562 matches
-
se dovedesc insuficiente. Interesele de clan, amestecate cu un conservatorism antiunionist, întrețin ostilitatea față de inițiativa lui Negură; deși a reușit să adune peste patruzeci de studenți, i se refuză un spațiu de lucru; când a cerut o încăpere pentru disecție, Epitropia Sfâtul Spiridon a refuzat mult timp din motive puerile ("lumea din vecini se teme să nu învie morții, să fie stafii"), la examenul final, constatându-se buna pregătire a studenților, comisia, din care făceau parte Șt. Micle și dr. Gh.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
care se predau cursurile și se țineau lucrările practice, de o bibliotecă cu mai multe tratate din materiile de bază, aduse de Negură și traduse de el din germană și franceză, și are în continuare studenți. Dar, față de acest succes, Epitropia continuă acțiunile dușmănoase, i se retrage spațiul, se retrage bugetul secției de spital unde lucrează (chirurgie), i se transferă personalul de clinică; se adună, probabil, și alte persecuții, pentru că anul III, pentru care erau pregătite materia didactică, materialul informativ, laboratoarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
adăuga la numărul celor ce făceau Facultatea de Medicină din Iași, număr care în total atingea 120-130 de studenți. După anul 1910, profesorul Nicolae Iorga întemeiază pe strada Sărăriei un cămin pentru studenții basarabeni și mai obține o chilie de la Epitropia bisericii Bărboi pentru 5-6 studenți dintre cei cu resursele cele mai slabe". Cum se vede, studiul medicinii, și la Iași, ca mai pretutindeni în lumea care trecea de la al XIX-lea veac la al XX-lea, nu era deloc ușor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1919, pp. 4-40. 11 P. Pruteanu, Iacob Czihak, București, 1966, pp. 45-98. 12 P. Pruteanu, Medici în Moldova înainte de Regulamentul Organic în vol. Din istoria medicinii românești și universale, București, 1862, pp. 237-241. * Este interesant că, în același raport către Epitropia Sf. Spiridon, dr. Aronovici semnalează că prințul Suediei, medic de profesie, s-a interesat de ce Spitalul din Târgu Neamț nu utilizează antisepsia propusă de celebrul chirurg Lister și generalizată în occident. Răspunsul Epitropului-șef al Spiridoniei este memorabil: "Metoda în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din Paris la mine. Duminică, 11 octombrie/29 septembrie Ceva ploaie, foarte apăsător. Ora 10 plecat cu trăsura în oraș, în ținută de gală, la sfințirea bisericii Domnița Bălașa. Liturghie, foarte plin și cald, biserica încântătoare. După aceea în sala Epitropiei, mitropolitul, Bibescu, Văcărescu, Brâncovenii, N. Bibescu etc., multe doamne. Apoi vizitat spitalul. Ora 12¾ înapoi în Cotroceni. Audiențe. Orele 3-4½ Fălcoianu, orele 5-7½ Sturdza la mine. Cinat singur. Seara citit. Atmosferă apăsătoare. Luni, 12 octombrie/30 septembrie Vreme apăsătoare, enorm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de interes balneoturistic de importanță europeană. Principalele localități cu activitate medicală dispuse la liman și mare cu numeroasele lacuri sărate au fost organizate, coordonate și studiate sub raportul eficienței terapeutice de Prof. E. Hurmuzachie.. Au funcționat sub patronajul medical al Epitropiei Sf. Spiridon sanatoriile de la: Bugaz, Șaba, Budachi, Șabalat, Serghiești, Achembet, Burnaș, Tuzla, Borisăuca. După ocuparea sudului Basarabiei de către Ucraina s-a permis Republicii Moldova să-și construiască sanatorii pe o fâșie restrânsă în special în localitatea Sergheevca unde o perioadă de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
