433 matches
-
constituit implicarea Ministerului Cultelor și a Instrucțiunilor Publice care a cheltuit 60 milioane lei in 1962 pentru a construi în spital Palatul clinicilor chirurgicale. Chiar după participarea regelui Carol al II-lea la susținerea Epitropiei și declararea sa ca prim epitrop, problema întreținerii clinicilor universitare a rămas nerezolvată. Totalul cheltuielilor de întreținere a spitalului într-un an ajungea la circa 20 milioane, cele două ministere responsabile, Ministerul Sănătătii și Ministerul Cultelor, vărsând în bugetul instituției doar 13 milioane lei. În aceasta
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
au mai primit donații care se adresau celor săraci și bolnavilor și nu învățământului medical care, pe drept cuvânt, trebuia întreținut de stat. S-a încercat stoparea intervenției instituțiilor de stat în administrarea actului Epitropiei prin numirea regelui ca prim epitrop, acesta fiind de drept urmașul direct al celor 16 domnitori ai Moldovei care au înființat și au patronat așezământul „Sf. Spiridon”. Această formulă nu a putut continua din cauza evenimentelor istorice ulterioare. În timpul celui de-al doilea razboi mondial spitalul a
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
vechea și solida organizare a Epitropiei „Sf. Spiridon”. Nu este vorba de apelul la chetă publică atât de des întalnită în zilele noastre încât provoacă o reacție adversă celei dorite, cât de obținere a unor foste proprietăți și angajarea unor epitropi contemporani care să înnoade tradiția pierdută în 1934. Atât timp cât zidurile greu încărcate de istorie ne vor adăposti, vom duce înainte o activitate în slujba binelui, cu credința că efortul nostru nu este zadarnic, ca am contribuit și noi pe linia
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
cel Mare, un eveniment care a mobilizat la Putna elitele culturii românești. Ca urmare a creșterii numărului de credincioși, vechea bisericuță de lemn a devenit neîncăpătoare. Temându-se că lăcașul de cult s-ar putea prăbuși, primarul satului Putna și epitropul Elisei Bicu, o sprijină cu pari de lemn. În acest timp, el cere sprijinul Fondului Bisericesc al Bucovinei și astfel, în 1900, începe să se construiască o biserică de cărămidă, în imediata apropiere a bisericii de lemn. În anul 1908
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
o fostă livadă, folosită ca cimitir. Biserica este înregistrată de conscripția lui Buccow, din anii 1761-1762, cu care ocazie sunt conscrise și cele 101 de familii ortodoxe. Biserica constituie ctitoria preotului Popa Chiril, venit din Moldova, care împreună cu Cengher Simion, epitrop primar, potrivit inscripției: ,anno 1809” înscrisă pe ancadramentul intrării în lăcaș, au desăvârșit lucrările de edificare. Pentru ridicarea bisricii preotul Chiril (Chirilă) este ajutat de baronul Kemeny, asigurându-i materialul lemnos, tăiat din pădurile sale. De această dată cunoaștem și
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
documentele aflate în posesia Arhivei Episcopiei Caransebeșului, reiese că Atât Pavel Bufanu, cât și Pr. Valeriu Dabiciu succesorul lui (1905-1910), au avut ca reclamnați principali, pe Alexie Nafir, fiul lui Mihai Nafir, unul din ctitorii mănăstirii, precum și pe Ioan Băulescu, epitropul Mănăstirii Călugăra. Întreaga perioadă în care administrația mănăstirii a fost încredințată preoților de mir, cu două mici excepții, se află sub semnul implicării masive a mirenilor în dezvoltarea istorică a mănăstirii, prezența călugărilor fiind probabil evitată și sporadică. Avînd în
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
