562 matches
-
scriitorii evrei Ion Călugăru și Sașa Pană. 3.3.5 Liceul de băieți "Anastasie Bașotă", Pomârla Liceul de băieți "Anastasie Bașotă" din Pomârla, județul Dorohoi, a fost înființat la 18 februarie 1879, funcționând inițial ca școală particulară sub conducerea unei epitropii, iar din 1906 fiind administrat de fundația cu același nume. Din anul școlar 1906-1907 instituția este asimilată liceelor de stat, desfășurându-și activitatea conform legislației școlare în vigoare la acea dată. Lăcașul a fost creat cu fonduri lăsate prin testament
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
au auzit chiar din primii ani ai secolului al XIX-lea. Pe la 1800, mitropolitul Iacob Stamati a întocmit un raport cerând întemeierea unei școli și a unei biblioteci care să se bucure de drepturi de depozit legal. O anaforă a Epitropiei Școalelor, cu data de unu ianuarie 1828, cerea lui Ioan Sturza: "să se așeze în zilele Înălțimii voastre o școală pământească spre folosul necurmat al obștei și să poată alcătui o bibliotecă națională". Ideea începe să fie pusă în operă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
diferite, în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg sau de ispravnic. Ulterior, în epoca fanariotă va fi instituit sistemul epitropiei (epitropia școalelor, epitropia spitalului), cu funcții sociale și sanitare. Și în orașul nostru a existat un „catastih”, în care erau înscrise toate schimbările de proprietate din hotarul târgului. Cea mai veche mențiune trecută în documentul din 10 februarie 1618, unde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg sau de ispravnic. Ulterior, în epoca fanariotă va fi instituit sistemul epitropiei (epitropia școalelor, epitropia spitalului), cu funcții sociale și sanitare. Și în orașul nostru a existat un „catastih”, în care erau înscrise toate schimbările de proprietate din hotarul târgului. Cea mai veche mențiune trecută în documentul din 10 februarie 1618, unde se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg sau de ispravnic. Ulterior, în epoca fanariotă va fi instituit sistemul epitropiei (epitropia școalelor, epitropia spitalului), cu funcții sociale și sanitare. Și în orașul nostru a existat un „catastih”, în care erau înscrise toate schimbările de proprietate din hotarul târgului. Cea mai veche mențiune trecută în documentul din 10 februarie 1618, unde se arăta că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de pe teritoriul Austriei, sper a-și trece doctoratele mai ușor și spre a se înapoia în țară mai repede. Că A. Fătu era așteptat la Iași pentru o catedră de drept, este lucru cert. Faptul acesta rezultă clar din rapoartele Epitropiei Școalelor din Moldova cu privire la Academia Mihăileană. Astfel, prof. Petru M. Câmpeanu, titularul Catedrei de filozofie de la Academie din 1837, este invitat să țină în 1839/1840 cursul de Teoria legilor în general și cursul de Statistică la cei 17 studenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1839/1840 cursul de Teoria legilor în general și cursul de Statistică la cei 17 studenți din anul I de drept, întrucât A. Fătu nu venise încă de la Viena. Apoi, la 19 august 1840, îl întâlnim pe Câmpeanu înaintând către Epitropie un raport asupra viitoarei activități a studenților din anul II cărora urma să li se predea "Dreptul roman și științele politice". De abia peste câțiva ani vom afla, din raportul Epitropiei privitor a "starea învățământului din Moldova în 1844", că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
19 august 1840, îl întâlnim pe Câmpeanu înaintând către Epitropie un raport asupra viitoarei activități a studenților din anul II cărora urma să li se predea "Dreptul roman și științele politice". De abia peste câțiva ani vom afla, din raportul Epitropiei privitor a "starea învățământului din Moldova în 1844", că A. Fătu "carele se învrednicise la Viena de doctoratul jurisprudenței capătă în acest an, la Paris, și doctoratul în medicină și astfel va putea fi întrebuințat în una din aceste științe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
balneare existente Șarul Dornei, Slănic, Repedea sau Oglinzi. Cu tot ritmul relativ intens de dezvoltare a instituțiilor de sănătate, necesitățile de deservire medicală nu au putut fi însă acoperite chip satisfăcător. Dezvoltarea instituțiilor spitalicești în Moldova a beneficiat, datorită Generalei epitropii a casei Sf. Spiridon, de o evoluție mai unitară decât a spitalelor din Muntenia. Paul Pruteanu distinge, la originea spitalelor din Moldova, cinci modalități de acțiune: inițiativa particulară locală, inițiativa bisericilor și a mănăstirilor, inițiativa obștii, inițiativa Epitropiei generale Sf.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
