1,457 matches
-
rândurile dreptei și ale noii democrații creștine, însă va avea un cuvânt de spus prin 2004. N-ar face-o, când nu s-ar rostogoli pe povârnișul mortal al unei curse ce pretinde pentru uzul obștesc mai tot ce câștigă. Ereditatea unor cumplite vremi când răul platnic era agățat cu capul în jos deasupra ligheanului cu mangal fumegând stăruie în genele noastre. A fi introdus o fiscalitate de tip occidental într-o comunitate cu stricte venituri de subsistență este darul pe
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
de tip comportamental care apare tot mai frecvent ca diagnostic pentru copii și adolescenți. Motivele creșterii explozive a comportamentului hiperactiv pot fi identificate În schimbarea radicală a tipului de cultură În care trăim, a alimentației, a educației și, poate, a eredității. Indiferent de cauza identificată este evident faptul că asistăm la o creștere a cazurilor de ADHD și potențial ADHD și orice părinte și educator responsabil trebuie să caute și să aplice activ 204 soluțiile pe care le are la Îndemână
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
respectiv. 2. La nivel psihic un copil trebuie să fie dezvoltat și să fie capabil să desfășoare diferite funcții psihice În mod continuu, ascendent, progresiv, dinamic, la diferite niveluri de complexitate. Cei trei factori care influențează dinamica dezvoltării psihice sunt: ereditatea, mediul și educația. Ereditatea este dată de ansamblul de gene ce conțin informații transmise prin mecanisme genetice, fiziologice, anatomice. Mediul reprezintă ansamblul factorilor naturali și sociali ce determină dezvoltarea psihologică a presonalității copilului. Factorii naturali sunt dați de mediul geografic
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
psihic un copil trebuie să fie dezvoltat și să fie capabil să desfășoare diferite funcții psihice În mod continuu, ascendent, progresiv, dinamic, la diferite niveluri de complexitate. Cei trei factori care influențează dinamica dezvoltării psihice sunt: ereditatea, mediul și educația. Ereditatea este dată de ansamblul de gene ce conțin informații transmise prin mecanisme genetice, fiziologice, anatomice. Mediul reprezintă ansamblul factorilor naturali și sociali ce determină dezvoltarea psihologică a presonalității copilului. Factorii naturali sunt dați de mediul geografic În care trăiește copilul
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
de Al. Marcu, au scris A. Armbruster, Rudolf Windisch, Lorenzo Renzi și alții, între care și noi înșine: bibliografia de specialitate este vastă! III. în nici o altă parte a fostului Imperiu roman comunități romanofone nu au fost atât de absconse eredității lor latine! Termenul vlah suprima ideea (colectivă) a unei old ethnicity și obnubila identitatea: vlahii constituiau numai un �corp străin" în plurietnia danubiano-balcanică (prin documentele medievale, a arătat, printre alții, Stelian Brezianu, ei erau considerați Daci, Misieni, Bessi, ba chiar
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
ideologică, reacțiile politice ale autorităților ecleziastice și culturale grecești nu au întârziat să se facă simțite. Anateme ortodoxe (împotriva lui M. Boiagi), acuzații de �atentat" la �cauza națională grecească" nu au mai putut avea efect: comunitățile românofone erau legate, prin ereditatea latino-romanică, cu un stat numit România, aflat la nordul Dunării. Integrarea în romanitatea românească se împlinise! Este drept, prima consecință a fost... inimiciția Grecilor: Aromânii, în special, altădată beneficiari ai culturii grecești, se orientau, acum, spre latinitate! Rezultatul: cei care
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Între lirismul de iatac al lui Alecsandri și nemișcarea lunatică a lui Eminescu, Sihleanu ar fi adus, de trăia mai mult, un temperament sangvin, furtunos, de fiu de boier cult trăind între salon și sălbăticia de la moșie, biciuit de turburea ereditate pe jumătate aristocratică, pe jumătate câmpenească. Complexitatea bărbatului rafinat și barbar totdeodată, pe care se va încerca s-o înfăptuiască Macedonski mai târziu, o găsim la Sihleanu nefabricată. Instinctul războinic, literar la romantici, la el născut în tradiția unui trecut
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
boli la care acesta este expus. Anomalia are un caracter spațial, structural, de tip constituțional. Boala are un caracter temporal, ea intervenind „la un moment dat” în istoria normalului. Anomalia este constituțională, congenitală, fiind legată de nașterea individului și de ereditatea acestuia. Dacă este dobândită, ea devine infirmitate. Anomalia poate deveni o boală, dar de fapt ea nu este nici în acest caz boală, ci doar o structură particulară. În opinia lui K. Schneider, „personalitățile anormale sunt cele care se îndepărtează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt cei care mențin sau favorizează starea de sănătate mintală. S-ar părea că există aici o suprapunere de termeni. Trebuie însă precizat că factorii de protecție sunt legați de constituția bio-psihică, de temperamentul și tipul caracterial ale individului, de ereditate, de capacitatea acestuia de a asimila noul și de a se adapta la mediul ambiant, fizic și social. Factorii sanogenetici sunt în primul rând factori exogeni, care pun în mișcare anumite situații circumstanțiale în producerea stării de sănătate mintală. După cum