aduse în prima jumătate a secolului al XVII-lea pentru a fi reclădite în Straja. Starea proastă a acoperișului a dus la degradarea în timp a valoroasei picturi murale. Recent a fost reacoperită cu draniță pe cheltuiala credincioșilor, la stăruința epitropului Costea Ioan. Aceiași meșteri maramureșeni din Bârsana care au executat lucrarea au ridicat și o troiță și o nouă poartă de intrare. În biserică se păstrează obiecte de mare valoare artistică și istorică: icoane pe lemn, 7 icoane pe sticlă
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
din Decembrie 89, fiind membru cu drepturi depline al Asociației Luptătorilor din Decembrie ‘89 Deva din 1999, precum și Președintele Comisiei de Onoare a Asociației Județene a Răniților Revoluției și Urmașilor Eroilor Martiri Hunedoara - Deva. În perioada 1998-2010 a fost ales Epitrop al Parohiei Ortodoxe din Roșcani, Deputat al Protopopiatului Ortodoxe Deva în Adunarea Eparhială a Episcopiei Aradului și Hunedoarei și Consilier al Episcopului Aradului și Hunedoarei. Trebuie de asemenea consemnat faptul că în 2003 la Palatul Esterhazy din Viena (Austria) a
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
slujit comunitatea etnicilor germani din România și în alte funcții importante, de exemplu cea de președinte al Casei Generale de Economii din Sibiu ("Hermannstädter Allgemeine Sparkasse"), de președinte al consiliului de administrație al Uzinei electrice din Sibiu, precum și de prim-epitrop al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, adică cel mai înalt reprezentant laic al acestei comunități religioase. Hans Otto Roth a fost ales de zece ori deputat în Parlamentul României în perioada interbelică, iar în urma acestei performanțe, Curtea de
Hans Otto Roth () [Corola-website/Science/308857_a_310186]
-
unde se pescuia odinioară. Pe teritoriul domeniului erau plantați specii rare de arbori și arbuști. În anul 1942, domeniul Inculeț de la Bârnova a fost moștenit de către cei doi copii, Ion I. Inculeț și Georgel I. Inculeț. După moartea părinților lor, epitrop general al averii soților Inculeț a devenit Gheorghe Tătărescu, iar administrator colonelul Vladimir Sachelarie. Cei doi copii au construit în curtea conacului Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova, unde au fost reînfumate la data de 7 iunie 1942, rămășițele pământești
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
octombrie 1980 de către protopopul Șimleului Tăutu Victor și parohul local Pop Alexandru. La strană a cântat absolventul de teologie și candidat de preot la Zalnoc, Pop Ioan originar din Bălan, județul Sălaj. Cântăreț bisericesc a fost A[...] Traian și prim epitrop a fost Alesuțan Liviu.
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
-o încât de-abia se mai cunoaștea. Pe fațada balconului se păstrau scrise numele meșterilor în lemn după cum urmează: Roman Irimie din Vima, Irimuș Ioan din Valea Loznei și Pop Vasile din Cozla. Pictura s-a făcut în anul 1870, epitropi fiind: Dumitru Balint, Grigore Pop, Petre Pocol, Mihai Sava și Nicu Dragoșin. În anul 1967 exteriorul bisericii a fost tencuit. Biserica are o lungime de 12 metri și nu este declarată monument istoric. Azi, biserica de lemn din Valea Loznei
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
4 semiarcade. La construcția bisericii au lucrat 10 meșteri italieni. Biserica dispunea de 12 desetine de pământ, care și astăzi se mai numește Pământul Popii. În 1902 conducerea parohială le aduce mulțumiri sătenilor pentru contribuția adusă la construcția bisericii, precum și epitropului(starostelui) Nicolae Gavriloaie, iar în 1904, la 3 februarie, Sf. Sinod îl decorează cu cea mai înaltă distincție, ordinul Sf. Ana, categoria III, pe cetățeanul de onoare Teodor Șerban pentru construcția bisericii pe banii proprii. Localitatea a primit un important
