1,410 matches
-
până când au trecut de soare/ până când mi-ai uibit și privirea lungă / cât dragotea de la un pol la celălalt pol” / ... ( Aveam...) Destrămarea timpului este motiv de îngrijorare și întristare. Cine ar putea apăra, opri această tainică destrămare „dacă nu iubirea?”. Erosul este prezentat în tonuri calde, ușor umbrite de efemeritatea clipei, de acestă trăire cameleonică , „abruptă”... „ca o pasăre pierdută în propriu zbor”. Căutând „miezul adevărului” ajunge la înțelegerea că „toate se reprezintă prin adevăr sau minciună”, acestea fiind la rândul
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
farduri inutile. E și Cain, și Abel, deopotrivă, este și tandră, și aspră până la vehemență, fermitate, "Stăpân și slugă/Al unui singur poem". Un amestec de patetism reținut și euforie străbat întreaga retorică a autobiograficului, emoția e ținută sub control, erosul e cunoaștere și încordare, iar credința încă nu și-a stabilit sensul: " În zdrențe de purpură/ Biserica mea/ Umblă desculță/ și fără cămașă". Melancoliile nu s-au eliberat de vină, nostalgiile sunt încă vulnerabile, inadaptarea e refuzată. Realul e developat
CRONICA LA AUTOPRTRET de MELANIA CUC în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366720_a_368049]
-
călători prin lumile eterice pentru o iluzorie clipă alături, până ce visul se sfârșește și totul se destramă. Asemeni unei înălțătoare zeități a iubirii, poeta unește în vocea sa interioară atât pe Penelopa cât și pe Nausikaa în visul culminant al erosului universal, al iubirii eterne, precum Goethe afirmă în ultimele două versuri din „Faust”: „Etern femininul / Ne înalță-n tării.” Cititorul, pătrunzând în acest vis mirific, se va descoperi de fapt pe sine în viața de zi cu zi, înfiorat de
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
de mii de ani despre Pomul Vieții, despre Arborele cunoașterii, despre Copacul abundenței, despre Pietrele prețioase ale doamnelor, despre Adăpostul unde vom găsi Izvorul apei vieții, despre Formă de foc a adevăratei ape...vom putea cunoaște, în sfârșit, adevărul despre Erosul înaripat și despre celălalt Eros care înnaripează. Și nu în ultimul rând, cel mai mare preț va fi plătit acum de noi, femeile libere, prin aflarea adevărului ascuns de mii de ani despre originile castelor din toată lumea, care s-au
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
Pomul Vieții, despre Arborele cunoașterii, despre Copacul abundenței, despre Pietrele prețioase ale doamnelor, despre Adăpostul unde vom găsi Izvorul apei vieții, despre Formă de foc a adevăratei ape...vom putea cunoaște, în sfârșit, adevărul despre Erosul înaripat și despre celălalt Eros care înnaripează. Și nu în ultimul rând, cel mai mare preț va fi plătit acum de noi, femeile libere, prin aflarea adevărului ascuns de mii de ani despre originile castelor din toată lumea, care s-au întemeiat prin aceste Contracte de
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
de la care va fura rime, ritmul, teme și le înoiește, trecându-le prin personalitatea lui. Ca dovadă că după ce profesorul moare, Eminescu nu mai e interesat de gimnaziu și pleacă aiurea hoinărind cu trupa de actori prin țară. Acum înflorește erosul. Era la vârsta când iubirea dă în floare. Iubirea și aventura pun stăpânire pe el. Colindă țara cu trupele de actori, se emancipează, discută cu artiștii, devine chiar artist în ,,Răzdvan si Vidra”, jucând rolul ciobanului. Un rol de seamă
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
unul e romancier, altul dramaturg, altul poet și ultimul povestitor. Patru genuri în care literatura română excelează. Complexitatea proteică în opera lui Eminescu te întâmpină pretutindeni. El caută mereu ,, cuvântul ce exprimă adevărul” într-o fugă melodică fără precedent. Ridică erosului cele mai frumoase versuri din literatura română. Eminescu descopere lumea așa cum este, aceasta este revelația noastră când îi citim opera. Fenomenul Eminescu a fost unic, de la el încoace poezia se scrie altfel. Ba chiar putem să spunem că adevărata poezie
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
contrapuneri de trecut și prezent, prin alternări între un punct final și pragul unui alt început, care se bazează pe virtuțile verbului poetic și ale metaforei. Constantă rămâne statornicia în idealul căutării deplinului înțeles, în alcătuirile complexului univers uman, „între eros și thanatos”. Pulsațiile versurilor sunt viață din propria-i viață, căci, în esență, litera spiritului este cea care lucrează ființa, între meșteșug și inspirație, într-un spațiu al eterogenului și al inepuizabilului. Lirice și profund reflexive, cele 365 de Iconosonete
