726 matches
-
lui i se poate rezerva, totuși, un anume sens ontologic indirect, în măsura în care intervin câteva "echivalări", pe care modernitatea le va autoriza chiar și în spațiul celei mai riguroase științe: lucrul este impresia (în subiect), iar aceasta este exprimare în formă enunțiativă sau, altfel spus, în forma propozițiilor cognitive; adevărul este al acestora din urmă, dar el păstrează o anumită legătură cu "lucrul" (mai bine zis, cu starea de lucruri), cel puțin în înțelesul de "acord" al enunțului cu starea de lucruri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atare în istoria logicii, face să fie trecut în obscuritate unul dintre aspectele ei constitutive (așa cum este și cel formal): aspectul alethic (împreună cu natura sa sintetică). 3.1.1.6. Adevărul-corespondență În tratatul Despre interpretare, al cărui obiect este propoziția enunțiativă (sau judecata), singura "vorbire cu înțeles" care poate fi adevărată sau falsă, constând întotdeauna fie în afirmație fie în negație, ideea unei corespondențe între "afirmație" sau "negație", pe de o parte, și starea de lucruri sau faptele la care ele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialecticii. De fapt, în felul acesta este constituit împlinit sensul judicativ-constitutiv al acestor două discipline logice. Căci tocmai aceasta este exigența primară pe care judicativul constitutiv o transferă, odată cu sensul de legitimitate, analiticii și dialecticii: corespondența între un enunț (propoziție enunțiativă, judecată) și faptul ("real") la care el se referă este condiția de constituire a oricărui gând, rostire, făptuire "bine formate". Cum ne va arăta reducția judicativă a dictaturii judicativului, acest principiu cu sens de element originar pentru orice tip de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființare, iar "nu este" din formula heideggeriană are sens copulativ nedisimulat. Enunțul lui Heidegger, gândit pornind numai de la negativului lui "nu" (distribuit în două relații), este unul despre ființare (cu toate consecințele pe care filosoful însuși le scoate din gândirea enunțiativă, al cărui obiect este, și nu poate să nu fie, ființarea). Ceea ce înseamnă că el aparține gândirii metafizice, în limbaj heideggerian, adică este o expresie construită după toate regulile judicativului constitutiv, potrivit terminologiei din lucrarea de față. Dar mai trebuie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un adevăr dincolo de însăși starea de deschidere a acestuia. Enunțul, care "prinde" un adevăr, este întemeiat, de fapt, în adevăr, iar nu invers. Faptul că adevărul se arată pe sine prin enunț nu reprezintă, așadar, o probă pentru condiționarea lui enunțiativă (apofantică). Dacă are, totuși, o condiționare, atunci aceasta nu poate fi decât ontologică și circulară: ontologică, fiindcă doar ființa îl constituie; circulară, fiindcă el însuși constituie ființa. Ființa și adevărul 'sunt' deopotrivă de originare."193 Înțelegem că adevărul enunțului nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
noetice, adevărul etc., ci de probleme, interogații, chestionări. Filosofia însăși, prin analitică și dialectică, și-a însușit acest principiu, l-a înlăuntrizat, prezentându-se pe sine ca un domeniu mai degrabă aporetic decât apofantic, mai degrabă "nedumerit" decât propriu-zis hotărât enunțiativ. Așadar, nuanța aporetică a filosofiei a oricărui tip de discurs, în fapt este condiționată de însuși punctul de pornire al întregului sistem de norme ale dictaturii judicativului. Prin reducția judicativă aplicată dictaturii judicativului trebuie "readuse" toate aceste elemente la faptul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
țineau de asigurarea securității și bunei funcționări a Bucovinei 19. Însă, situația internațională complicată și moartea prematură a suveranului au făcut ca aceste noi ordine imperiale, privitoare la situația constituțional-juridică a provinciei, să nu aibă decât o importanță mai mult enunțiativă, ele fiind transpuse doar parțial în practică. Fără a admite noi reforme în domeniul politico-administrativ, patenta împăratului Leopold al II-lea consfințea continuitatea funcționării "vechii" forme instituționale introduse în Bucovina prin politica iosefinistă: Administrația ținutală (Kreisamt). Această instituție politico-administrativă va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cuvintelor în contextul propozițional cu enunț rațional, irațional-plauzibil și irațional-neplauzibil;Fișiere cu prezentarea cuvintelor în context propozițional corect și incorect gramatical;Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul propozițional cu topică normală și modificată;Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul frazeologic enunțiativ pozitiv, negativ și dublu - negativ, și interogativ; - Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul frazeologic enunțiativ logic și în conflict logic; - Fișierele testate conțin indicații ce pot evalua efectul statusului psihologic, motivațional în decodificarea lexicală; - Fișierele testate conțin indicații ce pot
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