despăgubirii pentru reparația prejudiciului în funcție de întinderea acestuia. Mai târziu, Legiuirea Caragea (1818) formula principiul general al răspunderii civile: „...care din știință sau cu neștiință, sau cu greșeală va aduce stricăciuni altcuiva este dator a repara stricăciunea“, iar Codul Callimachi reglementează „epitropia casei doctorilor“ și stabilește condiții pentru responsabilitate: „oricare din doctori, fără mustrare de cuget... va călca acest legământ, făcându-se aceasta cunoscut la stăpânire, se va scoate din numărul doftorilor și tocmeala lui. Această evoluție vom încerca să o analizăm
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
p. 5). Conform Elenei Zamfir, anul 1775 reprezintă, odată cu apariția primei legi de protecție a copilului, începutul asistenței sociale moderne în spațiul românesc. De asemenea, "alături de breslele de calici și mănăstirile-spital pentru săraci, bolnavi și străini, apar Cutia Milei, Orfsnotrofia, Epitropia Sărmanilor Evgheniți. Funcționarea acestora din urmă a fost recunoscută și reglementată de Regulamentele Organice, astfel încât nu ni se pare deplasat să le considerăm embrionul asistenței sociale moderne românești" (Livadă-Cadeschi, 2001, pp. 236-237). "Treptat, activitățile de ocrotire socială cu caracter civic-religios
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în mediul rural sau ca ucenici la oraș. "Copiii orfani erau înfiați sau găzduiți pentru hrană sau creștere, primind ceea ce astăzi am putea numi asistență maternală, numai cu acordul Comisiei Epitropicești. Persoanele cărora le erau încredințați copiii orfani de Obșteasca Epitropie erau obligați să ajute copilul respectiv să ajungă "cinstit și vrednic" și să le dea "creștere după a lor stare", ceea ce însemna hrană, îmbrăcăminte, "căutare de boală" și educație. Persoanele sau familiile cărora li se încredințau acești copii primeau bani
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Iași (1968-1976; 1984-1989). Activitatea didactică și științifică i-a fost încununată și apreciată prin conferirea de medalii și distincții: Medalia Muncii, Ordinul Muncii, Ordinul Steaua României în grad de Cavaler etc. În 1991 a fost desemnat epitrop al nou reînființatei Epitropii a Spitalului „Sf. Spiridon“ din Iași. Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa“ din Iași i-a acordat, în 1999, Diploma de Onoare, cu prilejul aniversării a 120 de ani de învățământ medical ieșean, titlul de membru de Onoare
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în Turcia?!?! "...Să-l îmboldești să facă război! Să meargă pe drumul sfânt al luptei pentru Cruce, ca la "Podul" acela... cum îi zice..." urmează Mihail cu voce solemnă, ironică. Măi să fie! se dezlănțuie Ștefan. M-au pus sub epitropie! Știu ei cât am plătit pentru "Podul acela"?... Eu am dat partea mea: sângele! Partea lor e mai ieftină: aurul! În schimb, mă cinstesc cu palavre, cu "ambasadori"!... Să lipsească dinaintea ochilor mei, că mătur cu el Târgul Sucevei! Mâine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
este repartizat la un regiment din Ekaterinburg; la începutul lui 1826 își dă demisia. În 1829, era funcționar în administrația civilă, iar după doi ani, asesor la Judecătoria civilă din Chișinău. În 1835 se mută la Iași, unde lucrează pentru Epitropia Școlilor, după care, în 1841, se stabilește la Piatra Neamț. De acum înainte va îndeplini diferite funcții în magistratură (asesor al Curții de Apel din Iași, președinte al Divanului de Întărituri), devenind și membru al Divanului Obștesc. Nepărtaș la mișcarea de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
