2,623 matches
-
revine tipului de personalitate. Aspectele mai sus discutate nu fac decât să clarifice raportul endogen/exogen în psihopatologie, demonstrând că acesta este în primul rând o modalitate de răspuns patologic (exogenia) sau o modalitate de transformare structurală (endogeni) a personalității. Endogenul și exogenul nu se exclud și nici nu au un caracter antitetic, ci ele sunt complementare, iar din jocul acestui raport rezultă în final starea de echilibru a individului: sănătatea mintală, sau, dimpotrivă, stare de dezechilibru psihic: boala psihică. 27
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exogenul nu se exclud și nici nu au un caracter antitetic, ci ele sunt complementare, iar din jocul acestui raport rezultă în final starea de echilibru a individului: sănătatea mintală, sau, dimpotrivă, stare de dezechilibru psihic: boala psihică. 27. PSIHOZELE ENDOGENE II (Psihozele afective) Cadrul psihopatologic general Psihopatologia vieții afective, deosebit de importantă și complexă, reunește două grupe de afecțiuni psihiatrice, diferite între ele în raport cu factorii cauzali care le produc: - tulburările afective exogene (patologia afectivă de tip reactiv), - tulburările afective endogene (stările
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
PSIHOZELE ENDOGENE II (Psihozele afective) Cadrul psihopatologic general Psihopatologia vieții afective, deosebit de importantă și complexă, reunește două grupe de afecțiuni psihiatrice, diferite între ele în raport cu factorii cauzali care le produc: - tulburările afective exogene (patologia afectivă de tip reactiv), - tulburările afective endogene (stările anxioase, sindroamele depresive și maniacale, boala afectivă, PMD). Tulburările afective exogene au fost prezentate anterior când am analizat patologia reactivă și nevrozele. Ne vom ocupa în continuare de psihopatologia vieții afective de natură endogenă. Pentru K. Schneider, psihopatologia vieții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tip reactiv), - tulburările afective endogene (stările anxioase, sindroamele depresive și maniacale, boala afectivă, PMD). Tulburările afective exogene au fost prezentate anterior când am analizat patologia reactivă și nevrozele. Ne vom ocupa în continuare de psihopatologia vieții afective de natură endogenă. Pentru K. Schneider, psihopatologia vieții afective cuprinde două mari aspecte: 1) Reacțiile afective la evenimentele vieții trăite, cu caracter exogen, despre care am vorbit mai sus; 2) Dispozițiile sau sentimentele afective cu caracter endogen și care stau la baza patologiei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de psihopatologia vieții afective de natură endogenă. Pentru K. Schneider, psihopatologia vieții afective cuprinde două mari aspecte: 1) Reacțiile afective la evenimentele vieții trăite, cu caracter exogen, despre care am vorbit mai sus; 2) Dispozițiile sau sentimentele afective cu caracter endogen și care stau la baza patologiei afective endogene. În cadrul acestui grup, K. Schneider distinge următoarele aspecte: a) tristețea, în care sunt incluse grija și nostalgia, b) angoasa, care privește neliniștea și oroarea, c) furia în care intră iritarea și mânia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
K. Schneider, psihopatologia vieții afective cuprinde două mari aspecte: 1) Reacțiile afective la evenimentele vieții trăite, cu caracter exogen, despre care am vorbit mai sus; 2) Dispozițiile sau sentimentele afective cu caracter endogen și care stau la baza patologiei afective endogene. În cadrul acestui grup, K. Schneider distinge următoarele aspecte: a) tristețea, în care sunt incluse grija și nostalgia, b) angoasa, care privește neliniștea și oroarea, c) furia în care intră iritarea și mânia. Acestea sunt însă „sentimente afective” de intensitate și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Schneider distinge următoarele aspecte: a) tristețea, în care sunt incluse grija și nostalgia, b) angoasa, care privește neliniștea și oroarea, c) furia în care intră iritarea și mânia. Acestea sunt însă „sentimente afective” de