context propozițional corect și incorect gramatical;Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul propozițional cu topică normală și modificată;Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul frazeologic enunțiativ pozitiv, negativ și dublu - negativ, și interogativ; - Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul frazeologic enunțiativ logic și în conflict logic; - Fișierele testate conțin indicații ce pot evalua efectul statusului psihologic, motivațional în decodificarea lexicală; - Fișierele testate conțin indicații ce pot evalua efectul modificării strategiei decodificării; - Testarea se poate realiza prin adăugarea unor factori sonori subsidiari
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
limbii. Dezvoltarea intonației se asigură prin însușirea unor formule de intonație simple. Aceeași propoziție este redată prin cât mai multe modalități intonative. În faza inițială se exersează propoziții scurte cu intonație caracteristică, ușor exagerată, încât copiii să sesizeze fluctuațiile melodice enunțiative, interogative sau imperative. Ulterior se dezvoltă modele intonative mai complexe. Scopul exersării este de a evidenția diferențele în nuanțele semantice date de intonație și de a evita stereotipia monotonă care se formează în exprimarea disfazicului odată cu corectarea fluenței. Dezvoltarea accentului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
acestora (material, formă, culoare, măsură, lungime, amplitudine etc.); b) unitățile alese sunt combinate sintagmatic într-un mesaj sau text; spre deosebire de codul lingvistic, articolele de îmbrăcăminte și combinarea acestora compun ținuta vestimentară a unui individ, dar nu pot avea caracter descriptiv, enunțiativ, ci doar de semnificare; c) aceste unități poartă un înțeles care derivă din acordul utilizatorilor, precum și din experiența culturală împărtășită de aceștia; înțelesurile pe care indivizii le împărtășesc cu privire la haine și la modul de purtare al acestora derivă din experiența
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pe care-l consideri corect). Exemplu din programa propoziției: „O rachetă gigantică se înalță repede”. Arată felul acestei propoziții, subliniind răspunsul corect: a) după structură: simplă sau dezvoltată? b) după forma verbului predicativ: afirmativă sau negativă? c) după scopul comunicării: enunțiativă, exclamativă sau interogativă? Exemplu de „secvență de fixare sintetică” 1. Atributul este o parte secundară de propoziție care........................ înțelesul unui...................................sau al unui substitut al substantivului. 3. El răspunde la întrebările: a)....................................... b) .................. c)...................d)..............................(dacă nu știi să răspunzi
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
face în vorbire între propoziții sau fraze independente ca înțeles. El se pune de asemenea la sfârșitul unor fraze și propoziții independente, grupuri de cuvinte izolate care echivalează cu propoziții independente. Punctul se mai folosește în următoarele situații : - după propoziții enunțiative ; - fragmentarea unei fraze sau a unei propoziții intonate enunțiativ. Nu se pune punct după : - simbolurile și prescurtările din fizica, matematică, chimie sau după punctele cardinale ĂN, S, V, E); - titluri de cărți, de opere literare, muzicale; - formulele de adresare din
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
înțeles. El se pune de asemenea la sfârșitul unor fraze și propoziții independente, grupuri de cuvinte izolate care echivalează cu propoziții independente. Punctul se mai folosește în următoarele situații : - după propoziții enunțiative ; - fragmentarea unei fraze sau a unei propoziții intonate enunțiativ. Nu se pune punct după : - simbolurile și prescurtările din fizica, matematică, chimie sau după punctele cardinale ĂN, S, V, E); - titluri de cărți, de opere literare, muzicale; - formulele de adresare din acte oficiale, scrisori, în care substantivul, fiind la vocativ
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
aproximativ același drum Elevii sunt puși în situația de a folosi aceste semne chiar de la primele lecții când învață propoziția alcătuită din două cuvinte. Voi prezenta un model de soluționare metodică pentru formarea deprinderilor de a utiliza punctul după propoziția enunțiativă, clasa a II-a. Obiectivele operaționale vor fi : - să folosească punctul într-un text copiat ; - să utilizeze punctul într-un text dictat ; - să utilizeze punctul într-un text creat ; - să enunțe situațiile în care se folosește sau nu punctul. Metodele
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
verificat este Propoziția. Li se cere elevilor să compună propoziții cu ajutorul unor cuvinte : toamna, țăranii, culeg, anotimp, se pregătesc. Propozițiile se scriu pe tablă. Se reamintește definiția propoziției. Captarea atenției Elevii sunt solicitați să observe că la sfârșitul fiecărei propoziții enunțiative s-a pus punct. Elevii sunt anunțați că la sfârșitul orei vor putea să folosească corect semnul de punctuație punct în diferite situații create de învățător sau într-un text creat de ei. Dirijarea învățării Se prezintă o planșă pe
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
ei. Dirijarea învățării Se prezintă o planșă pe care se observă niște copii care se joacă. Elevii sunt solicitați să formuleze propoziții după imaginea prezentată. Câteva propoziții se scriu pe tablă. Sub îndrumarea învățătorului elevii concluzionează : - la sfârșitul unei propoziții enunțiative se pune punct ; după punct se începe o nouă propoziție cu literă majusculă ; - la sfârșitul unei propoziții se poate pune și alt semn de punctuație Ă ?, !, ... ) ; - propoziția care are la sfârșit semnul punct se numește propoziție enunțiativă. Se fac aprecieri
