552 matches
-
stomacul i se strângea la ideea că i se va spune să facă ceva ce nu era în stare. Lui Ashling îi plăcea certitudinea, însă singurul lucru cert la Colleen era că nu avea habar ce urma să se întâmple. Epuizant! Excitant, se corectă ea. Și fabulos. Și era haios să lucrezi cu atâția oameni noi - la cealaltă slujbă mai erau doar trei alți angajați cu normă întreagă. Dar, dacă se gândea mai bine, toți fuseseră nemaipomeniți. Nu ciudați ca Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
acum. Aici lucrurile stau altfel. Colleen este o revistă cu clasă. Credeam că suntem sexy, provocă Trix curajoasă. — Este posibil să fim amândouă. Of! Mercedes! Cum stai cu materialul ăla? Nu era tocmai o muncă provocatoare, dar era necesară. Și epuizantă. Ashling era terminată de oboseală. Pe lângă zilele lungi și stresante, mai ducea cu ea și grija sâcâitoare în legătură cu felul în care se terminaseră lucrurile cu Marcus luni seara. De ce nu se culcase cu el? Nu era ca și cum se păstra pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Și sexul. Nu își mai dorea să o facă de trei ori pe noapte. Și nu era normal să i se ceară asta. Nimeni nu cerea așa ceva după ce trecea pasiunea de la început. Dar el încă dorea la fel de mult și era epuizant. Dar toate astea erau nimic pe lângă bomba pe care el tocmai o lansase - faptul că „întâlnise pe altcineva“. Fierbea de furie și era foarte umilită. Mai ales pentru că, undeva în mintea ei, își imaginase mereu că ea îi făcea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mai amabil era Publius Ovidius, poetul. Dar într-o zi, pe neașteptate, li s-au adus acuzații scandaloase, la fel cu cele care o distruseseră pe mama. Ovidius a fost trimis în exil, în plină iarnă, la Tomis, o călătorie epuizantă pe mare și pe uscat; a murit acolo. „Numai o minte femeiască teribilă poate folosi asemenea arme“, ne-a spus Aurelius Cotta ultima oară când l-am văzut. Și sora mea a fost împroșcată cu noroi, aceeași tortură ca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
scrisese: „Este nevoie să ne înfrânăm lăcomia de a mări și mai mult imperiul“, acea cupido proferendi impero. Împăratul îi spuse în cele din urmă lui Sertorius Macro, care mergea alături de el: — Acolo am purtat, vreme de decenii, niște războaie epuizante. Și se gândea: „În Orient, toți își amintesc de Germanicus. Știu cum și de ce a fost ucis. Se întreabă cum gândește fiul său“. Revedea palatul din Epidafne, invitații străini care îi urcau treptele. Însă abandonarea armelor, întotdeauna necesare în cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
apărând pe neașteptate în bucătărie și lumânările care amenințau să se răstoarne la cea mai mică mișcare. Tot ce lipsea ca să fie o cursă cu obstacole în toată regula era povestea cu dusul oului în lingură. Trebuie că a fost epuizant să ne urmărească agitându-ne înainte și înapoi ca niște boxeri care boxează în gol și, sincer, cred că inima lui Harry ar fi fost mai puțin solicitată dacă l-ar fi privit pe Mark ținându-mi capul sub lama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
a-i fi admiratoare, dar nici una care să poată Înțelege precum Constance tot ceea ce presupunea procesul de creație. O Întrebă la ce lucrează. — Revizuiesc Anne, pentru publicarea În volum. — A, ce ocupație Încântătoare, spuse Henry. Creația e Întotdeauna un efort epuizant, dar reviziile sunt o adevărată plăcere. Ce bine-ar fi să putem revizui fără să trebuiască mai Întâi să scriem! — Da, e un lucru pe care-l poți face chiar și când ești deprimat, spuse Constance zâmbind. Asta e partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
se păru palidă și trasă la față, cu obrajii, de obicei netezi și rotunzi, acum ușor zbârciți, ca merele care au stat prea mult depozitate. Când se interesă de sănătatea ei, Îi răspunse că „făcutul bagajelor“ i se păruse mai epuizant decât altădată și apoi, În săptămâna petrecută la Londra după plecarea de la Oxford, avusese parte de o Întâlnire neplăcută cu dentistul și contractase o răceală serioasă. — Parisul are să te ajute să Îți revii, Îi spuse Henry. La vremea asta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