datorită Generalei epitropii a casei Sf. Spiridon, de o evoluție mai unitară decât a spitalelor din Muntenia. Paul Pruteanu distinge, la originea spitalelor din Moldova, cinci modalități de acțiune: inițiativa particulară locală, inițiativa bisericilor și a mănăstirilor, inițiativa obștii, inițiativa Epitropiei generale Sf. Spiridon și inițiativa domnitorilor. Astfel, din prima categorie fac parte Spitalul Sf. Spiridon din Iași, întemeiat de Ștefan Bosie, și spitalele din Botoșani (Ion Mavromati), Bârlad (Elena Beldiman), Fălticeni (familia Stamati), precum și altele, înființate ceva mai târziu, imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
după 1850: Hârlău (logofeteasa Pulcheria Ghica), Tătărași-Iași (logofătul Cantacuzino-Pașcanu), Vaslui (familia Drăghici), Bacău (Pavel Cristea). Inițiativei bisericești i se datorează deschiderea Spitalului din Roman, Spitalului din Tg. Neamț și ospiciile Neamțu și Golia. Obștea a înființat spitalul din Galați, iar Epitropia generală a Casei. Sf. Spiridon al doilea spital din Galați și spitalele din Focșani și Tg. Ocna. Domnitorul, din inițiativa personală, a înființat Instititutul gregorian din Iași (Maternitatea Ghica Vodă) și Ospiciul Galata (Grigore Al. Ghica)7. Majoritatea acestor spitale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
puțin au resimțit spiritul îndrumător al acesteia. Sub acest aspect, spitalul Sf. Spiridon din Iași s-a afirmat ca o școală medicală pentru întreaga Moldovă încă de la începutul veacului al XIX-lea, acest rol accentuându-se în secolul următor. Generala Epitropie a căpătat chiar împuternicirea în 1833, prin Comisia doctoricească, de a confirma titlurile științifice medicale. În cadrul spitalelor Epitropiei au lucrat cei mai distinși medici din trecutul Moldovei. La baza administrației medicale de stat a principatelor au stat instituțiile filantropice înființate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca o școală medicală pentru întreaga Moldovă încă de la începutul veacului al XIX-lea, acest rol accentuându-se în secolul următor. Generala Epitropie a căpătat chiar împuternicirea în 1833, prin Comisia doctoricească, de a confirma titlurile științifice medicale. În cadrul spitalelor Epitropiei au lucrat cei mai distinși medici din trecutul Moldovei. La baza administrației medicale de stat a principatelor au stat instituțiile filantropice înființate mai cu seamă de Alexandru Ipsilanti, în Muntenia, și Grigore al III-lea Ghica în Moldova. Aceste instituții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de doi boieri epitropi. Sub domniile lui Constantin Moruzi și Alexandru I. Mavrocordat, așezământul acesta s-a extins. În 1810 figurau ca medici oficiali cinci doctori la Iași și câte unul la Bârlad și Hârlău. Curând, în 1813, se înființează Epitropia Casei doctorilor (Casa doftorilor). Angajați de Casa doftorilor, de obștii sau de Spiridonie, medicii au devenit mai numeroși în deceniile următoare și s-au răspândit în toate târgurile mai importante. Astfel, au funcționat medici oficialii și la Tg. Ocna (1781
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
au funcționat medici oficialii și la Tg. Ocna (1781), Botoșani (1793), Bârlad și Hârlău (1804), Roman (1809), Galați (1810) etc. Administrația sanitară a fost ridicată la un nivel mai înalt prin reunirea Casei doftorilor cu celelalte instituții (Cutia milelor și Epitropia Sf. Spiridon), eveniment petrecut în cadrul reformelor instituite de Kiseleff. Înființarea Comitetului sănătății a creat premisele unei asistențe sanitare mai raționale și extinse. Întreaga Moldovă a fost împărțită în cinci "departamenturi" sau "ocruguri", cu sedii în orașele principale: Iași, Botoșani, Bârlad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Observațiile mele asupra doctorilor din principatul Moldovei, în care supune unei analize critice o serie de dispoziții sanitare din Regulamentul Organic. El remarcă lipsa de unitate în conducere (reflectată, de pildă, în procedeul ca protomedicul să numească medicii de carantină, Epitropia pe cei de orașe, iar Comitetul sănătății pe cei de la departament) și subliniază discrepanța dintre teritoriul foarte mare repartizat și posibilitățile reale ale medicului de a deservi acest teritoriu. Mihail Zotta a fost și un pionier al acțiunilor de valorificare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
asemănător l-a avut mănăstirea Secu, unde se adăposteau mai mulți epileptici. De prin a doua jumătate a secolului al XIX-lea, deosebirea între internările în ospiciu și internările de adăpostire, pentru reculegere, a devenit evidentă. Ospiciile, odată preluate de către Epitropia Sf. Spiridon, au căpătat un caracter de instituție sanitară, ceea ce a făcut ca alienații să polarizeze tot mai mult spre aceste unități și să beneficieze de tratament medical calificat. Ne oprim, în continuare, asupra unor aspecte mai semnificative ale ospiciilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
