1,945 matches
-
utilizeze, în cadrul metodei sale de desensibilizare sistematică, imageria mentală și reprezentările simbolice, elemente pe care le-am califica astăzi drept „cognitive”. Opera lui Bandura aparține acestei variante. Cel de al doilea tip de cognitivism marchează o ruptură evidentă în plan epistemologic, deoarece acesta schimbă chiar obiectul studiului psihologic: nu mai este vorba despre o știință a comportamentului ci, mai degrabă, despre o abordare ce este interesată de fenomenele mentale. Pentru acești cognitiviști, studiul comportamentului este secundar, dacă nu pot să se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stadii conceptuale diferite și riscă să producă mai multe confuzii decât clarificări. Beck constată o relație clară între cogniție depresivă și încetinire motorie, oboseală. Mai mult, semnele vegetative pot fi definite ca semnale fiziologice ale unei tulburări psihologice particulare. Principiile epistemologice ale modelului lui Beck Modelul lui Beck și psihanaliza Psihanaliza afirmă că experiența conștientă joacă rolul de ecran în raport cu dinamica inconștientului. Cognitiviștii care aderă la teoriile lui Beck utilizează, în ceea ce-i privește, o abordare fenomenologică. Mecanismele inconștiente sunt analizate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prezent, studiul și analiza problemelor de sănătate mentală se bazează sau se inspiră din trei abordări: - abordarea medicală, - abordarea psihodinamică, - abordarea cognitiv-comportamentală. Toate aceste abordări prezintă trăsături specifice care le diferențiază în plan metodologic și teoretic. Trebuie să subliniem divergența epistemologică fundamentală dintre abordările medicală și cognitiv-comportamentală, pe de o parte, și abordarea psihodinamică, pe de altă parte: primele două se bazează pe raționamentul experimental pentru a studia fenomenele umane, în timp ce modelul psihodinamic consideră că raționamentul științelor hermeneutice (de exemplu, științele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
absența unui control care l-ar obliga să-și dea seama de numeroasele sale eșecuri, clinicianul va deveni din ce în ce mai convins de omnisciența sa și de îndemânarea sa cvasi divine”. Discuții Demersul diagnostic în terapiile cognitiv-comportamentale se bazează pe aceleași fundamente epistemologice ca și abordarea medicală și, la fel ca aceasta, este preocupat de validarea științifică a teoriilor, tratamentelor și efectelor acestora. Acesta se deosebește însă de abordarea medicală în ceea ce privește scopurile și modalitățile de realizarea ale anamnezei, schemele explicative și strategia de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
științifică a teoriilor, tratamentelor și efectelor acestora. Acesta se deosebește însă de abordarea medicală în ceea ce privește scopurile și modalitățile de realizarea ale anamnezei, schemele explicative și strategia de tratament. Abordarea psihodinamică se distinge de celelalte două abordări atât prin fundamentul său epistemologic și prin respingerea cunoștințelor științifice demonstrate deja, cât și la nivelul modelului teoretic de referință, al anamnezei și al evaluării. In ceea ce privește schema explicativă și conceperea tratamentului, constatăm unele similitudini cu modelul medical. Cei mai mulți dintre clinicieni se referă, mai
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
practică și teorie, fiecare pol stimulându-l pe celălalt. Introducerea cognitivismului, a modelului autoeficienței sau a controlului stresului constituie exemple evidente în susținerea acestei afirmații. Tabel 1.Comparație sintetică a privind abordările diagnostice Abordare medicală Abordare psihodinamică Abordare cognitiv-comportamentală Bază epistemologică Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Raționament hermeneutic: intuitiv, interpretativ, convingere intimă Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Model teoretic de referință Modelul fiziopatologic al bolii acute Explicație științifică a disfuncțiilor Relație de schimb între teorie și practică Modelul unui aparat psihic
