1,343 matches
-
chiar din scrisorile ce adresa Dincă mumei sale, din Paris. În toate săptămînele, ea venea de la viie, cînd găsea o scrisoare de la fiul ei, alerga răpede la mine ca să i-o cetesc. Simțeam și eu o plăcere întru aceasta. Stilul epistolar al lui Dincă, la început simplu și prostălan, dintr-o lună într-alta căpăta o înflorire progresivă" - Emanciparea țiganilor, cap. XVI). Sunt tot atîtea dovezi ale incapacității autorului de a inventa - am fi tentați să conchidem. În realitate, marea dificultate
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
Ciorănescu, dîmbovițean, la plecare, om de cultură al lumii, la sosire. Georgeta Adam inventariază stările lirice feminine, de la aer, la zbor. Nicolae Scurtu, la rubrica Restituiri, aduce completări biografiei lui MHS (și el distins colaborator al Litere-lor), analizînd un schimb epistolar al prozatorului cu poeta Victoria Ana Tăușan. La rîndu-i, Iordan Datcu descoperă un Radu Petrescu inedit, publicînd două cărți poștale trimise redactoarei de la Editura pentru Literatură, și apoi de la Editura Eminescu, Ioana Andreescu. Despre cărți, și despre prieteni. Școala de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
funcționa „sistemul" în această a doua perioadă a lui era că, pe de o parte, cenzura dădea drumul la cărți a căror publicare ni se părea imposibilă (nu mi-a venit să cred când au apărut Jurnalul de la Păltiniș și Epistolarul), iar pe de altă parte Securitatea strângea în jurul lor materialul de incriminare a autorului. Când mi-am citit dosarul, am înțeles că la o simplă apăsare de buton, la simpla schimbare a „liniei" de la o zi la alta, materialul pentru
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
disprețul oricăror reguli ale carierei diplomatice, s-a datorat covîrșitoarei influențe de care se bucura familia sa italiană. Zamfirescu nu-i uita însă nici pe șefii junimiști, în frunte cu Maiorescu, abil și metodic cultivați de la distanță, printr-un bombardament epistolar continuu și metronomic. În lumea românească, Maiorescu rămînea eminența cenușie absolută, iar Zamfirescu îi datora cariera, așa că susținerea corespondenței cu Pontiful s-a transformat în comandament permanent. I se adaugă gesturi mai puțin obișnuite, dar extrem de eficiente, precum elogiul ditirambic
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
al lor” și-„al lor”! L. N.: Până unde ajunge această feminitate în poezie? Ș.F.: Nu știu ce să răspund. L. N.: Despre muzele mai apropiate, cele ale literaturii noastre, unele cu nume: Zulnia, Elena, Veronica, Sofia ... Cum „v-a sunat” epistolarul Eminescu/Micle, spre pildă? Ș.F.: Din nefericire, nu mi-a „sunat” nicicum. Cartea, vânzându-se ca pâinea caldă, a dispărut rapid din librării, eu rămânând, din tembelism, cu mâna goală... Aproposito de Bălăuca, însă, pot spune că e autoarea
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
împins pe Cioran la adoptarea unei prudențe care a mers pînă la autocenzură (să ne amintim că după '90 și-a curățat ediția princeps a Schimbării la față a României de fragmentele socotite ilicite sub unghiul ideologiei dominante), în paginile epistolare eseistul nu se ascunde în spatele eleganței retorice. Sau, folosind chiar vorba lui Cioran, care slujește drept motto volumului: „Adevărul despre un autor e de căutat mai degrabă în corespondența decît în opera sa". Potrivit lui Dan C. Mihăilescu, corespondența ne dezvăluie
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
