rezidente sau nerezidente. Este vorba, în special, de trimiterea de fonduri de către emigranți sau muncitorii stabiliți pe o perioadă mai lungă în străinătate, (sau care muncesc în străinătate pe o durată de cel puțin un an) membrilor familiei lor care rămân în țara de origine, sau de părinții copiilor lor care trăiesc în
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de mii de refugiați se află de acum în mai multe țări europene de la sudul continentului, iar fluxul se îndreaptă spre Balcanii de vest, devenit placă turnantă de tranzit, odată cu refugiații și pentru radicali islamiști jihadiști. Se cunoaște că problema emigranților e tratată diferit, după tipul de guvernare a țărilor și respectarea principiilor europene și umanitare. Între statele membre se poartă discuții interminabile, deoarece unele sunt dispuse să primească „cota” atribuită de UE, iar altele refuză, din motive naționale, să răspundă
O vară supraîncărcată, la 40° C by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296379_a_297708]
-
motive naționale, să răspundă pozitiv. Însă, în mod solidar, Uniunea Europeană nu acceptă faptul că în Ungaria, de pildă, se construiește un zid înalt de patru metri și lung de 179 km la granița cu Serbia așezată în fața fluxului masiv de emigranți. În clocot s-a aflat și cazanul grecesc, pe cale de a exploda. Toate forțele lucide ale Europei s-au concentrat pentru a rezolva situația gravă a Greciei, în vederea găsirii unei soluții pentru prelungirea acordului financiar și salvarea statului elen de la
O vară supraîncărcată, la 40° C by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296379_a_297708]
-
cum le vede, de pildă, consilierul parlamentar belgian Gregory Vanden: „Țările din Estul European trag după ele o proastă reputație, de care nu prea pot scăpa. Pronunțarea numelui lor trimite nu atât la bogata lor istorie, cât la muncitorii lor emigranți, la delocalizări industriale și la concurența neloială - factori care au amplificat criza locurilor de muncă în țările vechii Europe (...). Și din extremitatea orientală a Europei s-a propagat în întreaga Uniune Europeană, care se clatină, contestarea în numele națiunilor suverane”. Iar
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
sfera autenticității, veridicității celor povestite de personajul principal. Subiectele gravitează în jurul aceleiași teme majore: emigrația, adaptarea la cerințele, cultura și obiceiurile patriei de adopție, dorința de reîntoarcere, neputința, de cele mai multe ori, de a-și revedea țara de baștină. Condiția de emigrant a fost din totdeauna una dintre cele mai ingrate. Cel în cauză este nevoit să treacă prin nenumărate furci caudine... Această carte este una eminamente pozitivă. Ea îndeamnă la iertare, iubire, înțelegere, îngăduință, virtuți creștine practicate, chiar dacă nu întotdeauna afișate
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
îngăduință, virtuți creștine practicate, chiar dacă nu întotdeauna afișate. Nici un mesaj de ură, de încrâncenare, de protest, de mânie, de răzbunare, nu transpare în grupul de prieteni legați strâns prin legături nevăzute, prin destinele lor paralele, dar totodată comune. Condiția de emigrant îi unește și le conferă afinități de spirit, mai puternice uneori decât rudenia de sânge... (Cezarina Adamescu) „Arizona. Veri fierbinți, cu frunțile nopților mângâiate de briză și lumina dimineților, limpede și clară, inundând fiecare colțișor al orașului moleșit de căldură
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
Octavian Curpaș nu poate decât să accepte această provocare, revenire la ideea anterioară, să facă un scurt rezumat al zilei, păstrând cu fidelitate informația primită: „Ne vedem la Ribera!” Asemenea hanului (ca loc de popas) în povestirile lui M. Sadoveanu, emigranții români găseau loc de adăpost și un gând bun la „Misiunea greco - catolică” aflată în Paris, pe strada Ribera. „Părintele Zăpârțan împreună cu Neagu Djuvara au preluat grupul celor 3 români. Distinsul domn Neagu Djuvara a venit la noi, ne-a
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
În ultimul timp are loc un exod masiv al oamenilor ce ies din Spania spre aș caută un viitor mai bun în țări precum: Olanda, Germania, Anglia, Norvegia, Suedia etc. Trist este faptul că pe langă emigranții care ies din Spania și se îndreaptă spre țările lor de origine, fie spre țările amintite sunt și mulți spanioli ce emigrează de asemenea, am observat că tinerii spanioli ce au terminat o facultate și nu găsesc post de lucru
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1411296086.html [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
se rănească însă acei oameni plini de disperare le sar înfășurați cu cârpe la mâini iar unii se rânesc și înaintează așa nu se opresc și ce bucurie au când ajung pe pământul spaniol sau în centrele de ajutorare pentru emigranți ce strigate, ce bucurie, unii se închină, săruta pământul pentru că știu că cel puțin ajunși în Spania mai au o șansă de a începe o nouă viață, însă este adevarat există și riscul repatrierii. O astfel de voce împotrivitoare îmi
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1411296086.html [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
lupta până la capătul puterilor. Deși așa cum am arătat exista multa răceală și respingere pentru acest gen de emigrare, însă cel puțin în Spania există și o categorie de oameni ce au un umanism autentic și se poartă omenește cu acesti emigranți africani. Sunt păreri și atitudini pro și contra însă dincolo de orice granița sau lege eu am înțeles că și acești africani sunt oameni ca și mine ce au vise și aspirații la fel ca mine și lupta să le împlinească