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dintre idealiști și materialiști.) Un mod de a interpreta aceste opțiuni este în funcție de termenii „a propune” și „a dispune”. În manieră ontologică: oare lumea ni se oferă, ni se propune spre înțelegere sau noi ne propunem înțelegerea ei? În manieră epistemologică: oare lumea este aceea care ne dictează atunci când ne evaluăm afirmațiile, permițându-ne să păstrăm partea adevărată și să dispunem eliminarea a ceea ce este fals, sau criteriile de eliminare sunt la discreția evaluatorului? Văzute astfel, există în tabel două poziții
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
specifice”. Tradiția este privită dialectic, demonstrându-se „transformarea lentă a tradiției în contrariul ei, înnoirea care, adaptată la colectivitate, redevine la rându-i tradiție”. În concepția lui N., metodologia de cercetare a culturii populare trebuie să se bazeze pe fundamentarea epistemologică a interdisciplinarității, implicând „fenomene interconexate de ordin psihologic, lingvistic, filosofic, estetic, juridic, etic, pedagogic, tehnologic, economic etc.” (Aspecte epistemologice ale cercetărilor interdisciplinare și cultura populară). Cercetătorul are în vedere problema interferenței unor discipline diverse, ca etnologia și teoria comunicării, istoria
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
redevine la rându-i tradiție”. În concepția lui N., metodologia de cercetare a culturii populare trebuie să se bazeze pe fundamentarea epistemologică a interdisciplinarității, implicând „fenomene interconexate de ordin psihologic, lingvistic, filosofic, estetic, juridic, etic, pedagogic, tehnologic, economic etc.” (Aspecte epistemologice ale cercetărilor interdisciplinare și cultura populară). Cercetătorul are în vedere problema interferenței unor discipline diverse, ca etnologia și teoria comunicării, istoria și folcloristica, lingvistica și coregrafia, stabilind un nou ansamblu de simboluri privitoare la obiectele culturii populare materiale ca semne
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
FORUM SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ Sociologia În România: trecut, prezent, perspective Ștefan Buzărnescu, Septimiu Chelcea, Dan Dungaciu, Maria Larionescu, Virgil Măgureanu, Zoltan Rostas, Constantin Schifirneț Paul H. Stahl Studiul SudEstului european. Câteva probleme sociologice Cătălin Zamfir Nouă ipoteze pentru o analiză sociologic epistemologică a sociologiei românești În perioada comunistă: 1944-1989 Maria Voinea Dan Banciu Tendințe actuale În evoluția victimelor delictelor cu violență În România Asociația Română de Sociologie Universitatea București Facultatea de Sociologie și Asistență Socială POLIROM SUMAR FORUM SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ Sociologia În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale societății - s-au constituit și există, ca atare, În calitate de laturi funcționale ale cunoașterii. Acumularea de informație a determinat, progresiv, lărgirea sferei de cuprindere a programelor analitice cu noi discipline de studiu, diversificarea limbajelor reflectându-se Într-o corespunzătoare diversificare epistemologică. Totuși, nivelul științific al cunoașterii este o fază relativ recentă În evoluția spiritualității, multă vreme cunoașterea fiind grevată de cunoașterea comună, adică tributară speculațiilor, subiectivității și spontaneității. În aceste circumstanțe, decantarea teoretică a cunoașterii sociale a cumulat o particularitate foarte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de vedere, sociologii din România de azi ar trebui nu numai să accepte pluralismul explicativ, ci chiar să-l cultive. Nu Înlocuirea unei paradigme cu autoritate (oficială) cu o alta cu același tip de autoritate ar fi soluția depășirii „crizei epistemologice” În care se găsește sociologia postdecembristă de la noi, ci afirmarea deschisă a valabilității epistemologice a pluralismului paradigmatic. Analogia dintre teorie și caleidoscop (o jucărie care constă Într-un tub, niște lentile și fragmente din sticlă sau plastic translucide și colorate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