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Chișinău, se reîntorc în București la finele războiului ruso-turc, în 1830. Frații Macedonski reintră în slujba statului ca tălmaci/târzimani. Lui Dimitrie Macedonski i se vând prin mezat/licitație două vii (Scăieni și Țintea, județul Prahova, 3 august 1832). Ca epitrop al Bisericii Staicului, porucicul Dimitrie Macedonski are diverse deferenduri cu diverși meșteșugari, cârciumari, alte categorii sociale, inclusiv cu cumnatul său, Crețescu (12 august 1835), pentru furtișag, neexecutări de lucrări contractate, împrumuturi de bani și altfel de daraveli/pricini. Porucicul Pavel
Dimitrie Macedonski () [Corola-website/Science/306145_a_307474]
-
bibliotecii până în 1917. Inaugurarea ei a avut loc în august 1832, în timpul aflării în exercițiul funcțiunii a guvernatorului A. I. Sarokumski. Cel care a organizat căutarea sediului, achiziționarea de fonduri de carte și inaugurarea ca atare a instituției a fost tutorele (epitropul) ei, doctorul în drept Petru Manega, originar din București. Primul bibliotecar a fost Gavriil Bilevici, un intelectual cu studii făcute la Cernăuți, profesor la Gimnaziul nr.1 de băieți din Chișinău, unde a fost găzduită un timp biblioteca. La baza
Biblioteca Națională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/314528_a_315857]
-
au adăugat importante ajutoare bănești din partea Mitropoliei Moldovei și Sucevei, păstorită de către IPS Mitropolit Teoctist Arăpașu. Lucrările s-au efectuat sub directa îndrumare a părintelui Vasile Bostan, ajutat de soția sa, presbitera Elena, de arhimandritul mitrofor Teofil Pandele din Galați, epitrop și consilierii parohiali. Mulți enoriași au efectuat muncă voluntară pentru construirea bisericii. Printre cei care au efectuat danii de valori mari este amintită de pisanie familia lui Ilie și Maria Maftei din Slătioara. De asemenea, au făcut donații credincioșii din
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
-i ajuta pe cei bogați să își răscumpere greșelile ajutându-i pe săraci. Și în Țările Române săracii nu au alt rol decât de a-i ajuta pe cei bogați să-și găsească iertarea păcatelor. Spitalul era gestionat de opt epitropi, patru primari și patru secundari, care erau supravegheați de marele vornic și marele logofăt, aceștia supravegheau, dar nu puteau să intervină, sarcina lor era de a media relația dintre epitropi și domnie. Cei patru epitropi primari țineau evidențele contabile și
Spitalul Clinic Colțea () [Corola-website/Science/314905_a_316234]
-
să-și găsească iertarea păcatelor. Spitalul era gestionat de opt epitropi, patru primari și patru secundari, care erau supravegheați de marele vornic și marele logofăt, aceștia supravegheau, dar nu puteau să intervină, sarcina lor era de a media relația dintre epitropi și domnie. Cei patru epitropi primari țineau evidențele contabile și răspundeau în fața celor secundari o dată pe an, aceștia erau iertați de dările către vistieria regală. În incinta mănăstirii, ridicată în perioada 1695-1697, începând cu acest ultim an, spătarul a ridicat
Spitalul Clinic Colțea () [Corola-website/Science/314905_a_316234]
-
Spitalul era gestionat de opt epitropi, patru primari și patru secundari, care erau supravegheați de marele vornic și marele logofăt, aceștia supravegheau, dar nu puteau să intervină, sarcina lor era de a media relația dintre epitropi și domnie. Cei patru epitropi primari țineau evidențele contabile și răspundeau în fața celor secundari o dată pe an, aceștia erau iertați de dările către vistieria regală. În incinta mănăstirii, ridicată în perioada 1695-1697, începând cu acest ultim an, spătarul a ridicat un spital cu 24 de
