7,011 matches
-
La Cenaclul pensionarilor C.A.R.P. Tradiționala ședință-spectacol susținută de membrii Cenaclului C.A.R.P. Timișoara va avea ca laitmotiv - firesc pentru luna în care se comemorează 115 ani de la trecerea în nemurire a poetului național - amintirea personalității și operei eminesciene. Manifestarea, ce se va desfășura miercuri, 16 iunie, începând cu ora 18, la sediul din Calea Bogdăneștilor nr. 4, va debuta astfel prin comunicarea „Mihai Eminescu, un mare poet“, susținută de artista Mira Popescu. Creația geniului de la Ipotești va fi
Agenda2004-24-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282531_a_283860]
-
culturii românești: Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu. Istoricul Mihai Țopa și preotul Ioan Drăgoi vor face o evocare a faptelor voievodului la împlinirea a 500 de ani de la trecerea acestuia în eternitate. Va urma o șezătoare poetică dedicată operei eminesciene, cu participarea publicului. Apoi, membrii cenaclului se vor prezenta cu propriile creații de proză și poezie. Serata se va încheia cu un moment artistic la care participă grupul vocal condus de preotul Ioan Drăgoi, solista de muzică populară Livia Ilcău
Agenda2004-25-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282548_a_283877]
-
vorgestellten Malchatun” ajunge la Eminescu sub forma „frumoasei Malcatun”. În legenda despre visul premonitoriu al lui Osman din textul istoricului austriac nu găsim enumerate cele trei continente peste care se va întinde Imperiul Otoman, care apar însă explicit în versurile eminesciene: „Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână./ Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri...”. Cel mult, la Hammer, se pomenește despre „cele trei părți ale pământului peste care umbra lui se răspândește” (der drey Theile der Erde seinen Schatten
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
se ridică un imens arbor erecta alcătuit din trupuri de șerpi, figurând aici dinastia pe care sultanul a întemeiat- o. Sub copac sunt trei personaje feminine cu coroană și sceptru, deasupra cărora scrie: Asia, Africa, Europa. Exact ca în versurile eminesciene: „Iar din inima lui simte un copac cum că răsare,/ Care crește într-o clipă ca în veacuri, mereu crește [...],/ Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână./ Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri/ [...] / Toate se întind nainte-i...”. În
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
Gheorghe Costin. Program: Fr. A. Boildieu: Uvertura „Califul din Bagdad“; Concertul pentru harpă. J. Haydn: Simfonia nr. 103 în Mi bemol major; 15. 01, ora 19, sala C.N.A. „Ion Vidu“. Teatrul Național: Trecut-au anii, spectacol de muzică și poezie eminesciană, cu: Valeria Seciu, Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Aurelian Octav Popa; 16. 01, ora 19. Teatrul German de Stat: Fierarii de Miloš Nikolić, regia S. Andreas, E. Bencző, 21. 01, ora 19. Teatrul Maghiar „Csiky Gergely“: Cumătră, unde-i revolverul
Agenda2005-03-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283292_a_284621]
-
poezii, precum și, opțional, un eseu intitulat „Eminescu din noi”, în 25 de rânduri. Atât poeziile, cât și eseul, vor fi trimise pe hârtie A4, dactilografiate (fiecare poezie pe o foaie distinctă), într-un plic conținând un moto ales din creația eminesciană. Plicul închis, cu motoul ales, va conține datele personale, școala de proveniență, numărul de telefon unde vor putea fi contactați participanții și o fotografie tip buletin. Marele premiu al festivalului va consta în publicarea volumului de debut, iar pentru fiecare
Agenda2004-49-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283133_a_284462]
-