satisfăcătoare. Au apărut unele fricțiuni între dr. Fleișer și conducerea mănăstirii. Dr. Fleișer se plânge, în 1856, că economul mănăstirii inițiază măsuri și efectuează modificări în administrarea ospiciului "peste capul doctorului" în a cărui sarcină cade "direcția acestui așezământ". Rezoluția Epitropiei precizează că Fleișer este îndreptățit în plângerea sa și că el, doar, are calitatea de director al ospiciului. În același an, intervin și alte complicații între părți, în legătură cu desființarea unei băi etc. Calitatea asistenței alienaților lasă atât de mult de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
zidite la 1843, clădiri care adăpostiseră tipografia mănăstirii până în 1857. Tipografia restrângându-se în aripa sudică a imobilului, iar seminarul în aripa nordică, a rămas mai mult spațiu pentru ospiciu. În 1866, ospiciul a fost pus sub administrația directă a Epitropiei Sf. Spiridon, care a continuat să utilizeze pe medicul primar atât la Spitalul din Tg. Neamț cât și la ospiciu, la ospiciu existând, totuși, în permanență, un medic secundar. Medicul secundar și intendentul ospiciului locuiau în incinta mănăstirii. Un șir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pe care le vom menționa la locul potrivit. Ospiciul Neamț funcționa în ultimele patru decenii ale secolului al XIX-lea cu un număr care se cifra în jurul a 80 de "crivaturi", internând tot timpul numai bărbați. Trecerea instituției sub conducerea Epitropiei a schimbat condițiile. În 1867, bugetul Epitropiei era de 100.293 lei vechi și 130 parale (P. Zosin). Epitropia a încercat o reglementare a internărilor prin introducerea primului regulament pentru internarea alienaților, care s-a publicat la 15.VII.1867
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
potrivit. Ospiciul Neamț funcționa în ultimele patru decenii ale secolului al XIX-lea cu un număr care se cifra în jurul a 80 de "crivaturi", internând tot timpul numai bărbați. Trecerea instituției sub conducerea Epitropiei a schimbat condițiile. În 1867, bugetul Epitropiei era de 100.293 lei vechi și 130 parale (P. Zosin). Epitropia a încercat o reglementare a internărilor prin introducerea primului regulament pentru internarea alienaților, care s-a publicat la 15.VII.1867 sub titlul de "Intrarea și ieșirea smintiților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
-lea cu un număr care se cifra în jurul a 80 de "crivaturi", internând tot timpul numai bărbați. Trecerea instituției sub conducerea Epitropiei a schimbat condițiile. În 1867, bugetul Epitropiei era de 100.293 lei vechi și 130 parale (P. Zosin). Epitropia a încercat o reglementare a internărilor prin introducerea primului regulament pentru internarea alienaților, care s-a publicat la 15.VII.1867 sub titlul de "Intrarea și ieșirea smintiților din spitalele de smintiți". Acest regulament a fost valabil până în 1896. Prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
acesta va primi un bilet de ieșire, fără a se specifica ce boală anume a avut (probabil o interpretare a principiului secretului profesional, inutilă însă deoarece biletul cuprindea însemnele ospiciului). Pentru a schimba oarecum profilul bolnavilor internați, în același an, Epitropia a tratat cu Direcția Penitenciarelor transferul bolnavilor cronici de la mănăstirea Neamțu la ospiciul Orgoești, care era sub conducerea acesteia. Cu aprobarea Ministerului de Interne (6 iunie 1867), sunt trimiși la Orgoești, 30 de bolnavi incurabili. Mai târziu, se vor refuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de bolnavi incurabili. Mai târziu, se vor refuza, în principiu, epilepticii, care vor fi îndrumați ca bolnavi cronici, tot la Orgoești. Aceste date sunt extrem de importante, deoarece întregesc cunoștințele noastre foarte sumare despre ospiciul atât de puțin cunoscut de la Orgoești. Epitropia a dorit să înființeze la Neamț o "secțiune pentru femeile alienate". Aceasta era cerută în special de prefectul județului Neamț, care intervenise direct la Ministerul de Interne. Sesizată de Minister, Epitropia a dispus ca 20 de paturi de la Neamț să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sumare despre ospiciul atât de puțin cunoscut de la Orgoești. Epitropia a dorit să înființeze la Neamț o "secțiune pentru femeile alienate". Aceasta era cerută în special de prefectul județului Neamț, care intervenise direct la Ministerul de Interne. Sesizată de Minister, Epitropia a dispus ca 20 de paturi de la Neamț să fie afectate femeilor, dar administrația ospiciului se opune (I7.VIII.1868), motivând imposibilitatea executării dispozițiilor. Motivarea nu este lipsită de semnificații. Ea se sprijină pe cinci puncte care, în ansamblu, subliniază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]