merse foarte bine. În timp ce se desfășura, Elizabeth Robins, care stătea Împreună cu dna Hugh Bell În loja absentului Henry James la invitația lui, simți o imensă ușurare În contul autorului, dar și al său propriu, căci Își amintea cât fusese de epuizant procesul de alinare a sentimentelor lui rănite după cronicile dezamăgitoare la Americanul și după anularea spectacolului cu Calea doamnei Jasper și era Încântată să scape de repetarea acestei Îndatoriri. Îl admira enorm pe Henry ca romancier și critic și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
răspunse Alexander pe un ton care nu suna deloc bine. O să ne bizuim pe ce spune publicul. Te țin la curent. Întorcându-se spre Kensington, regretă impulsul care Îl mânase la teatru. Se simțea supt din nou de vârtejul amețitor, epuizant, de emoții care părea să Învăluie orice proiect teatral, provocând o alternanță nesfârșită de speranță și deznădejde care ucidea sufletul. Ce repede abandonase hotărârile luate după-amiază! Se jură Încă o dată să lase În urmă eșecul, să Își reînnoiască legăturile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu stucaturi albe. Acesta era Bayswater-by-the-Sea. El și Du Maurier petrecură timp Îndelungat plimbându-se În sus și În jos pe promenadă sau sprijinindu-se de balustrada terasei În timp ce discutau, căci coborâtul pe potecă până pe plajă presupunea și un urcuș epuizant Înapoi sau o ascensiune incomodă cu scârțâitorul teleferic Sandgate. De cele mai multe ori erau singuri, dat fiind că Emma găsea inconfortabilă promenada deschisă și neumbrită pe vremea aceasta excepțional de caldă. Du Maurier continua să nu fie, după cum spunea și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
obosită ca și ceilalți dar, la urma urmei, ea nu fusese În navă. Pentru ea, astronava era ceva care-i apăruse pe monitoare, un spectacol TV, ceva abstract. Tina nu fusese confruntată cu realitatea unui mediu nou, cu efortul mental epuizant de a Înțelege ce se Întâmplă, ce Înseamnă toate astea. Păreți obosit, domnule, remarcă Tina. — Da. Toți suntem obosiți. — E din cauza atmosferei, spuse ea. Respirarea helioxului. Norman se gândi la explicațiile psihologice pe care tocmai le Încercase În gând. — Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să intru în bucătărie. Când am închis ușa în spatele meu, am oftat prelung și profund. Mâinile îmi tremurau așa de tare, că abia am putut să umplu ibricul cu apă. Mi-era așa de greu să fiu cu el. Era epuizant să mă prefac că totul era în regulă. Iar faptul că trebuia tot timpul să-mi țin în frâu furia criminală mă storcea de puteri. Dar trebuia s-o fac și pe-asta. De dragul lui Kate, aveam de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o revistă cu țara, e dramatic. Dar să confunzi o toaletă cu sufletul, chiar așa chinuit cum e, pare-o tragedie cu final neașteptat. Noroc că vine-un ofițer de securitate și ne vorbește de nopți de nesomn, de muncă epuizantă. Nici nu știm „cît de mult s-a ocupat securitatea de noi”. Aici nu mai am replică. Și s-a ocupat „pentru ca tu, omule cinstit, să-ți poți vedea În liniște de munca și creația ta”. Sigur că uneori mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vorbe, par confuze, încâlcite, complicate, obositoare și îndepărtând de la mersul povestirii despre mersul faptelor. Dacă va fi gândit asupra lor și Andrei Vlădescu, asta va fi mai târziu, poate chiar în aceleași vorbe, chemându-se unele pe altele într-o epuizantă înșiruire. Dar s-ar putea ridica întrebarea: de ce-i acord atâta atenție, de ce atâta infinitezimală disecție a acțiunilor unui om care prin nimic sau aproape nimic nu este superior altora? N-aș ști să răspund. Pentru că mă întreb, de astă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
zile o să aibă vești de la ea. Termenul trecuse. În două zile va veni cu siguranță măcar o vedere scrisă în grabă, își zicea. N-a venit nimic. Probabil e foarte ocupată, trebuia s-o înțeleagă, știe ce înseamnă munca asta epuizantă, își mai spunea. Cele două săptămâni se apropiau de sfârșit. Era surprins că se gândește atât de des la ea, îi aștepta revenirea cu emoție. Cu o zi înainte și-a pus gândurile pe hârtie, era acolo aproape întreaga lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să port geanta neagră de pânză. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc din noaptea aceea este tentativa de a naviga primprejurul masivului meu pat În cizmele cu toc, cu fustă, fără bluză și cu dese pauze de odihnă În urma epuizantului efort. Trebuie să fi leșinat din cauza anxietății, pentru că adrenalina a fost cea care m-a trezit la ora cinci și jumătate dimineața. Am sărit din pat. Nervii Îmi fuseseră Încordați la maximum toată săptămâna și-mi simțeam căpățâna pe cale să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