de anexe. Comunitatea evreilor din Dorohoi: organizare; instituțiile comunității Documentul oficializării Comunității evreilor din Dorohoi datează din anul 1896. În opinia dr.Iacob Gheller, Statutul Comunității evreilor din Dorohoi se numără printre primele din țară. Prin Statut se prevede că: „Epitropia comunității izraelite din Dorohoi are o misiune: de a fonda și întreține în oraș o școală izraelito-română; un spital; instituții de caritate pentru ajutorul celor lipsiți de mijloace; un templu pentru rugăciuni; un cimitir nou. Are obligația de a conserva
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nou. Are obligația de a conserva averea mobilă și imobilă aparținând comunității, de a accepta donații, de a strânge contribuții indirecte și voluntare numite gabele puse asupra tăierii vitelor, păsărilor, fonduri necesare pentru întreținerea instituțiilor. De asemenea, se precizează că „Epitropiei evreilor din Dorohoi va fi compusă din 21 de membri, din care: un președinte, doi vicepreședinți, un casier, un controlor, un secretar și 15 membri. Conducerea se alege din cinci în cinci ani. Pentru funcționarea instituțiilor va întocmi regulamente. Obligația
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fostu drepte mănăstirii Dancului, pentru care ...ne jălui egumenul Ioanichie că la domnie răpousatului...părintele nostru...Nicolae vodă, în a doa domnie, aflându-se mănăstire Dancul pustie, neavând purtătoriu de grijă, au fostu dat-o...această mănăstire în sama și epitropie lui Iezechiil ce-au fostu egumen...la Trieh Sfetitele.” Da, dar când a ieșit Iezechiil din epitropie, a oprit cele opt pogoane de vie, pe motiv că mănăstirea Dancu i-ar fi rămas datoare „cu optu sute de lei.” Pentru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vodă, în a doa domnie, aflându-se mănăstire Dancul pustie, neavând purtătoriu de grijă, au fostu dat-o...această mănăstire în sama și epitropie lui Iezechiil ce-au fostu egumen...la Trieh Sfetitele.” Da, dar când a ieșit Iezechiil din epitropie, a oprit cele opt pogoane de vie, pe motiv că mănăstirea Dancu i-ar fi rămas datoare „cu optu sute de lei.” Pentru asta a oprit cele opt pogoane de vie, ca să-și scoată datoria. - Citind acest zapis, mărite Spiri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ceti următoarele în limba românească: „La 1704, 1758 și 1807 s-au zidit din nou în locul altei mai vechi mănăstire, iar acum în zilele prea Inălțatului Domn Mihail Grigorie Sturza voievod s-au tocmit cu turn și cu frontoane, sub Epitropia boierilor Alecu Sturza Vist...,Spătariul Iacovachi Veisa și Vornicul Grigore Crupenschi. Leat 1847.” Si spune mai departe N.A.Bogdan: „...pe o icoană de argint foarte veche a S-tului Spiridon, ce este pusă pe unul din stâlpii interiori, s-ar ceti
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dat peste un nepot al crâșmarului, la care am descoperit documente vechi originale, cu traducerea alaturată, din care am aflat că Hlincea s a numit cândva „Nebuna”. Iată un fragment dintr-un „Jurnal” (procesverbal n.n.) întocmit la 26 septemvrie 1841: „Epitropia Sfântului Mormânt din Moldavia au ascultat jalba văduvii Mariei ce au fost soție mortului Iordache Harabagibașa...în cuprindere că: în vreme ciumii urmate la anul 1829 scoțându-să molipsiții de ciumă în viea ei spre aerisire i s-ar fi stricat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
însă, de a ajunge pe creasta dealului, să vedem ce biserică este cea aflată la margine de cimitir, în dreapta noastră. Este vorba de biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel. La începuturile ei era o capelă pentru prohodirea morților din bolnițele Epitropiei Sf. Spiridon. Actuala biserică a fost edificată într-o perioadă lungă de timp (1803-1925). Printre ctitori sunt amintiți: Mihail Sturza, Cantacuzino-Pașcanu, Alexandru Moruzi și Mitropolitul Veniamin Costachi. De aici înainte, urmăm șoseaua spre Aroneanu, care ne apare ca o curea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
