2,389 matches
-
de Recepții al Muzeului Național Cotroceni. Organizat sub înaltul patronaj al Excelenței Sale Philippe Beke, ambasadorul Regatului Belgiei la București, Festivalul își asumă în egală măsură o dimensiune artistică și o vocație educativă. Evenimentul își propune să depășească limitele unui public erudit, pentru a se adresa unei audiențe mai largi. Concertele Festivalului invită publicul să descopere spiritul epocii baroce prin intermediul muzicii, al instrumentelor istorice și al tehnicilor interpretative specifice. Atmosfera caldă și deschisă a concertelor va fi fericit întregită de rafinamentul Marelui
Festivalul de Muzică Veche - Bucureşti 2011, la Muzeul Naţional Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/68645_a_69970]
-
fără asemenea virtuți. Presupunând că ar izbuti să le aibă, ceea ce nu e deloc simplu, îi rămâne de găsit o soluție de armonizare a proiectului personal cu nevoile celor din jur. Unii istorici au ales să se manifeste deopotrivă ca erudiți și ca oameni ai cetății, însă istoriografia s-a complicat enorm, impunând adesea o disjuncție de planuri. Opțiunea nu e tocmai ușoară, iar raportul dintre social și individual o problemă de neocolit în viața oricui. - În desfășurarea istoriei noastre s-
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
insurmontabile. Magris urăște naționalismele de toate felurile, dar, afirma el într-unul din puținele interviuri acordate presei, cele mai periculoase naționalisme sunt cele mărunte. La împlinirea, acum,a două decenii de la încetarea războiului rece, scriitorul italian, profesor universitar, germanist și erudit, a fost răsplătit cu Premiul Păcii de către Asociația Librarilor Germani. Distincția se adaugă unei liste impresionante de trofee pe care Claudio Magris, născut la 10 aprilie 1939 la Triest, le deține deja: Premiul Strega, Premiul Erasmus, Premiul Cărții la Leipzig
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
lucrătura verbală densă, nutrită de innumerabile rezerve combinatorii, de-o inepuizabilă inventivitate, de-o mirabilă vervă (i s-ar putea asocia lui Șerban Foarță doar strălucitorul Luca Pițu, inventator și d-sa al unui idiom lingvistic, bizuit pe ingenioase jonglerii erudite, la fel de personal-apetisant). Ia naștere astfel un univers compus din verbe, care, deși, în principiu, „un fenomen de ordin germinativ", „transmitere a unei dispoziții", spre a-l cita pe Roland Barthes, constituie totodată o obiectivare. O distanțare de sine a eului
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
Tudorel Urian Mereu în vervă (polemică), erudit și cârcotaș, Mircea V. Ciobanu este o prezență obișnuită la standurile organizate de Editura Știința din Chișinău la cele mai importante târguri de carte bucureștene sau din Europa. Cu un entuziasm de nezdruncinat, mereu cu mintea plină de proiecte editoriale
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
care încăpea lumea ei și lumea toată, întrebată la un moment dat ce ar trebui să facă o femeie, un copil... a răspuns, mereu la fel: să iubească. Tot asta spune, la sfîrșit, Radu Beligan. Asta țîșnește din această conferință erudită, din această confesiune profundă. Și sinceră. Radu Beligan și-a căutat amintirile care se iubesc, tot așa cum Mozart căuta notele ce se iubesc. Mărturisirea lui mi s-a părut dincolo de istoria teatrului. Mi s-a părut o mică bijuterie depusă
O seară la Caracal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7436_a_8761]
-
Brunaux, istoric care a coordonat cîteva șantiere arheologice în Franța (siturile de la Gournay-sur-Aronde, Saint-Maur, Chaussee-Tirancourt și Montmartin), cercetător axat cu precădere pe civilizația galilor și celților, s-a decis să pună ordine în stufărișul temei. Urmarea este scrierea unei cărți erudite în care lumea druizilor este scrutată cu acribie de filatelist împătimit. Ceea ce îl irită cu precădere pe autor e tocmai măsluirea imaginii druizilor din rațiuni de hiperbolizare comercială. Potrivit autorului, druizii sînt victimele imaginației avide de aventuri cu pitoresc arhaic
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
anchetă de tip polițist. Dai de un indiciu, îl urmărești o vreme, îl abandonezi pentru a urmări altul, apoi revii la el și tot așa, într-un labirint masiv și prolix, și totuși impunător ca informație documentară. Oricum, o carte erudită în care, se vede bine, competența într-un domeniu e incompatibilă cu vraja exercitată între hotarele lui.