explicativ, ci chiar să-l cultive. Nu Înlocuirea unei paradigme cu autoritate (oficială) cu o alta cu același tip de autoritate ar fi soluția depășirii „crizei epistemologice” În care se găsește sociologia postdecembristă de la noi, ci afirmarea deschisă a valabilității epistemologice a pluralismului paradigmatic. Analogia dintre teorie și caleidoscop (o jucărie care constă Într-un tub, niște lentile și fragmente din sticlă sau plastic translucide și colorate), propusă de Martin O’Brien (1993), mi se pare foarte lămuritoare pentru discuția noastră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sale polemici din perioada antebelică, a redevenit actual o dată cu Încheierea rupturii produse de comunism. El a fost filtrat și adaptat noilor condiții ale tranziției postcomuniste, sub forma unor metateorii și teorii generale: metateoria latențelor sufletești, metateoria Noologiei (I. Bădescu); prolegomene epistemologice ale unei teorii explicative a tranziției (C. Zamfir), teoria tranziției ca premisă a postmodernității (L. Vlăsceanu); teoria ,,spațiului social al tranziției” (D. Sandu); analiza cauzală lărgită (C. Zamfir); teoria raționalității umane limitate, individuală și colectivă (C. Zamfir și colab.); perspectiva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologia românească s-a orientat către o reformă socială semisubterană, de jos În sus, o reformă centrată pe sectoarele sociale. Opțiune metodologică Sociologia românească, prin Însăși vocația sa, nu poate fi tratată doar ca știință, deci exclusiv dintr-o perspectivă epistemologică, ci ca proces social-cognitiv. Este nevoie de o teorie sociologică a sociologiei românești, desigur, Însă cu importante componente epistemologice. De fapt, mai mult sau mai puțin, orice știință este nu numai un fapt cognitiv, ci totodată un fapt social, trebuind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale. Opțiune metodologică Sociologia românească, prin Însăși vocația sa, nu poate fi tratată doar ca știință, deci exclusiv dintr-o perspectivă epistemologică, ci ca proces social-cognitiv. Este nevoie de o teorie sociologică a sociologiei românești, desigur, Însă cu importante componente epistemologice. De fapt, mai mult sau mai puțin, orice știință este nu numai un fapt cognitiv, ci totodată un fapt social, trebuind să fie obiectul unei teorii social-cognitive. O asemenea analiză a sociologiei românești din perioada comunistă nu este prima abordare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologia a cunoscut o adevărată explozie. A crescut și numărul de publicații cu profil strict sociologic. Alături de sociologii din generația de dinainte de război sunt atrași și cercetători din disciplinele Învecinate, mai ales din filosofie, care publică lucrări teoretice generale și epistemologice, multe dintre ele caracterizate, inevitabil, printr-un anumit diletantism. Se produce o explozie a publicațiilor: 211 publicații În medie În anii 1969-1973, vârful plasându-se În 1971 (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983). Etapa a patra: remarginalizarea sociologiei - 1974-1989 În 1973 se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și politic de regimul comunist ca legitimă și utilă, dar și să evite să fie Înghițită de ideologia comunistă, dezvoltându-și organizarea sa de tip științific; În fine, să-și identifice o poziție În raport cu complexul teoretico-ideologic marxist-leninist. Contextul ideologic și epistemologic al sociologiei române postbelice Poziția sociologiei În sistemul comunist are o sursă istorică. Acceptarea sociologiei ca disciplină legitimă În sistemul comunist s-a făcut istoric târziu. Legitimitatea sociologiei a fost recunoscută după mai mult de 15 ani de la instaurarea comunismului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dezvoltată. Paradoxal, spre deosebire de spiritul teoriei lui Marx, marxism-leninismul a evoluat ca o „filosofie”. Deși Marx a Încercat să se desprindă de stilul filosofiei speculative, opunându-i un stil