INVITAŢIE LA O LANSARE DE CARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352463_a_353792]
-
Acasa > Strofe > Atasament > EREZIA LUI EROS Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Inerția poeziei să te lași în voia frumu seții Ca și când ar fi ultima șansă Ur mează Apocalipsa Cuvintelor Să nu-ți pese nici de marele
EREZIA LUI EROS de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352574_a_353903]
-
Acasa > Poeme > Antologie > LOGOS ȘI EROS Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 675 din 05 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului toamnele... muzici funebre în surdina ploilor gloria serii e strânsă-n vitralii albastre cromatica lor stinsă încă arde solitar la balcoane sau pe prispe
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
alb demult s-au săpat fântâni de liniști peste anii noștri grei trupul gol pe dunga vremii cruci așteaptă să-nvieze ne-a ucis jocul de-a moartea lumea urcă printre zei. luni, 5 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: logos și eros / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 675, Anul II, 05 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
de educație și cultură a devenit frumosul și binele, καλοκαγα (kalokaga). În plus, Platon a mai remarcat și reținut încă o altă valență a frumosului: marea sa putere de atracție. Frumosul este cel care cheamă sufletele prin ceea ce el numește „eros” (ερως). Erosul care reprezintă aspirația către valorile supreme în spiritual filosofiei grecești: bine, adevăr și frumos, are două trăsături principale: 1 - el presupune drept condiție esențială existența frumuseții ca idée veșnică. Cosmosul însuși este frumos, deoarece participă la această frumusețe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și cultură a devenit frumosul și binele, καλοκαγα (kalokaga). În plus, Platon a mai remarcat și reținut încă o altă valență a frumosului: marea sa putere de atracție. Frumosul este cel care cheamă sufletele prin ceea ce el numește „eros” (ερως). Erosul care reprezintă aspirația către valorile supreme în spiritual filosofiei grecești: bine, adevăr și frumos, are două trăsături principale: 1 - el presupune drept condiție esențială existența frumuseții ca idée veșnică. Cosmosul însuși este frumos, deoarece participă la această frumusețe veșnică (κοσμος
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
spiritual filosofiei grecești: bine, adevăr și frumos, are două trăsături principale: 1 - el presupune drept condiție esențială existența frumuseții ca idée veșnică. Cosmosul însuși este frumos, deoarece participă la această frumusețe veșnică (κοσμος areîn greceste sensul de podoabă, frumusețe); 2 - eros echivalează cu a fi atras de ideea frumuseții. Scopul actului religios însuși nu este altul decât acela ca sufletul să contemple, aprins de dragoste, Frumusețea „transcendenta”. Urmașii lui Platon vor relua cercetările magistrului. Astfel, Aristotel (383 - 322 î.d.Hr
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
ochi singur vede marea frumusețe a Unului” căci „sufletul nu ar putea să vadă frumosul fără să devină el însuși frumos” [11] . Frumosul originar, transcendent, este izvorul inepuizabil al frumuseții parțiale din lumea văzută, iar aspirația oamenilor către el este eros - dragoste. Plotin reia câteva din ideile nuanțându-le și aprofundâdu-le. Astfel, afirmă și el identitatea Binelui și a Frumosului. Virtutea este frumoasă și, la rândul său, frumosul este bun. Sunt idei care vor fi reluate în operele Sfinților Părinți ai
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
tuturor lucrurilor, potrivit cu firea lor și pentru că el este cauza bunei armonii și luminozități, ca o lumină ce transmite tuturor transmisiunile de frumusețe făcătoare ale razelor ei izvorâtoare” Sf. Dionisie Areopagitul, preluând de la Platon ideea că Frumosul divin este și eros, dragoste, vede în aceasta principiul unificator al întregii creații în Dumnezeu, după modelul perihorezei intratreimice fundamentată tot pe iubire. „frumosului mai presus de ființă i se spune frumusețe... și ca una ce atrage la sine toate și le adună pe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