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
a se afla înaintea unei probleme insolubile. Ne înfățișează mai întîi cîteva preciziuni de metodă: „Grea întrebare, grea de tot, Iolanda. Te credeam puțin mai indulgentă cu cvasiignorantul care sunt. Numai că întrebarea, pe cît cred, e grea și pentru erudiți. Ceea ce e sigur e că ea trimite în contrafactual; și că acesta deresponsabilizează Cuvîntul ultim e grotesc, dar just, în măsura-n care utopia îți îngăduie să aberezi în voie. Or, «ce-ar fi existat în locul cărții?» E un enunț
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
părut Cronicarului ceea ce a găsit Marian Zidaru în arhive britanice și românești cu privire la Colaborarea lui Iuliu Maniu cu Special Operations Executive, la începutul anilor '40, în conexiune cu studiul profesorului Ion Calafeteanu despre perioada de neutralitate a României. Mereu uimitorul, eruditul nostru colaborator Mihai Sorin Rădulescu e și el prezent în noua revistă cu genealogia lui Lucrețiu Pătrășcanu, căruia îi descoperă o îndepărtată înrudire cu Emil Cioran. Cronicarul se abține să dezvăluie alte surprize din sumarul care alternează cercetări și eseuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6816_a_8141]
-
de citate, traducerea ar fi îngroșat volumul neîngăduit de mult, editorii împăcîndu-se cu gîndul că fiecare carte își alege cititorii și că cine este cu adevărat preocupat de ideile ei va depăși piedica de limbă. În concluzie, o carte neconvențională, erudită și temerară, ținînd de un alt tipar spiritual decît cel republican.
Rex sacrorum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6819_a_8144]
-
în toată pagina, dar măcar pe o rază de patru-cinci rânduri propoziția aceasta aruncă în aer întregul echilibru critic. Nimeni nu poate acuza Arta comparației de inadvertențe de informație. Scuza autorului, lansată de la-nceput, cum că n-ar fi un erudit, trebuie pusă în contextul bunului simț care-i este, acestuia, specific. Poate Chioaru n-are depozitele de fișe ale lui Adrian Marino, dar, oricum am lua-o, carte știe! E pus la punct cu tot ce apare, citează numai cu
Bulina roșie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6820_a_8145]
-
mai puțin decât, concurând titlul, sindromul Gogu, numit așa, aflăm, după un bun prieten din copilărie. Gogu Boltanski, al cărui nume are o sonoritate parcă importată din Cafeneaua Pas-Parol, devine, dintr-un adolescent extrem de înzestrat, un locuitor de prisos, chiar dacă erudit, al Rădăuților: "Cu cât mă zbăteam eu mai mult în viață, cu atât Gogu ducea o viață mai comodă Cu cât îmi lărgeam eu cercul contactelor și preocupărilor, cu atât Gogu își simplifica viața păstrând doar scrisul, cititul și șahul
Editoriada by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7563_a_8888]
-
reconstituie integral . Istoric literar, de riguroasă metodologie științifică, a alcătuit o ediție ce cuprinde 6548 de texte din capodopere ale literaturii, filosofiei și culturii universale, începând cu antichitatea greco-romană, egipteană, indiană, până la epoca modernă. Dicționarul înțelepciunii este opera unui mare erudit, cuprinzând maxime, cugetări, aforisme, reflecții, fiind, așa cum subliniază I. Oprișan, o "operă unică prin diversitatea, amploarea și cuprinderea spiritualității universale." Autorul era poliglot, știind latina, greaca, neogreaca, germana, franceza, italiana, spaniola. Textele sunt traduse în limba romană, dar sunt reproduse
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
asupra dublei semnificații a acestui roman, de "prolog entuziast" și de "epilog nostalgic", pentru întreaga creație a marelui Cervantes. Aceeași acuratețe se reflectă și în alegerea ediției spaniole ( López Estrada - M.Teresa López-Berdoy), ca și în notele de subsol, bogate, erudite, care contribuie efectiv la înțelegerea frumuseții textului, la deslușirea unor sensuri absconse. Aceste virtuți ale versiunii românești a Galateei derivă din însăși concepția traducătorului exprimată, sugestiv, prin sintagma literalitate expresivă care, după propria-i mărturie, l-a călăuzit în întreaga
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
pozele victimelor?/ Să nu-ți urăști & să nu-ți iubești amintirile." (pag. 37) E drept că de aici mai trebuie întoarse câteva pagini până la întinsul eseu prin intermediul căruia fascinația alcoolică profesată își vădește, în defavoarea eventualelor suspiciuni de adicție, aerul substanțial erudit. Spre deosebire de natură, iată, cultura face salturi. Căci nu despre alcooluri pur și simplu scrie Vancu, ci despre un anume scenariu, bine trecut prin alambic, în care, desigur, acestea joacă neînduplecat diverse roluri de figurație. Așa încât Monstrul fericit e în mai
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]
-
pe Händel - s-au împlinit recent 250 de ani de la moartea compozitorului, omagiind în același timp marile valori ale muzicii românești, pianistul Viniciu Moroianu a definit un veritabil act de cultură. Oferă publicului său - nu foarte numeros dar cu totul erudit - un florilegiu de creații ce marchează vârfuri ale civilizației instrumentului în epoci distincte de muzică. De la Ciaccona de Händel la Fantezia în do major de Haydn, apoi de la Sonata haydniană în si minor și până la marele opus enescian care este