intensitate și prezență anormală, cu caracter endogen, dar ele nu constituie încă tablouri clinico-psihiatrice propriu-zise. Dintre cele de mai sus, K. Schneider reține ca fiind mai frecvente și mai importante, tristețea, frica, mânia și angoasa. Ele se însoțesc de manifestări psihopatologice sau de asocierea lor la unele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apreciere-evaluare, variațiile de dispoziție afectivă, în raport cu tipul de personalitate „stabil-echilibrat” din punct de vedere emoțional-afectiv. Această stare de echilibru se poate manifesta în două direcții și anume: a) în sfera somatică, cerebral sau visceral, b) în sfera vieții psihice, structural (endogen) sau relațional (exogen). De aici și aspectul modificărilor psihopatologice, de factură nevrotică sau psihotică (vezi schema de la pagina 315???). În aprecierea stărilor depresive, se discută următoarele aspecte: a) Distincția bipolar - unipolar: - un singur tip de manifestări clinice (depresie sau manie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevrotică sau psihotică (vezi schema de la pagina 315???). În aprecierea stărilor depresive, se discută următoarele aspecte: a) Distincția bipolar - unipolar: - un singur tip de manifestări clinice (depresie sau manie). Fig. pg. ms. 315 Grupul cu trăsături stabile de personalitate Depresie endogenă psihotică Depresie organică cerebrală tulburări nevrotice (tulburări endogene) (tulburări simptomatice) (endogen) psihic (exogen) (cerebral) somatic (visceral) Tipul de personalitate stabil/echilibrată (tulburări exogene) (tulburări simptomatice) Depresie exogenă somatogenă tulburări psihotice Depresie nevrotică Grupul cu trăsături instabile de personalitate - o alternanță
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În aprecierea stărilor depresive, se discută următoarele aspecte: a) Distincția bipolar - unipolar: - un singur tip de manifestări clinice (depresie sau manie). Fig. pg. ms. 315 Grupul cu trăsături stabile de personalitate Depresie endogenă psihotică Depresie organică cerebrală tulburări nevrotice (tulburări endogene) (tulburări simptomatice) (endogen) psihic (exogen) (cerebral) somatic (visceral) Tipul de personalitate stabil/echilibrată (tulburări exogene) (tulburări simptomatice) Depresie exogenă somatogenă tulburări psihotice Depresie nevrotică Grupul cu trăsături instabile de personalitate - o alternanță de manifestări succesive (depresie sau manie), b) Dimensiunea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depresive, se discută următoarele aspecte: a) Distincția bipolar - unipolar: - un singur tip de manifestări clinice (depresie sau manie). Fig. pg. ms. 315 Grupul cu trăsături stabile de personalitate Depresie endogenă psihotică Depresie organică cerebrală tulburări nevrotice (tulburări endogene) (tulburări simptomatice) (endogen) psihic (exogen) (cerebral) somatic (visceral) Tipul de personalitate stabil/echilibrată (tulburări exogene) (tulburări simptomatice) Depresie exogenă somatogenă tulburări psihotice Depresie nevrotică Grupul cu trăsături instabile de personalitate - o alternanță de manifestări succesive (depresie sau manie), b) Dimensiunea „nevrotic - psihotic”: se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Depresie exogenă somatogenă tulburări psihotice Depresie nevrotică Grupul cu trăsături instabile de personalitate - o alternanță de manifestări succesive (depresie sau manie), b) Dimensiunea „nevrotic - psihotic”: se apreciază în raport cu formele și gradul de severitate al tulburărilor și evoluției psihopatologice. c) Distincția „endogen - exogen”, sau reactiv (nevrotic) de factură relațional-extremă și endogen (psihotic) de factură structural-dispozițional internă. d) Distincția „primar - secundar” este un aspect care se raportează la următoarele: - tulburarea afectivă primară: PMD, - tulburarea afectivă secundară: tulburările depresive din cursul altor boli psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trăsături instabile de personalitate - o alternanță de manifestări succesive (depresie sau manie), b) Dimensiunea „nevrotic - psihotic”: se apreciază în raport cu formele și gradul de severitate al tulburărilor și evoluției psihopatologice. c) Distincția „endogen - exogen”, sau reactiv (nevrotic) de factură relațional-extremă și endogen (psihotic) de factură structural-dispozițional internă. d) Distincția „primar - secundar” este un aspect care se raportează la următoarele: - tulburarea afectivă primară: PMD, - tulburarea afectivă secundară: tulburările depresive din cursul altor boli psihice. Se poate vedea clar, din cele expuse până acum