Zarifopol, cartea de debut a lui Șerban Cioculescu, din 1935, de la Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”. Un simplu pretext pentru proză scurtă în jurul faptului divers, fiindcă altminteri, o spune Cioculescu, cei doi se vedeau des, deci exercițiul epistolar nu-și avea rostul obișnuit. Așa se face, probabil, că privirea mi-a fugit repede de la omul din scrisori, sâcâit de vreo iarnă friguroasă, ori luat de emoția venirii în țară, la scrisorile din Caragiale, acela pe care-l (re
Trei scrisori by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4824_a_6149]
-
talentul lor poetic, lăsând poeziile în manuscris sau tipărindu-le în publicațiile brașovene („Foaie pentru minte, inimă și literatură”) sau blăjene („Organul luminării”) cu pseudonime încifrate, greu de decriptat, și numai în postumitate pe baza corespondenței lor publicate în corpusul epistolar G. Bariț și contemporanii săi. Așa este cazul acestui atât de puțin cunoscut Ioan Rusu (1811-1843), un „Cârlova al Blajului”. Pentru cercetătorii literaturii didactice românești, numele lui era cunoscut ca autorul unui manual, frumos intitulat, Icoana pământului (Blaj,1839-1841, 3
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
și Andrei Mureșanu, ardelenii pașoptiști simțindu-se în mod vădit atrași de acest „poet al libertății”. Ediția mai cuprinde studii istorice și lingvistice, unele cu note polemice, reproduse din aceeași publicație brașoveană a lui G. Bariț și, bineînțeles, interesantul său epistolar cu redactorul gazetelor care au găzduit producția sa poetică și publicistică. În concluzie: Ioan Rusu - un nume restituit istoriei literaturii române. Ioan Marginai, Stihuri din Sfanta Scriptura pentru multe lucruri. Prima concordanta biblica romaneasca, editie princeps dupa manuscris inedit de
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
schimbă mult din topografia esențială - conacul izolat, cadru ideal al iubirii. Ciudata configurare spațio-temporală a narațiunii descinde din romanele franceze ale secolului al XVIII-lea, al căror spirit este continuat și pe alte planuri. Astfel, Manoil, un fel de roman epistolar, compus din scrisori purtînd date precise, e de fapt un jurnal intim, ce ia forma scrisorilor adresate autorului. Și în Elena elementul epistolar e decisiv: numeroasele scrisori pe care personajele le schimbă modifică hotărîtor cursul evenimentelor. În linia aceluiași roman
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
XVIII-lea, al căror spirit este continuat și pe alte planuri. Astfel, Manoil, un fel de roman epistolar, compus din scrisori purtînd date precise, e de fapt un jurnal intim, ce ia forma scrisorilor adresate autorului. Și în Elena elementul epistolar e decisiv: numeroasele scrisori pe care personajele le schimbă modifică hotărîtor cursul evenimentelor. În linia aceluiași roman de secol XVIII, acțiunea se prezintă concentrată în timp: cele două părți ale lui Manoil se petrec vara, în lunile mai-iunie, apoi iarna
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
în același timp cu corifeii acestuia, pe care însă, din cîte mi-am dat seama, nu-i prea simpatiza, cursurile Facultății de Litere și Filosofie de la Cluj-Sibiu), Traian Blajovici a mers pe calea unei cariere didactice în care a excelat. Epistolarul alcătuit de Valentin Chifor, cel ce l-a însoțit multă vreme într-o „aventură intelectuală”, care i-a purtat pe amîndoi în mediul Institutului Pedagogic din Oradea (actualmente înălțat la rang de universitate sadea), dezvăluie o rețea de relații cu
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
autorul lor.) Chiar și așa, volumul constituie un eveniment. Înainte de a intra în subiectul propriu-zis al cronicii, câteva date tehnice doar. Cum spuneam, ediția e realizată de Antoaneta Tănăsescu, care semnează și prefața, Mai ciudat, tot mai ciudat. Traducerea corpusului epistolar aparține Alexandrei Florescu și lui Marius Chivu (care, fericită coincidență, a mai tradus în urmă cu câțiva ani un volum de poeme aparținându-i lui Tim Burton, nimeni altul decât regizorul celei mai recente ecranizări după Alice in Wonderland.) Indicele