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ecologici exogeni, reprezentați prin: factori meteo-climatici; factori demografici; factori de morbiditate; b) factorii socio-economico-culturali exogeni, reprezentați prin: habitat; mediul familial; nivelul cultural, educația, tradițiile, valorile, religia, învățământul; factori profesionali; factori economici; factori sociali; c) factorii psihologici endogeni, reprezentați prin: constituție, ereditate, temperament, caracter; comportament; factori patogeni variați. În ceea ce privește factorii circumstanțiali, aceiași autori menționează două grupe de circumstanțe, pozitive și negative: a) circumstanțele pozitive sunt date de: nivelul de trai crescut; acțiunile profesionale conforme cu aptitudinile; alternarea activității profesionale cu distracțiile; alimentația
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a vieții o au performanțele, actele și realizările individului, prin aceasta el „obiectivându-se” pe sine (K. Jaspers, L. Binswanger). Biografia privește o singură și unică viață și cuprinde un set de conexiuni temporale (K. Jaspers), reprezentate prin: dimensiunea biologică (ereditatea); dimensiunea psihologică (familie, comunitate, societate); dimensiunea culturală, constând din obiectivarea prin tradiție a valorilor; dimensiunea morală. Din punct de vedere sintetic, distingem două categorii de biografii de bază, cărora le corespund anumite relații cauzale și semnificative (K. Jaspers): categoriile biologice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
organizarea și dinamica familiei, pe care o scindează în „familii tradiționale închise” și „familii moderne deschise”. Concomitent se pune în discuție și problema „familiei extinse” sau „lărgită”, definite ca grupul larg de indivizi care au legătură cu familia nucleară prin ereditate, căsătorie, înrudire etc. Schemă pg. 124 - 4/. Situația prezentă Contribuția trecutului Circumstanțele materiale Caracteristicile de grup ale familiei Interacțiunea familiei cu comunitatea socială Este absolut clar că starea de sănătate mintală a membrilor unui grup familial depinde în foarte mare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru sănătate (ca și pentru boală) decât în conformitate cu un anumit număr de variabile socioculturale (copilărie, educație, modelele imitate, formare spiritual-morală etc.); b) personogeneza, care consideră că atât sănătatea mintală, cât și boala psihică sunt legate de factori individuali: constituție (bio-psihotip), ereditate, temperament, educație etc. Importante sunt trăsăturile ce diferențiază bolnavul psihic de deviantul sociopatic. Bolnavul psihic se retrage din lume, își îngustează relațiile interumane, boala psihică rupe contactul vital cu realitatea. Individul se izolează mergând până la închiderea în sine morbidă, autistă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
diferite aspecte: influențe familiale, educație greșită, frustrări sau carențe emoționale în copilărie, influența unor stări de gravă criză socială (revoluții, războaie), factori economici, mod de viață, perioade de șomaj, mizerie, alcoolism, toxicomani; b) factorii legați de constituția bio-psihică a individului, ereditate, antecedente patologice personale sau familiale etc. În ceea ce privește natura factorilor incriminați în criminogeneză, L. Varvaeck menționează următoarele categorii: factori morali și sociali puri; factori patologici puri (boli psihice, episoade toxice sau infecțioase etc.); asocierea factorilor constituțional-ereditari cu factorii de mediu social
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
îi reprezintă o anumită maturitate afectivo-intelectuală, inadaptarea socială și amoralismul, precum și o imaginație exuberantă; în această grupă de criminali intră personalitățile anormale: amorali, perverși, dezechilibrați, impulsivi; personalitățile de tip „degenerat” în sens lombrosian, în cazul cărora accentul se pune pe ereditate și tulburările de caracter și intelect; c) criminalii ocazionali sunt persoanele care comit în mod cu totul ocazional crime, cu caracter pasional (dragoste sau gelozie), fie datorită unor stări emoționale puternice (mânie, ură, răzbunare), fie dintr-un anumit fel de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instituții de specialitate; încadrarea în activități profesionale de diferite forme și grade, conform cu capacitățile psihice ale pacienților; dispensarizare. f) Psihoigiena alcoolicilor și a toxicomanilor Se impun în primul rând măsuri de psihoprofilaxie. Se va ține seama de terenul și de ereditatea psihologică și somatică a acestor indivizi. Astfel, vor fi evitate contactele cu anturajele vicioase, răul model, modul de viață dezordonat, vagabondajul, conduitele de dependență, stările depresive și anxioase, situațiile de eșec și orice ar putea duce la o „retragere din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