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se va ține seama, din punct de vedere psihopatologic, de „simptomele cheie”, și anume: inhibiția elanului vital, dispoziția fundamentală depresivă, angoasa. În sensul acesta P. Kielholz distinge trei clase de depresii: 1) Depresiile somatogene: depresiile organice, depresiile simptomatice. 2) Depresiile endogene: depresiile schizofrenice, depresiile ciclice, depresiile periodice, depresiile tardive. 3) Depresiile psihogene: depresiile nevrotice, depresiile de epuizare, depresiile reacționale. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihogene: depresiile nevrotice, depresiile de epuizare, depresiile reacționale. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice Grupa depresiilor endogene Depresii ciclice Depresii periodice Depresii tardive (involuție) Grupa depresiilor psihogene Depresii nevrotice Depresii de epuizare Depresii reacționale Sfera psihogenă Un alt tip de clasificare al stărilor depresive are în vedere caracterul primar (unipolar sau bipolar) al depresiilor și caracterul secundar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depresivă unipolară periodică În concluzie, în ceea ce privește etiologia stărilor depresive, se poate afirma că sunt incriminate trei grupe de factori, și anume: a) Factori somatogeni, reprezentați prin afecțiunile somato-corporale sau cerebrale care pot declanșa, în mod secundar stări depresive. b) Factori endogeni, primari, care depind de terenul constituțional, de predispoziția persoanei la afecțiuni depresive. c) Factori psihogeni, care au un caracter reactiv, fiind legați de situațiile psihotraumatizante ale vieții cotidiene ce modifică tipul de reacție afectivă, declanșând instalarea unor depresii reactive. Depresia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exprimat din punct de vedere clinico-psihiatric prin manifestări de tip exclusiv somatic (P. Kielholz). Ceea ce caracterizează acest tip de tulburări psihopatologice este fenomenul de conversiune a simptomelor. El se observă, în special în cursul evoluției clinice al depresiilor psihogene și endogene, când procesul depresiv este acoperit („mascat”) de o diversitate de tulburări vegetative sau de tulburări organice funcționale. Cele mai frecvente manifestări clinice ale depresiei mascate sunt următoarele: - insomnii, - cefalee, - impresia de sufocare și de constricție toracică, - tulburări cardiace, - tulburări gastro-intestinale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologic întrucât el explică, în mare măsură, relația trup/suflet și în particular, corelațiile psihosomatice. Termenul de depresie mascată sau echivalentul acestuia, de depresie larvată a fost introdus de W. Walcher, pentru care depresiile mascate sunt în primul rând depresii endogene în cursul cărora simptomatologia somatică este predominantă. Ulterior J.J. Lopez-Ibor va vorbi despre o categorie psihopatologică diferită, dar înrudită cu aceasta, reprezentată prin „echivalentele depresive” considerate tot niște depressio sine depressione, iar A.F. da Fonseca va propune termenul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Stările maniacale Stările maniacale sunt tulburări afective complexe, realizând o entitate clinico-psihiatrică specifică și autonomă de tipul unei psihoze, caracterizată printr-o excitație psiho-motorie simplă care poate atinge grade de manifestare violentă și dezordonată, cu o evoluție ciclică de natură endogenă. Din punct de vedere psihopatologic, stările maniacele sunt caracterizate prin următoarele tipuri de tulburări: I) Tulburări psihice