Alice în țara cuvintelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5361_a_6686]
-
Sovietică în plină Balcanie bucureșteană, al doilea, ieșit din Gulag în Rusia modernă a tranziției. Vârste diferite, experiențe diferite, ba chiar și opinii diferite, expuse pe larg într-o corespondență savuroasă și adeseori paradoxală. N-aș vorbi, totuși, despre roman epistolar (narațiunea e ca și inexistentă, iar aspectul de lettres russes rămâne o convenție ieșită din pălăria unui singur autor), cât despre, schimbând tot ce-i de schimbat, dialoguri platonice. Ceea ce îndreptățește impresia, remarcată de mai toți cronicarii, că Ernu ia
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
atît de neeconomic al cuvîntului așternut cu intimă adresa. Rapiditate și lapidaritate, acestea șunt avantajele autoritare, de ordinul pragmatismului, pe care ni le oferă pe tavă evoluția tehnicii comunicaționale. Fie și așa. Dar să nu uităm că pînă deunăzi genul epistolar a fost încă reprezentat consistent sub condeiul scriitorului, fiind doar parțial adus la cunoștința publicului pe care-l presupunem încă interesat. Corespondență, bunăoară, a briantului I.D. Sîrbu, atît de amară în volutele-i persiflator meșteșugite, alcătuiește o categorica dovadă a
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
Ălui Gheorghe, datata 25 iunie 1984, sună așa: "Am primit o scrisoare de la Gheorghe Grigurcu, solidara, dorind să-i mai scriu etc.. M-am bucurat, evident! Eugen Simion dăduse-n gropi lăudînd cîțiva Ťdogmaticiť (Croh., Paul Georgescu)". Parcurgînd febrilele pagini epistolare ale lui Aurel Dumitrașcu, publicate acum, mi-am rememorat aerul foarte degajat, "imprudent" pe care-l emanau scrisorile primite de mine din partea acelui tînăr pe care nu-l văzusem la fața, cu atît mai mult cu cît aici observațiile privitoare
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
la o litanie cîntată obsesiv de același glas este risipită prin apariția celor două personaje fictive, A și B, protagoniștii disputei, care își trimit unul altuia epistole pe tema iubirii și a căsătoriei. Dincolo de camuflarea autorului în spatele celor două figuri epistolare, cărora de altfel nu ezită să le atribuie din plin propriile calități, ceea ce izbește este ușurința cu care Kierkegaard vorbește despre o temă de care nu a avut niciodată parte: căsătoria. Și, în general, este uimitoare în acest volum virtuozitatea
Elegia conceptuală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6617_a_7942]
-
prietenie, la urma urmelor, dintre cei doi, dincolo de relațiile lor editoriale ? Cum s-a mai remarcat pe drept cuvânt, scrisorile lui Cioran nu conțin surprize. Îl regăsim așa cum îl știm din cărțile sale și din alte, numeroase, confesiuni și exhibări epistolare. A depășit de acum etapa nihilismului radical și avansează, tot solitar, în cea dilematică, a nuanțărilor și reconsiderărilor retrospective. Constantă a rămas acuitatea cu care observă și interpretează lumea vremii sale. De aceea, cred că cea mai interesantă parte din
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
depășit de acum etapa nihilismului radical și avansează, tot solitar, în cea dilematică, a nuanțărilor și reconsiderărilor retrospective. Constantă a rămas acuitatea cu care observă și interpretează lumea vremii sale. De aceea, cred că cea mai interesantă parte din acest epistolar rezidă în comentariile sale asupra actualității politice. Două aspecte îl preocupă cu precădere: aberația criminală și stupidă a stângii europene, îndeosebi a celei franceze, și obsesia decăderii Occidentului, implicit imigrația islamică. Pentru ambele cazuri găsim opinii memorabile, concise, abrupte, nu