întregul cosmos nevăzut și văzut și din ea își au existența toate cele ce sunt, ea fiind cauza transcendentă a tuturor armoniilor, comuniunilor și atracțiilor dintre ființe [34] Sf. Dionisie Areopagitul, preluând de la Platon ideea că Frumosul divin este și eros, dragoste, vede în aceasta principiul unificator al întregii creații în Dumnezeu, după modelul perihorezei intratreimice fundamentată tot pe iubire. „frumosului mai presus de ființă i se spune frumusețe... și ca una ce atrage la sine toate și le adună pe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
ordin [38] . Prin urmare, Frumusețea este cauza de unitate a făpturilor în Dumnezeu și întreolaltă prin iubirea de Dumnezeu și întreolaltă. Dumnezeu Însuși, în marea Lui frumusețe și bunătate, își deschide dragostea proniatoare către toată zidirea asupra căreia Își revarsă erosul Său creator, menținător și desăvârșitor al tuturor celor existente. Întreaga pronie dumnezeaiască se manifestă datorită erosului, iar aceasta își are izvorul în Frumosul și Binele [39] Caracterul arhetipal al Frumuseții dumnezeiești a rămas o idee perenă în teologia ortodoxă după
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
iubirea de Dumnezeu și întreolaltă. Dumnezeu Însuși, în marea Lui frumusețe și bunătate, își deschide dragostea proniatoare către toată zidirea asupra căreia Își revarsă erosul Său creator, menținător și desăvârșitor al tuturor celor existente. Întreaga pronie dumnezeaiască se manifestă datorită erosului, iar aceasta își are izvorul în Frumosul și Binele [39] Caracterul arhetipal al Frumuseții dumnezeiești a rămas o idee perenă în teologia ortodoxă după apariția lui Corpus Areopagiticum. În Tomul Aghioritic, Sfântul Grigorie Palama face apel la această idee în
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Dumnezeu se poate înstrăina omul de multiplele lui patimi, precum și de tendințele ce îi denaturează realitatea profundă existențială. „Se poate spune că această comunicare interpersonală a omului cu Dumnezeu-Omul are o funcție antropologic-catartică” . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului Cu alte cuvinte, importanța pedagogică a [81] . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
83] . Persoana se află în spațiul restaurării, în spațiul noii creații, și al învierii. De acum, încă de când trăiește pe pământ, omul poate să își așeze trupul pe tronul lui Dumnezeu,- omul este absorbit, de parcă ar fi în cer (XXIX). Erosul dumnezeiesc este pentru Sfântul Ioan „țelul pedagogiei lui filocalice ”. Scara este un dinamism. Întrebarea cea mai importantă este acum aceasta: Unde ne aflăm pe Scară? Răspunsul trebuie să-l găsim fiecare din noi în propria conștiință. Preasfințitul Kallistos ne spune
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
aflăm pe Scară? Răspunsul trebuie să-l găsim fiecare din noi în propria conștiință. Preasfințitul Kallistos ne spune că „aceasta este o Scară pe care fiecare din noi trebuie s-o urcăm, pentru noi înșine” Desăvârșirea dinamică și infinită este erosul ca mișcare și înclinație a persoanei atrase de Dumnezeu.”. Scara este un dinamism. Întrebarea cea mai importantă este acum aceasta: Unde ne aflăm pe Scară? Răspunsul trebuie să-l găsim fiecare din noi în propria conștiință. Preasfințitul Kallistos ne spune
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
ariciului/ ascuns în poem ca sub o lespede grațioasă”. Poet vital, cunoscut pentru strălucirea lumilor sale imaginare, cu fastuoase combinații retorice, Ion Cocora a cântat viața în plinătatea ei, “întâmplările sufletului”, a scris despre poezie, dar și despre moarte ori eros. “De parcă ar vorbi de un altul, insuportabil de familiar”, constată Nicolae Breban (2003). Acum se întoarce cu totul spre sine, discursul se personalizează, regia devine mai austeră, poetul întâmpină cu “stoicism” (notează Marin Mincu) tarele existenței. Dar tonul firesc, reținut
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
armele și intri în luptă fără altă armă decât Numele Domnului. Și atunci Numele, devenit Prezență, ne inspiră cuvintele, tăcerile, gesturile cu adevărat necesare. Celor care ajung în această „stare de rugăciune”, totul le este „înapoiat însutit”; „Ei cunosc transfigurarea erosului, căutată cu atâta disperare de adepții freudo-marxismului! Percep cu o „plenitudine” extraordinară taina ființelor și a lucrurilor, fața ascunsă a lumii. Primesc harismele paternității spirituale, darul vindecării, darul proorociei. Această paternitate - asemenea celei dumnezeiești, pe care o reflectă - depășește, integrând
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]