Valori muzicale camerale în concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7300_a_8625]
-
undeva, un obiect greu se surpă cu zgomot, motanul țâșni de sub degetele mele și pieri în una din ascunzătorile lui - "ce ți-e și cu frica asta", mi-am spus, completând porția de meditație a zilei. Ce-i susură izvoarele eruditului? Că frica este emoția cea mai electrizantă, că trezește o stare superioară de conștiință, ascuțind percepțiile așa cum nici o altă emoție nu este în stare să o facă. O știam din multe împrejurări ale vieții, asupra cărora, ca vechi și uzat
Frica albastră vs frica politică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7308_a_8633]
-
schițăm un portret al slujitorului său în contextul nu chiar senin al actualității, ajutîndu-ne de considerațiile unui eminent cercetător literar, Nicolae Florescu, conținute în amplul Preambul al substanțialului d-sale volum (întîiul), intitulat exhortativ Înapoi la Aristarc. Patron al breslei, eruditul conservator al Bibliotecii din Alexandria, primul comentator al poemelor homerice, "bărbatul de gust și rezonabil", așa cum l-a caracterizat Horatius, Aristarc e un soi de sinonim al disciplinei critice, asemănător cu ceea ce reprezintă pentru medicină Hipocrate: "E o întruchipare oarecum
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
cunoștință cu tînărul Philippe, și se prezintă: Frédéric Stauff. Un nume care "îi spune ceva" viitorului său discipol. Dacă nu propria memorie, atunci întîmplarea este cea care-i vine în ajutor lui Philippe. Întîlnirea cu Raphael Rosetti, un tînăr profesor erudit ale cărui seminarii le frecventase la Sorbona, îi dezvăluie istoria secretă a lui Stauff. Căzut "azi aproape în uitare, cultivat doar de cîțiva fideli", sosit de pe malurile lacului Leman pe cele ale Senei după război, supranumitul "Diogene din grădina Luxembourg
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
și mai aproape de realitate, pe terenul unde se împacă umanul-creștinesc, eticul și esteticul, plenitudinar, cum spuneau tinerii interbelici, sau în stilul lui ingenios și colorat: "spre zăpăceala și ciuda exegeților, bucherilor și învățătorilor și întru împlinirea sfintei dreptăți". Eseistica lui erudită și hedonistă se bizuie deopotrivă pe o mansuetudine franciscană și pe o rară energie spirituală, de unde lectura amoroasă alături de un polemism ferm, dar cordial. Pendulează subtil între contrarii pe care le aduce într-un punct de convergență. Îi place să
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
că a citit cu plăcere selecția de poezii grupate în acest număr. Aceeași impresie a avut citind pagina de poezie semnată de Marina }vetaeva, al cărei destin tragic continuă să ne cutremure și astăzi, pentru a se delecta apoi cu eruditul eseu al Danielei Șontică - "Cafeneaua Capșa, în vremuri de boemă literară" - despre farmecul interbelic al localului bucureștean. În privința anilor interbelici, despre o Capșa trăită ne-a lăsat mărturii scriitorul Camil Baltazar: ŤParcă văd și acum lăcașul Capșa, înnegurat de fum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7258_a_8583]
-
de comic care culminează în oroare, sfîșiere și sațietate crispată, atunci în mod paradoxal, în volumul de față nu avem de-a face cu o proză umoristică, ci cu un hohot de irascibilitate în fața inepțiilor vieții. E ca și cum doi intelectuali erudiți și talentați - iar dacă e ceva care sare în ochi e chiar talentul amîndurora - nu mai pot suporta absurditățile istoriei decît rîzînd pînă la disperare. De aceea, rîsul lor e forțat, adică nu e molipsitor. Nu am simțit decît rareori
Turnul nebunilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5943_a_7268]
-
preschimbe într-o aiuritoare capitulare necondiționată? Pe scurt, de ce nemții au dezvoltat, după Primul Război Mondial, „sindromul cuțitului înfipt pe la spate“, sindrom care avea să ducă la apariția lui Hitler? Singura insatisfacție vine din impresia că un autor atît de erudit și inteligent ca Boia se oprește mereu la jumătate, netrecînd pragul prudenței analitice. Deschide o problemă și apoi o părăsește, numai că simpla atingere a unui tabu este începutul desființării lui, de aceea, Tragedia Germaniei este o memorabilă zvîcnire într-
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
intrervenția lor este umanitar-civilizatorie. Ei nu fac prozelitism, ci dimpotrivă, inițiază un dialog între credințe religioase, între oamenii și zeii prezenți în cărțile fundamentale, Biblia și Coranul, dar și la aceeași masă. Abatele mânăstirii, Christian (Lambert Wilson), este și un erudit, familiarizat cu Coranul, iar camera ne atenționează asupra acestui fapt, surprinzându-l pe abate la masa de lucru servindu-se de Coran pentru a scrie probabil un studiu. Slujitorul Domnului este la rândul său slujit de un teolog care se
Când zeii tac by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5702_a_7027]