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
lumina relația lor atât de cordială într-o lume atât de tulbure, e bine să pornim de la un detaliu care nu știu să fi fost remarcat și anume acela că inițiatorul și totodată cel care a întreținut acest consecvent schimb epistolar n-a fost Cioran, ci Kraus. Este de aceea păcat și curios că, dintre scrisorile sale, s-au păstrat doar cinci. Fiindcă marea majoritate a scrisorilor lui Cioran sunt mesaje de răspuns, 82 dintre ele începând invariabil cu "Vă mulțumesc
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
lipsită totuși, oximoronic, de o stranie mândrie drastic refulată. Nu însă și când îi scrie lui Kraus. Se simt, așadar, compatrioți. Cu atât mai mult, cu cât, poate dintr-o complezență ce frizează uneori flateria, Cioran introduce în dialogul lor epistolar abundente referiri măgulitoare la Austria, mergând până la a o substitui reducționist înseși Mitteleuropei: "M-a bucurat foarte mult faptul că socotiți eseurile mele Ťaustrieceť. Un lucru e sigur: nu pot uita că m-am născut la periferia Austriei." Sau: "Păcat
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
din convingerea sa că între Rusia și Occident ar fi trebuit să stea un Imperiu puternic sau o, tot puternică, Austrie federală, cum preconizase Aurel C. Popovici, a contribuit la apropierea celor doi corespondenți. Treptat, relația lor a depășit stadiul epistolar evoluând la întâlniri live. În programul vizitelor sale pariziene, revederile lor devin obișnuință. Spre deosebire de vizitatorii intempestivi de care i se tot plânge, Cioran îl primește pe Kraus cu o cordialitate sinceră, pe care acesta o percepe și o apreciază ca
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
Celan și Ingeborg Bachmann, Eminescu și Veronica Micle, Franz Kafka, Hannah Arendt și Martin Heidegger, Cioran și Friedgard Thoma etc.). Se găsesc foarte multe lucruri în acest volum, deopotrivă utile și plăcute: o incursiune fascinantă în istoria antică a genului epistolar (Zoe Petre), bogate studii stilistice și semiotice, aduse la zi, despre limbajul scrisorii în medii tradiționale și electronice (Alexandru Nicolae, Adina Dragomirescu, Antoaneta Tănăsescu), literatură epistolară (Ioana Pârvulescu, Marius Chivu, Ioana Morpurgo), studii și comentarii de istorie și teorie literară
Epistolar erotographic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6483_a_7808]
-
prietenii de-o viață între doi cărturari împătimiți; ceea ce am trăit a depășit însă, în bogăție si intensitate, toate așteptările mele. Să mă explic: 1. Aventura se anunță captivantă de la bun început: e vorba de o carte imposibil de categorisit. Epistolar? Da și nu, fiindcă avem de-a face doar cu scrisorile unuia dintre corespondenți. Destinatarul lor, Ilie Rad, nu apare în postură de corespondent, dar își face pe deplin simțită prezența în zona metatextuală, a selecției și editării, a notelor
De amicitia by Anamaria Beligan () [Corola-journal/Journalistic/6493_a_7818]
-
dispoziție o interesantă selecție de facsimile. Se poate scrie un întreg eseu despre scrisul de mână al lui Ștefan J. Fay, de la Profesiunea de credință (p. 30), până la plăpândele litere din ultima scrisoare (p. 426). În tiparele „atipice" ale unui epistolar care de fapt e un roman (sau viceversa!), Ștefan J. Fay și Ilie Rad își țes povestea. Care se termină nu în cuvinte, ci într-o enigmatică imagine: autoportetul lui Fay, o siluetă în cerneală, „umbră care nu se știe
De amicitia by Anamaria Beligan () [Corola-journal/Journalistic/6493_a_7818]