au auzit chiar din primii ani ai secolului al XIX-lea. Pe la 1800, mitropolitul Iacob Stamati a întocmit un raport cerând întemeierea unei școli și a unei biblioteci care să se bucure de drepturi de depozit legal. O anaforă a Epitropiei Școalelor, cu data de unu ianuarie 1828, cerea lui Ioan Sturza: "să se așeze în zilele Înălțimii voastre o școală pământească spre folosul necurmat al obștei și să poată alcătui o bibliotecă națională". Ideea începe să fie pusă în operă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
funcționat ca intern la secțiile de la Spitalul Sf. Spiridon , apoi la Spitalul de Contagioși Izolarea, ambele din Iași. După absolvirea facultății, în 1922, a fost medic secundar, prin concurs, la secțiile de la Spitalul Sf. Spiridon, apoi medic primar la spitalele Epitropiei Sf. Spiridon din Petroșani și Iași și director al Spitalului Cantacuzino-Pașcanu, din Iași, transformându-l în numai doi ani într-o instituție spitalicească modernă. În anul cinci de studenție a fost numit preparator la Catedra de Bacteriologie la prof. dr.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
calitățile plastice ale acestuia. Fiind o personalitate în domeniu, a fost ales membru al The International Society for Diseases of the Esophagus (1993), membru al Uniunii Medicale Balcanice (1997), al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, membru fondator al Epitropiei „Sf. Spiridon” Iași(1992). Calitățile sale deosebite de chirurg, discernământul bazat pe un examen minuțios al pacientului, acuratețea tehnicilor aplicate au contribuit la formarea unei școli chirurgicale în clinica a-III-a Chirurgie. Posedând vaste cunoștințe de specialitate, documentat întotdeauna la zi
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
titluri și de lucrări, Iași 1993. ARTICOLE: -TÂRCOVEANU, EUGEN, O lumină aprinsă pe bisturiu, ca o candelă. CONSTANTIN DOLINESCU, Monitorul, Iași nr. 162, 11 iulie 2001, p. 4A -TÂRCOVEANU, EUGEN, Fost director al Spitalului „Sf. Spiridon” Iași. Membru fondator al Epitropiei „Sf. Spiridon” Iași, în revista Clinica, nr. 31, iulie - august 2001, p. 49 - 50 EXTRASE: -TÂRCOVEANU, EUGEN, In memoriam. Prof. dr. Constantin Dolinescu (1927-2001) Chirurgia, revista Societății Române de Chirurgie, Ed. Celsius, București, nr. 2, martie-aprilie 2002, p. 99-100 -LEON
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
IOAN, In memoriam. Prof. univ. dr. Gheorghe Ionescu (1914 - 2002), Iași, 2003, 3 p. mss (în arhiva autorului) IULIANO, GHEORGHE ( 1841 - 1911) MEDIC Primul cadru didactic al Clinicii Dermatologice din Iași, dr. Gheorghe Iuliano, medic primar al Secției sifilitice a Epitropiei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași, s-a născut la 20 ianuarie 1841, în Iași. Studiile le-a făcut la Facultatea de Medicină din Paris, făcând stagii ca extern la Spitalele Saint - Denis și Saint - Louis, iar în 1865, la Hotel
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și balneologie, dând examenele de specialitate la București. Între 1941-1947 a fost, prin concurs, medic secundar, iar între 1952-1955, medic primar. În formarea sa profesională a dat concurs de medic de circumscripție C.F.R. pe țară, concurs de medic secundar la Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon și examen de specialitate în dermato - venerologie, toate încununate de succes. La 30 mai 1961 a obținut titlul de doctor în științele medicale în specialitatea Dermatologie, în urma susținerii la I.M.F. Iași a tezei de doctorat cu tema
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]