românilor din Ungaria (Ed. Eurostampa, 150 000 lei); Leonardo Benevolo - Orașul în istoria Europei (Ed. Polirom, 149 000 lei); Aghasi Aivazian - Arminia (Ed. Ararat, 120 000 lei); Plotin - Opere I (Ed. Humanitas, 260 000 lei); Constantin Noica - Introducere la miracolul eminescian (Ed. Humanitas, 210 000 lei); Ion Vartic - Clanul Caragiale (Ed. Apostrof, 160 000 lei); Denys Lombard - China imperială (Ed. Corint, 85 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Frumusețe și adevăr O
Agenda2003-13-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280853_a_282182]
-
veritabile modele, neegalate prin gustul, intuiția, obiectivitatea, prin (elogiu nezăgăzuit!) ătotalitatea viziunii critice a lui C. Dobrogeanu-Ghereaă. Curioasă amnezie, la un spirit lucid că Aderca, aceasta tabula rasa a exegezelor scrise pînă în 1947, daca ne referim doar la cele eminesciene (Vianu, Călinescu). Supralicitat nepermis, Gherea devine un promotor al esteticii ămetafiziceă precum Maiorescu (surprinzătoare conciliere ideologică!)". Ce să mai zicem? Ar fi un fel de exercițiu pre-ideologic, din cale afară de prudent, cînd încă "linia" proletcultista nu putea fi bine dibuita
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
română, scriitori fundamentali sînt, de exemplu - și explică în fiecare caz de ce - Eminescu, Sadoveanu, Arghezi, Blaga. Bacovia nu. "Bacovia este expresia unei subiectivități exacerbate, care e fără posteritate: a fi bacovian înseamnă a te nega pe tine însuți. A fi eminescian sau blagian înseamnă a te redescoperi continuu pe tine însuți cu ajutorul acestor mari poeți." Cheia unui război de hegemonie Din cauza situației sale incomode, de aliat cu NATO căruia îi lipsesc garanțiile de membru al Alianței Nord-Atlantice, România face o echilibristica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
o anumită epoca, să susțină o direcție a literaturii române de azi sau să trezească interesul cititorilor români pentru literatură altei țări. El a evoluat, cel putin aparent, la întâmplare. A publicat cărți fără o legatura vizibilă între ele - Perspective eminesciene, Buc., CR, 1982, Dramaturgia lui Lucian Blaga, Cluj, D., 1984, Întrebările poeziei, Buc., CR, 1989 -, a îngrijit ediții din E.M. Cioran și I.L. Caragiale, a scris prefețe sau postfețe la autori din toate timpurile, de la Sextil Puscariu la Sorin Mărculescu
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
Nicolae Manolescu Editură Timpul din Reșița, condusă de dl Gh. Jurma, si care mi-a reeditat Metamorfozele poeziei în 1996, împrejurare în care am și luat cunoștință de existență ei, are inițiativa unei serii de studii eminesciene, ajunsă, iată, la volumul al patrulea. Primele două sînt din 1998: Constantin Cublesan, Luceafărul și alte comentarii eminesciene și Gh. Jurma, Eminescu, gînd și cînt. Următoarele două, din 1999: Eugen Todoran și G.I.Tohăneanu, De ce Eminescu? și Mircea Popa, Mihai
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
a reeditat Metamorfozele poeziei în 1996, împrejurare în care am și luat cunoștință de existență ei, are inițiativa unei serii de studii eminesciene, ajunsă, iată, la volumul al patrulea. Primele două sînt din 1998: Constantin Cublesan, Luceafărul și alte comentarii eminesciene și Gh. Jurma, Eminescu, gînd și cînt. Următoarele două, din 1999: Eugen Todoran și G.I.Tohăneanu, De ce Eminescu? și Mircea Popa, Mihai Eminescu, contextul receptării. Ideea unei astfel de serii, incontestabil fericită, pare să-i fi venit editorului de la felul
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