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
sfârșitul unei propoziții enunțiative se pune punct ; după punct se începe o nouă propoziție cu literă majusculă ; - la sfârșitul unei propoziții se poate pune și alt semn de punctuație Ă ?, !, ... ) ; - propoziția care are la sfârșit semnul punct se numește propoziție enunțiativă. Se fac aprecieri asupra efectuării cerinței, se poartă discuții în legătură cu folosirea punctului. Ortografia și punctuația se învață nu doar în lecții special consacrate acestui scop, ci în toate împrejurările în care elevii sunt puși în situația de a se exprima
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
La sfârșitul propoziției prin care se întreabă ceva, se scrie semnul întrebării. ” Se fac diverse exerciții pentru consolidarea acestei reguli, cum ar fi : - să selecteze și să citească propoziții interogative dintr-un text ; - să alcătuiască propoziții interogative ; - să transforme propoziții enunțiative în propoziții interogative ; - să completeze un text cu semnele de punctuație corespunzătoare ; - dictări. Virgula (, ) este întâlnită în abecedar, pentru prima dată în lecția,, Sunetul și litera o “ () mare de tipar ),când o interjecție se desparte de restul propoziției prin virgulă
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
cât mai puține cuvinte fără a se neglija esențialul. - solicitarea din partea elevilor a unor propuneri, folosind o serie de Întrebari;folosirea unui set de intrebări ale căror răspunsuri reprezintă ideile principale. Ideile elaborate sub forma propozițiilor interogative, sub forma propozițiilor enunțiative sau sub forma unor titluri, se dezvoltă cu aspectele esențiale ale conținutului și se ajunge la alcătuirea rezumatului oral, iar În urma formarii priceperilor și deprinderilor necesare, se redactează În scris. Prin exerciții repetate de extragere a ideilor principale dintr-un
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
fi prevăzut în momentul încheierii contractului și care face imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluții, incendii, inundații sau orice alte catastrofe naturale, restricții apărute ca urmare a unei carantine, embargo, enumerarea nefiind exhaustiva ci enunțiativa. Nu este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus, care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligațiilor uneia din părți; ... k) zi - zi calendaristica; an - 365 de zile. ... 5. Aplicabilitate 5.1
ORDIN nr. 1.012 din 6 iunie 2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de produse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135188_a_136517]
-
fi prevăzut la momentul încheierii contractului și care face imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluții, incendii, inundații sau orice alte catastrofe naturale, restricții apărute ca urmare a unei carantine, embargo, enumerarea nefiind exhaustiva ci enunțiativa. Nu este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus, care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligațiilor uneia din părți. ... h) zi - zi calendaristica; an - 365 de zile. ... 5. Aplicabilitate 5.1
ORDIN nr. 1.013 din 6 iunie 2001 (*actualizat*) privind aprobarea structurii, continutului şi modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achizitia publică de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135247_a_136576]
-
fi prevăzut la momentul încheierii contractului și care face imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluții, incendii, inundații sau orice alte catastrofe naturale, restricții apărute ca urmare a unei carantine, embargo, enumerarea nefiind exhaustiva ci enunțiativa. Nu este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus, care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligațiilor uneia din părți. ... h) zi - zi calendaristica; an - 365 de zile. ... 5. Aplicabilitate 5.1
ORDIN nr. 873 din 12 iunie 2001 - (*actualizat*) privind aprobarea structurii, continutului şi modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achizitia publică de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135250_a_136579]
-
liber sau uniunii vamale, sau alte acorduri economice care sînt în vigoare în zonele geografice ale fiecărei țări. ... Articolul 2 În scopul promovării de schimburi comerciale crescande, în cadrul prezentului acord, părțile contractante convin că anual să facă schimb de liste enunțiative și nelimitative de marfuri și servicii de care sînt în mod deosebit interesate să le exporte în cealaltă țară și să asigure publicitatea corespunzătoare a listelor menționate. Articolul 3 Mărfurile care fac obiectul schimburilor dintre părțile contractante, potrivit prezentului acord
ACORD COMERCIAL din 27 septembrie 1979 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Guatemala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132684_a_134013]
-
fi prevăzut în momentul încheierii contractului și care face imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluții, incendii, inundații sau orice alte catastrofe naturale, restricții apărute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustiva, ci enunțiativa. Nu este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligațiilor uneia dintre părți. ... g) zi - zi calendaristica; an - 365 de zile. ... 5. Aplicabilitate 5.1
ORDIN nr. 1.014 din 6 iunie 2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135409_a_136738]