Spitalul Clinic Colțea () [Corola-website/Science/314905_a_316234]
-
spițerie „cu felurite leacuri și felurite buruieni tămăduitoare“, casă pentru chirurg, școală, odăi pentru dascăli și alte acareturi toate acestea fiind gata pe la 1714-1715 când nepotul său Ștefan le-a împrejmuit pe toate cu un zid. Pe la 1746 cei opt epitropi ai mănăstirii Colțea au considerat că este necesar să crescă veniturile veniturile așezămintelor ridicând un han care se afla, după cum indică planul maiorului Borroczyn întocmit între 1847-1852, aproximativ pe actuala stradă a Doamnei, pe partea stângă cum privim din bulevard
Spitalul Clinic Colțea () [Corola-website/Science/314905_a_316234]
-
Sf. Prooroc Ilie (azi Biserica Bulgară). Perioada de glorie a hanului n-a durat prea mult. După 1785, dată până la care se numărase printre hanurile de frunte ale Bucureștilor, datorită deselor ocupații străine, cutremurelor și incendiilor, dar și nepăsării unor epitropi mai puțin gospodari Hanul Colței începe, încet-încet a se ruina, până când, la exact 100 de ani de la construirea sa este demolat. Biserica și spitalul au fost afectate de un incendiu în 1739 dar au fost refăcute. Cutremurul din 1802, dar
Spitalul Clinic Colțea () [Corola-website/Science/314905_a_316234]
-
Hanul Colței începe, încet-încet a se ruina, până când, la exact 100 de ani de la construirea sa este demolat. Biserica și spitalul au fost afectate de un incendiu în 1739 dar au fost refăcute. Cutremurul din 1802, dar și nepăsarea unor epitropi mai puțin gospodari au dus la ruinarea fostului spital, care avea să fie reconstruit în anul 1836 după planurile arhitecților Conrad Schwink și Faiser, construcția fiind isprăvită la 1842. Nici această clădire nu a rezistat mult fiind la rândul său
Spitalul Clinic Colțea () [Corola-website/Science/314905_a_316234]
-
distrusă până la temelie de către autoritățile sovietice , pe locul său fiind înălțat Monumentul eroilor sovietici din Marele Război pentru Apărarea Patriei. Abia în 1995, după mari eforturi, s-a reușit reînființarea parohiei din localitate sub oblăduirea Mitropoliei Basarabiei, afiliată Patriarhiei Române. Epitrop era Vasile Iordăchescu, iar preot a fost numit pr. Anatol Cristea. Autoritățile ucrainene n-au recunoscut parohia pe motiv că Mitropolia Basarabiei nu era autorizată de guvernul Republicii Moldova. La 26 martie 2003, Administrația regională de Stat din Odesa a recunoscut
Hagi-Curda, Ismail () [Corola-website/Science/318408_a_319737]
-
din lemn la intrarea în curtea bisericii. În anul 1963, după cum atestă un istoric amplasat deasupra intrării, biserica a fost acoperită din nou cu tablă zincată, prin contribuția benevolă a credincioșilor și cu strădania preotului paroh Constantin Crainicu, a primului epitrop și casier Ilie a Nicolai Tipa, precum și a tututor membrilor din Consiliul și Comitetul parohial. În anul 1998, a fost construită în sat o biserică nouă de lemn cu hramurile "Sfinții Constantin și Elena" și "Ștefan cel Mare și Sfânt
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
este o inscripție cu caractere chirilice: "„Aice [să] odihnesc oasăle robului [lui] Dumnezău prezviter Pantelemon Maierean paroh Frătăuțului Nou, carele în ai 60-le ani ai vieții sale la 10 octombrie anul 1828 au răpăosat”". Crucea a fost refăcută de epitropul Epifanie Maierean în 1968. Între anii 1884-1896 a slujit aici ca preot paroh omul de cultură Iraclie Porumbescu (1823-1896), tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu. El fusese anterior preot paroh la Stupca, dar se mutase de acolo după moartea fiului său din
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]