e cu atît mai demnă de a fi semnalată: ea vine, într-un fel, în întîmpinarea dorinței multora dintre noi de a profita de marile aniversări spre a repune în discuție și a readuce în actualitate operele trecutului. Bibliografia critică eminesciana se îmbogățește, grație acestei inițiative, cu cîteva titluri. Și, referindu-mă bunăoară la cele de anul acesta, trebuie să constat că ele sînt inconturnabile pentru viitoarea cercetare eminesciana. Istoric literar cu solide cunoștințe, regretatul E. Todoran a profitat de oportunitatea
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
repune în discuție și a readuce în actualitate operele trecutului. Bibliografia critică eminesciana se îmbogățește, grație acestei inițiative, cu cîteva titluri. Și, referindu-mă bunăoară la cele de anul acesta, trebuie să constat că ele sînt inconturnabile pentru viitoarea cercetare eminesciana. Istoric literar cu solide cunoștințe, regretatul E. Todoran a profitat de oportunitatea rubricii de ziar ca să deschidă cîteva foarte importante căi de acces spre opera lui Eminescu. Analizele stilistice ale d-lui Tohăneanu n-au concurență în publicistica de astăzi
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
plasticizare a verbului poetic blagian; despre proza de "observație și experiența" a lui Pavel Dan... și despre multe altele. Am să mă opresc doar, în încheiere, la un alt studiu din 1945, Un ev galant al lumii dunărene în creația eminesciana. Cornel Regman e, probabil, primul dintre cei care vorbesc despre un "romantism minor" al liricii eminesciene sau, ca să folosim termenii lui Virgil Nemoianu, despre o "epoca Biedermeier" a poeziei eminesciene. E vorba, mai exact, de poeziile din prima perioadă a
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
despre multe altele. Am să mă opresc doar, în încheiere, la un alt studiu din 1945, Un ev galant al lumii dunărene în creația eminesciana. Cornel Regman e, probabil, primul dintre cei care vorbesc despre un "romantism minor" al liricii eminesciene sau, ca să folosim termenii lui Virgil Nemoianu, despre o "epoca Biedermeier" a poeziei eminesciene. E vorba, mai exact, de poeziile din prima perioadă a creației eminesciene, publicate în Convorbiri literare (Venere și madona, Epigonii, basmul Făt-Frumos din lacrima și Mortua
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
din 1945, Un ev galant al lumii dunărene în creația eminesciana. Cornel Regman e, probabil, primul dintre cei care vorbesc despre un "romantism minor" al liricii eminesciene sau, ca să folosim termenii lui Virgil Nemoianu, despre o "epoca Biedermeier" a poeziei eminesciene. E vorba, mai exact, de poeziile din prima perioadă a creației eminesciene, publicate în Convorbiri literare (Venere și madona, Epigonii, basmul Făt-Frumos din lacrima și Mortua est și, mai apoi, de Sârmanul Dionis, Egipetul, Înger și demon, Floare albastră, Împărat
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
Regman e, probabil, primul dintre cei care vorbesc despre un "romantism minor" al liricii eminesciene sau, ca să folosim termenii lui Virgil Nemoianu, despre o "epoca Biedermeier" a poeziei eminesciene. E vorba, mai exact, de poeziile din prima perioadă a creației eminesciene, publicate în Convorbiri literare (Venere și madona, Epigonii, basmul Făt-Frumos din lacrima și Mortua est și, mai apoi, de Sârmanul Dionis, Egipetul, Înger și demon, Floare albastră, Împărat și proletar). În încercarea de reconstituire a unei mitologii autohtone, speciile predilecte
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
vieții lui. Despre Cristian Popescu nu se poate spune: a trăit și a murit. El și-a cheltuit viața, dând-o în schimbul literaturii. Schiorul de pe pachetele de țigări "Bucegi" Nu este deloc exagerată comparația care s-a făcut între manuscrisele eminesciene și cele rămase de la Cristian Popescu. Se poate sesiza, bineînțeles, o diferență de anvergură a gândirii, dar gradul de mobilizare intelectuală este același. După cum reiese din cele 468 de pagini de manuscris care formează caietul editat de Manuscriptum, Cristian Popescu