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1411296086.html [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
înțeles că și acești africani sunt oameni ca și mine ce au vise și aspirații la fel ca mine și lupta să le împlinească, este adevărat pe o cale ilegală însă de ce nu am recunoaște că nu toate legile pentru emigranți sunt bune, unele ar trebui anulate iar altele schimbate. Însă dincolo de orice altă lege există o porunca divină de a ne iubi aproapele, de al trata cu bunătate ce nu poate fi absolvita de nici o altă lege dată de vreun
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1411296086.html [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
neamului date ce fac referire la oameni și personalități, timpuri, evenimente și, nu în ultimul rând, amintiri. Sintetizam, în câteva cuvinte, dragostea și dorul pe care publicistul australian de origine română, le simte pentru România: „(...) pentru tine (mine!) și majoritatea emigranților români patria strămoșilor va rămâne puternic în memorie. Cu timpul se vor dilua „relele" și motivul pentru care am fost nevoiți să părăsim România. Vom păstra în gând doar amintirile plăcute.. și vom uita de cele rele! Așa este făcut
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_revistei_si_editu_mihai_marin_1342225132.html [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
i-a apreciat, pe fiecare în parte, la justa valoare, fără să văd nici măcar un strop de invidie sau de ranchiună.” În economia cărții, primul loc îl ocupă imaginile și clișeele ființării intime sau a înstrăinării incurabile pe care fiecare emigrant și le procură în momentul plecării de acasă. Adesea autorul reușește să transmită cititorului și inexprimabilul, pauzele interviului, acele pauze în care intervievatul simte o nevoie acută să tragă aer în piept, altfel durerea amintirilor, chiar și acum când le
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_manual_de_igiena_morala_si_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/341475_a_342804]
-
am acceptat lucrarea harului în viața mea. Ajuns în Spania trăiesc pe deoparte că străin aici, iar pe de altă parte că străin departe de Cetatea lui Dumnezeu și veșnicia Să. Sunt de două ori străin pe acest pământ, ca emigrant și că călător din punct de vedere spiritual, sunt un om ce trăiește cu speranța că într-o zi călătoria vieții mele se va termina și eu voi ajunge în acel măreț oraș descris în Apocalipsa numit Noul Ierusalim. Pentru
JURNALUL UNUI CALATOR (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_calator_3_eugen_oniscu_1347192281.html [Corola-blog/BlogPost/343726_a_345055]
-
o traumă privilegiată, întrucât în timp am înțeles și adaosul pozitiv prin urgența reconsiderării propriilor gândiri. America m-a obligat să mă revizuiesc!“. Doamna Simona Botezan, cea care i-a relatat scriitoruluii povestirile acestei cărți afirma într-un recent inteviu: „Emigranții, poartă tricolorul în suflet, chiar dacă fizic nu mai locuiesc în România sau chiar dacă unii nu mai sunt români în acte. Emigranții sunt ambasadorii neoficiali ai României peste tot în lume, își pun amprenta pe imaginea țării natale în locul de exil
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_constantin_eugenia_dumitriu_1391422920.html [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
mă revizuiesc!“. Doamna Simona Botezan, cea care i-a relatat scriitoruluii povestirile acestei cărți afirma într-un recent inteviu: „Emigranții, poartă tricolorul în suflet, chiar dacă fizic nu mai locuiesc în România sau chiar dacă unii nu mai sunt români în acte. Emigranții sunt ambasadorii neoficiali ai României peste tot în lume, își pun amprenta pe imaginea țării natale în locul de exil”. Acest lucru pe care îl dezvoltă și sciitorul cărții de față, este de fapt caracteristica de bază a tuturor emigranților indiferent
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_constantin_eugenia_dumitriu_1391422920.html [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
acte. Emigranții sunt ambasadorii neoficiali ai României peste tot în lume, își pun amprenta pe imaginea țării natale în locul de exil”. Acest lucru pe care îl dezvoltă și sciitorul cărții de față, este de fapt caracteristica de bază a tuturor emigranților indiferent din ce colț îndepărtat de lume ar veni în țara de adopție. Este legea imigrantului confirmată de Paulo Coelho cu o sinceriate și nonșalanță puerilă, încântătoare: „Dacă, spunea acesta, suntem în exil, vrem să păstrăm cea mai neânsemnată amintire
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_constantin_eugenia_dumitriu_1391422920.html [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
este și va rămane pentru europeni un mit. Scriitorul Constantin T Ciubotaru, nu uită o clipă acest lucru, ci chiar îl pune pe cititor în gardă încă din cea de a treia pagină a cărții prin versurile lui: George Filip, emigrant și el în țara de dincolo de ocean, versuri care provoacă emigrantului, o rană profundă, care nu i se va închide acestuia până la sfarșitul vieții, între vis și realitate, între himere și adevăr: „Când a fost să plec în lumea largă
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_constantin_eugenia_dumitriu_1391422920.html [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]