științific, urmașii săi Engels și Lenin au oscilat târziu În acest câmp epistemologic din două motive. Mai Întâi, pentru că teoria lui Marx a continuat să se confrunte Într-un câmp epistemologic filosofic. Nevoia de detașare a teoriei marxiste de filosofiile competitive a accentuat necesitatea extragerii unor implicații filosofie din textele lui Marx. Al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se desprindă de stilul filosofiei speculative, opunându-i un stil științific, urmașii săi Engels și Lenin au oscilat târziu În acest câmp epistemologic din două motive. Mai Întâi, pentru că teoria lui Marx a continuat să se confrunte Într-un câmp epistemologic filosofic. Nevoia de detașare a teoriei marxiste de filosofiile competitive a accentuat necesitatea extragerii unor implicații filosofie din textele lui Marx. Al doilea motiv: la mijlocul secolului al XIX-lea, când Marx și-a constituit teoria asupra societății, el a lucrat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
detașare a teoriei marxiste de filosofiile competitive a accentuat necesitatea extragerii unor implicații filosofie din textele lui Marx. Al doilea motiv: la mijlocul secolului al XIX-lea, când Marx și-a constituit teoria asupra societății, el a lucrat Într-un mediu epistemologic În care știința nu era suficient de separată de filosofie. Promovarea teoriei marxiste drept concepție a mișcării comuniste a accentuat profilul său filosofic global drept o „filosofie științifică”, o „concepție globală despre lume și viață”; o teorie considerată a conține
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de mișcarea comunistă, În care PCUS avea rolul central și adoptat În documentele celorlalte partide comuniste. În România, socialismul științific s-a exersat, pe schema clasică, tot mai mult pe interpretarea documentelor Partidului Comunist Român. Socialismul științific avea un statut epistemologic ciudat. Dacă filosofia materialist-dialectică și istorică decurgea din textele clasice și putea fi deschisă unei anumite libertăți de interpretare, socialismul științific era un produs al „Înțelepciunii colective a partidelor comuniste”, În consecință neputând fi deschisă decât marginal opiniilor individuale. Din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înalt structurată elaborată de Uniunea Sovietică a fost pusă, din principiu, sub un anumit semn de Îndoială, fiind Înlocuită de documentele Partidului Comunist Român, care, slab relevante teoretic, erau invocate În introduceri pentru a avea statutul doar de „prezență”. Criza epistemologică a acceptării sociologiei Fiind crucial În Înțelegerea sociologiei românești În perioada comunistă, voi rezuma atitudinile din această discuție, utilizând analiza lui Costea, Larionescu, Ungureanu (1983, 58 și urm.), care Însă nu cuprinde toate punctele de vedere formulate atunci. - Sociologia marxistă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
caracterul universalist al marxism-leninismului. - Se avansează și o atitudine pragmatică: nu este productiv să ne Întrebăm ce ar trebui să fie sociologia, ci să considerăm că sociologia este ceea ce fac efectiv sociologii. Neputând găsi o soluție ideologic acceptabilă, problema poziției epistemologice a sociologiei este trecută Într-un con de umbră. Când nu poți să soluționezi o problemă, soluția cea mai bună este să o ignori. Pe linia acestei soluții, Costea, Larionescu și Ungureanu (1982, 59) constată că, după 1970, preocuparea pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
con de umbră. Când nu poți să soluționezi o problemă, soluția cea mai bună este să o ignori. Pe linia acestei soluții, Costea, Larionescu și Ungureanu (1982, 59) constată că, după 1970, preocuparea pentru a fixa poziția sociologiei În contextul epistemologic marxist-leninist a scăzut rapid. Autorii citați mai sus - cu siguranță, din motive de ocolire a unei opțiuni dificile ideologic -, adoptă o poziție În aparență dogmatică: sociologia În România este marxistă, fundată pe paradigma marxist-leninistă. O asemenea atitudine eu aș taxa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]