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
scurgă icrele în mare.// Nu vă-ngroziți cînd pietrele trosnesc,/ Și dacă vi se rup de sub picioare,/ Ca oasele de pește călcate din greșeală,/ Să știți că vă aflați lîngă izvoare" (Sturionii). Peisajul funebral e uneori scufundat în melosul îmblînzitor, eminescian, doar părelnic domolit de acesta, vădindu-se cu atît mai terifiant cu cît se prezintă pus în surdină: "Ca ochiul moartei tale e cerul azi, iubite,/ De plumb e neclintirea cu care se înclină,/ Mereu tot mai aproape, mereu tot
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
prima dată, într-un volum (afară de I. Negruzzi, S. Bodnărescu și Ollănescu-Ascanio, creația lor n-a mai fost reeditată după al doilea război mondial, în unele cazuri rămînînd la edițiile inițiale), ei merită a fi resuscitați pentru a reconstitui "atmosfera eminesciană". Ce înțelegem prin aceasta? Mai întîi climatul în care s-a manifestat geniul "poetului nepereche". Un climat ce ni se înfățișează pauper sub raport estetic, oscilînd între o mizantropie ironică, dedusă din Heine, și... naivitatea rimînd cu stihurile alegre ale
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
În absența sa, atari elemente de specificitate neîmplinită probabil că s-ar fi risipit. Geniala-i vocație a făcut cu putință însumarea și transfigurarea lor, "mîntuirea" lor literară. Nu mai puțin, putem stabili, la nivelul cercetării filologice, stimuli dinspre emulii eminescieni către Eminescu însuși. Iată un moment fixat de G. Călinescu: "Foarte curioasă e legătura cu Bodnărescu, a cărui operă este eminesciană de sus pînă jos. Uneori pare a fi înrîurit pe acesta contactul oral cu Eminescu, alteori cel cărturăresc. Cu
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
însumarea și transfigurarea lor, "mîntuirea" lor literară. Nu mai puțin, putem stabili, la nivelul cercetării filologice, stimuli dinspre emulii eminescieni către Eminescu însuși. Iată un moment fixat de G. Călinescu: "Foarte curioasă e legătura cu Bodnărescu, a cărui operă este eminesciană de sus pînă jos. Uneori pare a fi înrîurit pe acesta contactul oral cu Eminescu, alteori cel cărturăresc. Cu toate astea, și Eminescu l-ar fi folosit". În continuare, Divinul remarcă asemănările dintre poezia Mai departe a lui Samson Bodnărescu
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
sus pînă jos. Uneori pare a fi înrîurit pe acesta contactul oral cu Eminescu, alteori cel cărturăresc. Cu toate astea, și Eminescu l-ar fi folosit". În continuare, Divinul remarcă asemănările dintre poezia Mai departe a lui Samson Bodnărescu și eminesciana Peste vîrfuri. Un alt istoric literar consideră a putea afla o similitudine între poemul lui N. Nicoleanu, Secreta mea durere, și Melancolia lui Eminescu. Reproducem textul lui N. Nicoleanu: "Secreta mea durere se va-ngropa cu mine/ Și nimeni nu
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
partitura sopranei, se rezolvă pe un sunet acut ori supraacut tinzând, cu disperare aș zice, spre lumină. Dacă succesiunea ideilor poetice urmează un traseu similar treptelor cunoașterii - Pascal Bentoiu ne-maiținând seama de cronologia fiecărei serii de lieduri (Flăcări negre, 1974, Eminesciana II, 1958, Cântece pe versuri de Nina Cassian, 1959 și Incandescențe, 1977) -, succesiunea ideilor muzicale e dominată de trei simboluri decelabile și în structura motivică a operei Oedip de George Enescu: lumina, strigătul, misterul. Faptul certifică afinitatea de substanță a
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]