499 matches
-
nu are de cucerit noi teritorii, ci de ordonat realul c?ruia �ncearc? s?-i exploateze toate poten?ialit??ile. �n acest caz, semnifică?ia pozitivismului se l?mure?te: el nu se limiteaz? nici un moment la decretarea superiorit??îi empirismului asupra ra?ionalismului (care nu trebuie confundat cu ra?ionalitatea din care se reclam? cu ț?rie) ?i nu se mul?ume?te nici s? pun? din principiu unitatea ?tiin?ei. �ntr-un mod cu totul nou, el clasific? ?tiin?ele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tori izbucne?te un �conflict de interpretare� a durkheimismului ?i, mai larg, a voca?iei disciplinei. Acest conflict opune neospiritualismul primilor, lega?i prin statut de establishment-ul republican ?i, prin urmare, mai sensibili la dimensiunea moral? a sociologiei, ?i empirismul ra?ionalist al celorlal?i, măi versa?i �n studii de �morfologie social?� (i.e., �n sens durkheimian, adic? relative la substratul demografic, economic ?i structural al �reprezent?rilor colective� � care constituie obiectul esen?ial al sociologiei). Or, �profesorii� beneficiaz? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ai epocii le-au consacrat partidelor (Thurnwald, 1929), ac?iunii colective (Geiger, 1926), psihologiei maselor (Sulzbach, 1923; Lederer, 1940) sau imperialismului (Eckert, 1932; Schumpeter, 1951). ���n sf�r?it, un mare num?r de lucr?ri, pe nedrept neglijate (din cauza empirismului lor ?i a autonomiei lor �n raport cu specula?iile teoretice ale epocii) privind, �n principal, fenomenele claselor ?i ale stratific?rîi, relev? influen?a curentului socialist asupra analizei sociologice a capitalismului ?i a societ??îi industriale � ini?iate mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
moderni�, vestitorii anchetei statistice cu finalitate practic? (Ogburn, 1922). American Journal of Sociology din Chicago, acuzat c? i-a tr?dat pe primii, va pierde �n 1936 statutul de organ oficial al ASS �n profitul lui American Sociological Review [70]. Empirismul domin? deci sociologia american?. Departe de a respinge �ns? orice orientare teoretic?, empirismul se caracterizeaz? mai cur�nd prin ne�ncrederea �n demersul ipotetico-deductiv care pleac? de la un corp sistematizat de postulate pentru a studia un fenomen social particular �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din Chicago, acuzat c? i-a tr?dat pe primii, va pierde �n 1936 statutul de organ oficial al ASS �n profitul lui American Sociological Review [70]. Empirismul domin? deci sociologia american?. Departe de a respinge �ns? orice orientare teoretic?, empirismul se caracterizeaz? mai cur�nd prin ne�ncrederea �n demersul ipotetico-deductiv care pleac? de la un corp sistematizat de postulate pentru a studia un fenomen social particular �n cadrul problematicilor construite dup? �ra?ionalit??i� specifice. Acestea din urm? definesc mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din urm? definesc mai mult formule originale de investigare empiric? a faptelor c?rora cercet?torul le r?m�ne �ntru totul supus, dec�ț abstrac?îi conceptuale prin mijlocirea c?rora aceste fapte s? fie construite ?i interpretate. Acest empirism este deci �n mod natural pluralist: fiecare ?coal? �?i elaboreaz? problematică �mprumut�nd tradi?îi ?tiin?ifice exterioare din care selecteaz? ?i reinterpreteaz? foarte liber elemente teoretice ?i conceptuale. Astfel, ra?ionalitatea �ecologic?� va caracteriza orientarea teoretic? a ?colii de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care se dezvolt? �n jurul Universit??îi Columbia �n timpul deceniului urm?tor. �n acela?i timp, reflexia teoretic? e urm?riț? cu consecven?? ?i �nt?riț? la Harvard, care la sf�r?ițul anilor patruzeci, vă �ncepe s? desfid? empirismul ambiant [32]. Oră?ul că laborator al Universit??îi din Chicago Sociologia american? nu numai c? s-a n?scut la Chicago; ea a constituit aici prima �?coal?� adev?raț? din istoria sa � chiar dac? integrarea teoretic? ap?rea mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ia se dezvolt?, decade ?i dispare �n timp ce-?i exacerbeaz? hedonismul ?i violen?a (1937-1941). Opozi?ia să fă?? de evolu?ionism (1943), preocup?rile macrosociologice ?i istorice, referin?ele constante la autori europeni [15] că ?i criticile la adresa empirismului ambiant explic? pozi?ia să oarecum marginal? �n sociologia american?, care �i datoreaz? totu?i primul studiu teoretic magistral asupra mobilit??îi sociale (1927) [23]. �n 1944, Universitatea din Harvard �l prefer? pe Parsons care va crea aici, doi ani
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dominant? �n sociologia american?. Cu aceasta, Harvard devenea epicentrul unei sociologii reconciliante fă?? de preocup?rile teoretice ale �p?rin?ilor fondatori�, pe care un anumit num?r de autori importan?i au �ncercat s?-i ?în? �n picioare �mpotriva empirismului ambiant al epocii (MacIver, 1917; Ross, 1920; Giddings, 1924; Cooley, 1930; Eubank, 1932; Mead, 1934). 4. Concluzie �n cadrul societ??ilor �n care a v?zut lumina zilei, ț�n?ra disciplin? sociologic? a avut destine inegale. �n Fran?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