sifilis. — Emily tocmai a aflat că are mononucleoză și Miranda vrea să mă duc cu ea la prezentările de modă. Nu că e nemaipomenit? am zis eu cu un zâmbet vesel pe față. Toată istoria asta era de‑a dreptul epuizantă. Mi‑era silă că trebuie să mă duc, dar faptul că trebuia să Îl conving pe el că pentru mine asta era o mare șansă era de zece ori mai scârbos. — Nu Înțeleg. Nu se duce la prezentările astea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
se aplică tehnicile de respirație artificială și masaj cardiac extern 4. Primul ajutor în caz de arsuri (șocuri termice sau electrice) Arsura este o boală generală a întregului organism (nu numai a pielii arse) și este însoțită de un șoc epuizant și dismetabolic, boală care se prelungește și după vindecarea suprafeței. În general, cauzele arsurilor pot fi: - contactul direct cu flacăra produsă prin aprinderea unei substanțe inflamabile sau explozia unui recipient cu o asemenea substanță; - contactul pielii și mucoaselor cu lichide
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
mi-am zis în taxi, vânătoarea asta de PS ar putea fi stresantă. Câteodată, viața asta în vâltoarea evenimentelor mondene e la fel de istovitoare ca stagiul dintr-o tabără de instrucție militară. Uneori n-ar strica să fac lucruri mai puțin epuizante, ca, de pildă, să duc o viață fără mondenități, într-un mediu relaxant, cum ar fi peisajul rural britanic. Ce-i drept e drept, nu aș mai avea pantofi eleganți, dar sunt alte avantaje într-o zonă unde nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
amenința mereu cu toiagul de tambur-major, convocându-l la audieri oficiale, știind că imaginea aceasta avea să i se estompeze, dar că, simultan, poseda neîndoielnica particularitate de a-i reveni, aidoma, într-un alt vis. Se trezi, din somnul lui epuizant, simțind încorsetarea aceleiași platoșe de oțel scandinav, observând că în vârf de minaret, înalt și svelt, strălucește lugubru Semiluna de aur. Falduri de marmură albă șed nemișcați ca și altădată, iar leii înaripați străjuiesc depărtările. Era misiunea Svetlanei să întâmpine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
curățat, îndepărtat cărămizi și bucăți fierbinți de beton. Broboane de sudoare se adună la rădăcina părului dar se usucă repede sub dogoarea flăcărilor din jur. Mâinile sângerează lovite de fiarele armăturilor, unghiile se rup în zidurile prăvălite. După o muncă epuizantă, din spatele unui uriaș morman de moloz apar scările unui beci. Brusc, dintre dărâmături, se dezvăluie corpul metalic, uriaș, al unei bombe rămasă neexplodată. Soldatul a cărui lopată se oprise lângă detonator, nici măcar nu tresare când o vede. Încremenește cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
putere. Domnule căpitan, eu am venit să lupt, nu să fac mâncare, a răspuns el atunci cu voce subțire, dar hotărâtă ca a unui general în fața armatei, încât toți cei prezenți au început să râdă în hohote. În timpul nenumăratelor și epuizantelor marșuri strivea praful sau mocirla drumurilor cu bocancii cazoni mult prea mari, cocoșat sub povara raniței din care ieșea capătul unei cutii de vioară, legată cu sfoară groasă. La toate putea renunța, mai puțin la draga și scumpa lui vioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
1990) mai egali decât egalii lor și au devenit, brusc, revendicativi, justițiari, autoritari și intoleranți. Ce-a urmat se cunoaște. Efectul se vede: ce viață literară avem? Cum arată viața literară românească? Arată ca un câmp de luptă. Lupte mărunte, epuizante, deloc creatoare, foarte provinciale. Aici se manifestă toate idiosincraziile, resentimentele, voința de putere. Voiam, în fapt, să vă spun că n-a fost ușor nici ieri, în vremea totalitarismului comunist, nici azi - în fervoarea și haosul libertății - să-i aperi
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
Marina Constantinescu Mergînd cu mașina spre teatrul din Ploiești, încercînd să evadez psihic din acel bară la bară epuizant de enervant, am plonjat, prudent, în amintirile mele legate de spectacolele lui Radu Afrim. Imagini fel de fel mi se derulează, ca la cinematograf, prin fața ochilor. Mi-a plăcut de la început teribilismul lui, să spun așa, dar nu acela cu
Șase personaje în căutarea.. - Despre senzualitate. Și Radu Afrim - by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8661_a_9986]