caracterizate printr-o exaltare generală interesând următoarele sectoare ale vieții psihice: a) mimică mobilă, privire strălucitoare, expresie jovială și euforică, atitudine amicală, familiară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazuri, și un delir sistematizat tematic ce poate aminti de dezvoltările paranoice. Psihoza maniaco-depresivă PMD, împreună cu demența precoce (schizofrenia), a fost printre primele entități clinico-nosologice, izolate de E. Kraepelin în clasificarea bolilor psihice făcută de acesta. PMD este o psihoză endogenă, de tip bipolar, caracterizată printr-o alternanță succesivă de accese depresiv-melancoliforme și accese maniacale, întrerupte de faze de remisiune. Terenul somato-psihic, pe care se grefează această psihoză este reprezentat de „constituția picnică” corespunzătoare „temperamentului ciclotim”. Din punct de vedere psihopatologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
numeroase forme de înțelegere și definire ale suicidului. Personal am preferat următoarea definiție pe care o considerăm ca fiind mai cuprinzătoare: sinuciderea este actul de conduită intențională, voluntar-deliberată, legat de un motiv exogen (social sau psiho-social) și de o motivație endogenă (psihologică sau psihopatologică), specifice pentru fiecare individ în parte, cu rezonanță ideo-afectivă asupra personalității sale, declanșând pulsiuni autoagresive prin schimbarea atitudinii morale față de sine și față de lume și având ca finalitate întreruperea desfășurării firești a cursului vieții biologice printr-un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medico-psihologic consideră actele de suicid ca având o cauză patologică și fiind prin aceasta expresia unor tulburări psihice, cel mai frecvent asociate unor stări depresive, fie că este vorba de o depresie reactivă, fie că apare în cazul depresiilor melancoliforme endogene. K. Menninger distinge trei forme de suicid: a) Suicidul cronic reprezentat prin ascetism, martiraj, sacrificiul de sine, invaliditatea nevrotică, dependența de alcool, comportamentul antisocial, psihozele depresive. b) Suicidul focalizat reprezentat prin automutilare, apelul la intervenții chirurgicale repetate, accidentele intenționale, impotența
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de circumstanțele conflictuale ale vieții cotidiene, cărora individul nu este pregătit ca să le facă față. Din acest motiv, ele au caracterul unor tentative de suicid, adesea repetate și se întâlnește mai ales la adolescenți sau la persoanele tinere. 2) Suicidul endogen este legat de factori genetici, de o anumită dispoziție către suicid, pe care am putut-o urmări pe parcursul mai multor generații la aceleași familii. Interesant este faptul că „predispoziția la suicid” se transmite ereditar, predominant pe linie maternă, marcând familia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicid, pe care am putut-o urmări pe parcursul mai multor generații la aceleași familii. Interesant este faptul că „predispoziția la suicid” se transmite ereditar, predominant pe linie maternă, marcând familia respectivă. În aceste situații, se pune serios în discuție caracterul endogen, de natură patologică a actelor de suicid. Spre deosebire însă de sinuciderile reactive, sinuciderile endogene se dezvoltă în timp. Ele nu au un caracter brusc, ci evoluează în două etape, bine determinate: a) Etapa pregătirii actului suicidal este cunoscută sub
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este faptul că „predispoziția la suicid” se transmite ereditar, predominant pe linie maternă, marcând familia respectivă. În aceste situații, se pune serios în discuție caracterul endogen, de natură patologică a actelor de suicid. Spre deosebire însă de sinuciderile reactive, sinuciderile endogene se dezvoltă în timp. Ele nu au un caracter brusc, ci evoluează în două etape, bine determinate: a) Etapa pregătirii actului suicidal este cunoscută sub denumirea de „sindrom pre-suicidar” (E. Ringel) și acesta constă din următoarele: - instalarea unei stări de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]