str?ini (precum economistul suedez Gunnar Myrdal). Aceste recrut?ri traduc distan?a ce se m?re?te �ntre cercetarea empiric? ?i cercetarea teoretic?, �n timp ce cre?te autoritatea lui Merton datorit? eforturilor sale de a le apropia. Triumful empirismului cuantificator Studiile conduse de c?tre Myrdal (1944) asupra situa?iei negrilor la �nceputul anilor patruzeci, sau cele conduse de Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe de c?tre funda?ia Carnegie) �nc? nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tre Myrdal (1944) asupra situa?iei negrilor la �nceputul anilor patruzeci, sau cele conduse de Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe de c?tre funda?ia Carnegie) �nc? nu s�nt reprezentative pentru noul empirism �n vigoare, cu tot succesul lor; ele mai cur�nd �ncheie tradi?ia marilor anchete calitative din perioada interbelic?. C�ț despre studiul condus, la Berkeley, de c?tre Theodor Adorno (1950) � refugiat din Frankfurt � asupra atitudinilor antidemocratice, electismul s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
condi?ia inferen?elor cauzale legitime ?i semnificative totodat? (Lazarsfeld ?i Rosenberg, 1955). Hegemonia func?ionalismului �ntr-un asemenea peisaj, eforturile teoretice ale lui Parsons ?i Merton apar cu at�ț mai remarcabile cu c�ț ei au contribuit, ca ?i empirismul hoț?r�ț ce s-a dezvoltat pe o alt? cale, la stabilirea prestigiului sociologiei americane. Reunite, �n general, sub eticheta de �func?ionalism�, aceste paradigme s�nt, cu toat? concep?ia lor comun? privind caracterul sistematic (am spune mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceste fapte �ntre ele, sau s? explice de ce au ales s? fac? aceste observa?îi ?i nu altele. Decizia primului grup pare s? fie: Noi nu ?tim dac? ceea ce spunem este adev?raț, dar ?tim c? are un sens�. Deviza empirismului radical este: Noi nu ?tim dac? ceea ce spunem are un sens, dar ?tim c? este adev?raț�. ( Merton, 1965: 27) ���Sub egida acestei epidemii a cuantofreniei, fiecare devenea cercet?tor ?tiin?ific sau savant dac? lua c�teva foi de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pentru a se dota cu un fundament institu?ional indispensabil, dar nu a ajuns (dorea cu adev?raț?) s? se impun? că o ?tiin?? care ajut? decizia, a?a cum i se cerea, nu f?r? ambiguit??i [49]. Un empirism conjunctural Activitatea sociologiei franceze din aceast? perioad? contrasteaz? puternic cu era durkheimian? a disciplinei, de la �nceputul secolului: n locul unei paradigme unificatoare, o varietate de orient?ri adesea incerte ?i cu greu schi?ațe, cumul�nd inconvenientele sectarismului ?i eclectismului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din aceast? perioad? contrasteaz? puternic cu era durkheimian? a disciplinei, de la �nceputul secolului: n locul unei paradigme unificatoare, o varietate de orient?ri adesea incerte ?i cu greu schi?ațe, cumul�nd inconvenientele sectarismului ?i eclectismului�. (Bourricaud, �n [49:9]). Empirismul� practicat nu are nimic din caracterul militant pe care l-a �mbr?cat �n sociologia american?. El ?ine mai cur�nd de condi?iile �n care sociologia francez? �?i ia av�nt: o cerere social? f?r? �ndoial? ambi?ioas
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cercetare (Boudon, 1968; Bourdieu ?i colab., 1968). B?ț?liile lui Gurvitch Aceast? orientare empirist? nu l-a l?sat indiferent pe Gurvitch a c?rui grij? constant? a fost aceea de a pre�nt�mpina dou? pericole: cel al empirismului pur analitic, al c?rui promotor era atunci Stoetzel (cf. Blondiaux, �n [41]) ?i cel al teoretiz?rîi pur speculative. El desemneaz? adversarii sociologiei: aventură american? (cre�nd �n acest scop, �n 1956, Asocia?ia Internă?ional? a Sociologilor de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
neagră în SUA (1939) -, celelalte cercetări nu depășesc decât foarte puțin nivelul de comentare a datelor empirice, după cum apreciază unii autori europeni (Segalen, 1987). Rămânerea cât mai aproape de rezultatele concrete înseamnă de fapt pericolul de a se cantona într-un empirism plat și cenușiu, fără relevanță teoretică, dar prezintă și avantajul de a nu produce speculații nefondate. Utilizând o gamă variată de procedee (chestionare, vizite repetate la domiciliu, analiza unor documente, discuții ample cu membrii familiei etc.), studiile ce pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
într-o strănsă unitate cu cea asupra existenței. După unii filosofi, cunoașterea, activitate teoretică a omului, se opune acțiunii în lume, această problemă cunoscănd trei valențe: problema originii cunoașterii umane este aceea de a ști dacă ea provine din experiență (empirism) sau din rațiune (raționalism). S-a ajuns la concluzia că, dacă esența cunoașterii noastre se dezvoltă odată cu extinderea experienței și cu progresul științei, atunci însăși forma oricărei puteri de înțelegere umană, deci “principiile” cunoașterii, sunt de origine rațională și comune