armonioase a speciei”. Se pot vedea din această definiție influențe ale unei mentalități derivate din darwinismul social, susținut, în secolul al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX, de Galton, Katsainos, Fournier, Parrot, Marfan, Hutinel. Eugenia pune accentul pe ereditate, pe tarele ereditare și riscul de transmitere genetică a bolilor psihice. Ea este corelată cu o mentalitate represivă a societății față de boala psihică și bolnavii mintal, considerându-le stări sociale incurabile, și în consecință soluțiile constau fie în împiedicarea apariției
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Rădulescu, S.; Voicu, M., Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Banu, G., „Certificatul medical prenupțial”, în Rev. Ig. Soc., 5, 1936. Banu, G., „Eugenia poporului românesc”, în Rev. Ig. Soc., 11.12, 1941. Banu, G., „Eugenie, ereditate, rasă”, în Mari probleme de medicină socială, București, 1938. Banu, G., L’hygiène de la race, Masson, Paris, 1939. Banu, G., La science de la médecine sociale, București, 1940. Banu, G., Sănătatea poporului român, București, 1935. Banu, G., Tratat de medicină socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Psychol., 12, 183, 1957. Shoham, S., Crime and social deviation, H. Regnery, Chicago, 1966. Siegerist, H.E., Introduction à la médecine, Payot, Paris, 1932. Siemens, H.W., Ereditarea, igiena rasei (eugenia) și politica populației, Editura Tirajul, București, 1937. Siemens, H.W., Ereditatea. Igiena rasei și politica populației, București, 1937. Simmons, J.L., Deviants, Glendessary Press, Berkeley, 1969. Sivadon, P., Duron J., La santée mentale, Privat, Paris, 1979. Sivadon, P., Traité de psychologie médicale, vol. I-III, Pr. Univ., Paris, 1973. Slater, E.; Roth
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Corneliu Istrate, Iași, 2004, p. 168-172. </ref>. Acest din urmă act constituțional a reinvestit domnia cu atributul ei cel mai semnificativ: alegerea pe viață a domnitorului dintr-un număr restrâns de boieri autohtoni, fără Însă a-i asigura perpetuarea prin ereditate. Punând În practică principiul modern al separării puterilor În stat, Regulamentul Organic a Încercat să limiteze puterea absolută a domnitorului, așa cum era ea exercitată până atunci, În schimb i-a oferit o serie de atribuții În conducerea efectivă a statului
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
În modul de guvernare a lui Al. I. Cuza, modificare sesizată mai ales de acei contemporani care-l contestau pe domnitor. În 1864, Al. I. Cuza a admis, fără nici un fel de reacție din partea sa, campania lui Cezar Bolliac privind „ereditatea tronului”, apoi a Înfiat pe cei doi copii avuți dintr-o relație extraconjugală cu Maria Obrenovici și nu s-a formalizat, se pare, când cel mai mare dintre băieți, În mesajele de felicitare primite, era denumit „moștenitorul tronului” <ref id
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
un rol activ în procesul de învățare. Elevii, participanți activi, își imprimă ritmul propriu și propriile strategii. Modalitatea de învățare este individualizată nu standardizată. Învățarea care îl situează pe elev în rol central, asociază învățarea focalizată pe particularitățile fiecărui individ (ereditate, experiență, perspective, pregătire, talente, capacități și nevoi) cu focalizarea pe predare, împărtășire a cunoștințelor respective (cea mai buna informație ce se furnizează, stimularea motivației, învățării și acumulării de cunoștințe de către toți elevii). Consecințe pedagogice Acomodarea încă din școală cu tehnica
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
În cadrul relațiilor internaționale. Era un titlu mai bine definit În documentele diplomatice ale vremii, un statut care exprima mai multă stabilitate, o consecință firească a câștigării independenței de către un stat cu suprafața și cu numărul nostru de locuitori, iar atributul eredității anula definitiv dorința altor pretendenți de a accede la tron. Noul rang Îi determină pe oamenii politici români să aibă poziții mai ferme față de ingerințele Austro-Ungariei, În Comisia Mixtă sau a „războiului vamal”, mergându-se până la „Înghețarea” relațiilor pentru aproximativ
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
prin dialoguri siropoase. Subiectul pornește de la o situație analoagă celei din schița sadoveniană de tinerețe Doi feciori. Boierul Isaie Murat are doi băieți: unul legitim, Andrei, celălalt, Mitruț, rezultat dintr-o aventură preconjugală cu o chelăreasă. Primul depozitează tarele unei eredități criminale. Infatuat, țâfnos, crud, el devine, după preluarea atribuțiilor de stăpân, un zbir. Se înfurie din nimic, bate slugile, ba chiar pe Mitruț, „îngrijitorul” moșiei. În vinele lui clocotește sângele otrăvit al înaintașilor pe linie maternă, Solovenii. Mitruț e din
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
Primul e un roman-parabolă având amprentă istorică mai mult prin scriitură. Evenimentele trec în plan secund, din narațiune distingându-se figura aproape legendară a unui vornic capabil de mari sacrificii. În Poteci fără întoarcere destinul personajului central este trasat de ereditate. Fiu al unui haiduc, argat la curtea boierului care i-a destrămat familia, acesta devine conștient de influența nefastă a stăpânului asupra existenței sale, ceea ce îl face să se revolte și să lupte pentru restabilirea dreptății. După 1989 V. își
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]