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Eglantina Becheru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2310]
-
bunului simț. Criticul se întoarce, deci, la povestea lui Reagan pentru a o evalua din punctul de vedere al "adevărului narativ"583 pe care îl exprimă. În baza observației potrivit căreia, în contextul paradigmei narative, "criteriile epistemologice se depărtează de empirism"584, Lewis reevaluează discursul lui Reagan, din punctul de vedere al coerenței poveștilor președintelui american cu "lumea istorică a publicului său"585. Din această perspectivă, adevărul ca atare al poveștii un adevăr rațional, verificabil devine mai puțin important decât plauzibilitatea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
indiferent de vârsta educaților și se concretizează la nivelul fiecărui element al procesului educațional sau autoeducațional, la nivel școlar sau extrașcolar. Desigur că nu vom confunda alternanța metodologică, ca mod de schimbare rațională, oportună, reflexivă, prin cercetare, cu instabilitatea, nesiguranța, empirismul procedural cauzat conjunctural, prin imitație, neargumentat, fără un studiu, o analiză minimală a cerințelor și posibilităților contextului, a experiențelor, a așteptărilor, a dificultăților. Educatorul poate să demonstreze că recursul său la alternarea unei paradigme, pentru a schimba aspecte ale modului
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
anterioare (Joița, 2000), dar prin actualizarea informațională și reinterpretarea experienței de formare a viitorilor educatori, am constatat necesitatea clarificării problematicii leadershipului, ca dimensiune a managementului actual specific. Scopul final al unui management modern/leadership științific nu este decât diminuarea, limitarea empirismului conducerii curente, în favoarea uneia raționale și adaptabile, în activitatea oricărui manager, recunoscut acum și ca lider real (nu doar formal), în coordonarea acestor activități manageriale. De aceea și unii autori numesc acest aspect al combinării principiilor manageriale clasice, cu cele
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe principii, cel charismatic, cel transformațional. Dar și ele sunt complementare, ca modalități concrete de rezolvare a diferitelor atribute ale conducerii reale și după trăsăturile dominante ale liderului. Educatorul-manager și lider recunoscut real, dacă acționează doar practic, experiențial, rămâne la empirism, dar dacă pornește de la teorie, devine rațional și creativ. Dacă educația aparține domeniului socio-uman, practica educațională ar fi "un fel de inginerie socială" (Dewey), ceea ce pregătește terenul pentru leadership, ar fi mai puțin științifică decât cea tehnică și mai mult
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
eficienței și eficacității activității educaționale, ca alternativă la cercetarea academică, a creșterii performanței profesionale, a valorificării experienței educatorilor. Dar teoria asupra acesteia naște încă unele controverse, privind conceptele, filosofia, aplicațiile, metodele, natura cunoașterii, centrarea pe practicianul-cercetător, practicianul reflexiv, deși critică empirismul acțiunii tradiționale și trece la interpretarea lor, la formularea de ipoteze, întrebări. Oricum, ea implică adoptarea unei atitudini deliberate pentru organizarea de noi experiențe și procese, formularea de întrebări asupra activității educaționale, a rezolvării mai eficiente a curriculumului, a pregătirii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
IONESCU Capitolul 2 Realismul Jack Donnely 10 Realismul este un termen folosit într-o varietate de moduri în discipline foarte diferite. În filosofie, el denumește o teorie ontologică opusă idealismului și nominalismului. "Realismul științific" este o filosofie a științei opusă empirismului, instrumentalismului, verificaționismului și pozitivismului. "Realismul" în literatură și cinematografie este opus abordărilor romantice și celor care promovează evadarea din realitate. În Relațiile Internaționale, realismul politic este o tradiție de analiză care pune în evidență imperativele cu care statele se confruntă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internațională a fost întotdeauna o formă de constructivism cu "c" mic. De aceea, una dintre sarcinile ei esențiale este de a analiza producția istorică și socială a agenților și a structurilor luate ca atare de teoriile tradiționale. Împotriva pozitivismului și empirismului diverselor forme de realism, teoria critică internațională adoptă o abordare mai hermeneutică, care înțelege structurile sociale ca având o existență intersubiectivă. "Structurile sunt construite social" mai precis, spune Cox (1992a: 138), "acestea devin o parte a lumii obiective în virtutea existenței
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]