1,157 matches
-
singură noapte, când excomunicările hotărâte de Biserică se succed și odată cu ele, torturile și supliciile? Așadar, cum să gândești și să practici cu moderație în acest climat? Tocmai: dacă acest catolicism nu este moderat, asta înseamnă că el contribuie la escaladarea violenței atât de o parte cât și de cealaltă. Pe plafonul „librăriei”, un singur citat, așa cum am mai spus, extras dintr-un autor contemporan: Michel de l’Hópital. Om pașnic, diplomat, prieten al poeților, adversar al Inchiziției în Franța îedictul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
date obținute din terțe surse); - stabilirea clară a scopului și obiectivelor n.; - alegerea unor tehnici de n.; - constituirea echipei de n. și a conducătorului ei (instruirea echipei, împărțirea responsabilităților, trasarea limitei de autoritate în n., mai departe trecându-se la escaladarea autorității); - pregătirea documentelor și a dosarului n.; - stabilirea planului de n. (obiective minime și maxime, variante de oferte, posibilități de compromis); echipa trebuie să cunoască agenda n., calendarul și bugetul; - stabilirea datei și locului n. (n. pe terenul propriu reprezintă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pot fi plasate pe un continuum: de la pasivitate, la cooperare, rationalitate, chiar la dominație, agresivitate, ostilitate. Se întâmplă câteodată în n., ca una dintre părți să joace după reguli necurate, folosind tehnici de intimidare, hărțuire (ultimatumul, schimbarea negociatorului, evitarea partenerului, escaladarea, învinovățirea) sau tehnici imorale (oferte false, mituire, neglijență intenționată, minciuni). Un negociator trebuie să fie pregătit și pentru astfel de situații, să le recunoască și să le contracareze în măsura în care este posibil. Un bun negociator are și calități înnăscute legate de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
statele nu se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este amenințătoare în sine, astfel încât nu se poate asista pasiv la dezvoltarea sa. Printr-o logică a acțiunii și reacțiunii, se declanșează un proces de escaladare a insecurității pentru toți participanții la (sub)sistemul internațional. În gândirea realistă, cea mai potrivită metodă aflată la dispoziția unui actor pentru a avea parte de o mai mare securitate este să încerce să echilibreze creșterea puterii unui competitor prin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
au fost însoțite de puternice transformări de ordin politic, social, economic și cultural în toate societățile din statele sistemului, participante sau nu la înfruntările armate. Conștientizarea de către Marile Puteri a responsabilităților ce le revin și încercarea de a evita o escaladare, chiar neintenționată, a conflictelor le-a făcut să dezvolte în timp mai multe mecanisme de natură să evite confruntările directe, cu consecințe grave. Aceasta este semnificația „Europei Congreselor” de la sfârșitul epopeii napoleoniene: prin stabilirea unui concert de putere, a consultărilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai fie singura putere nuclearizată din sistemul internațional. Situația devine cu atât mai gravă și mai complicată cu cât cele două superputeri, SUA și URSS, se aflau deja într-un intens „război rece”, ceea ce sporea în foarte mare măsură riscul escaladării unui conflict nuclear. În acest moment începe să se pună problema ripostei nucleare a uniunii sovietice împotriva unui atac nuclear al Statelor Unite. Rezultatul acestor dezbateri în SUA l-a reprezentat adoptarea Massive Retalliation Doctrine, (Doctrina Represaliilor Masive) la începutul anilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
NATO în 1968, și care funcționează până în zilele noastre: Flexible Response Doctrine (Doctrina Răspunsului Flexibil), elaborată de generalul Taylor în lucrarea Uncertain Trompet (1957) și, câteva luni mai târziu, de Henry Kissinger. Este prima politică nucleară americană ce încadrează logica escaladării conflictului susținând că în eventualitatea oricărei agresiuni, Statelor Unite răspunde pe măsura respectivei agresiuni și în aceeași proporție. Deosebirea fundamentală față de Doctrina Represaliilor Masive este că aceasta are și o dimensiune convențională foarte dezvoltată. În plus, este pentru prima dată când
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al aliaților lor asupra Uniunii Sovietice sau a blocului comunist, URSS avea să răspundă cu întregul arsenal nuclear operațional de care dispunea și viza distrugerea totală a inamicului. Doctrina nuclară Brejnev, a doua elaborată de sovietici, afirmă că în cazul escaladării unui conflict militar între SUA și URSS, Uniunea Sovietică nu va folosi prima arma nucleară. În mare parte, doctrinele sovietice cu privire la armele nucleare sunt mai degrabă răspunsuri la politicile nucleare americane - ceea ce, totuși, nu știrbește cu nimic importanța lor. De
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mtholyoke.edu/acad/intrel/pol116/ikenberry.htm" Ikenberry, 2001, pp. 17-24). Cât privește ordinea bipolară, se afirmă că echilibrul terorii între cele două superputeri și dominarea aliaților săi restrânge aria competiției la periferia sistemului și tolerează doar conflicte locale, prevenind escaladarea acestora într-un război generalizat între blocuri rivale (Waltz, 1979, pp. 161, 177). Deși în această problemă nu s-a ajuns la un consens, dezbaterea și cercetările în sine au contribuit la înțelegerea mai bună a comportamentului statelor pe arena
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
comportamente agresive, nefiind vorba neapărat de agresiune fizică, ci mai degrabă de una verbală. Acest stil de abordare a conflictelor este total neproductiv, întrucât, mai ales când cealaltă persoană implicată recurge tot la un astfel de stil, poate duce la escaladarea conflictului și la ruperea definitivă a relațiilor dintre cei doi. De asemenea, în cazurile mai grave, pot interveni o serie de forme de agresiune fizică și verbală care nu fac decât să agraveze situația. În cadrul unui grup, cum este cazul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
adunări de partid În diverse regiuni și raioane, s-a insistat asupra Îmbunătățirii muncii politico-ideologice, dar și asupra profilului moral-politic al comuniștilor aflați În munci de răspundere” (p. 256). Un element oarecum inedit ce reiese din corespondențele diplomaților români este escaladarea tensiunilor dintre România și celelalte țări socialiste. Dacă relațiile cu Ungaria erau marcate de problema Transilvaniei (problemă reală, după cum reiese din corespondența amplă referitoare la acțiunile și declarațiile unor oficialități maghiare, speculată de Ceaușescu pe plan intern, pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
semnat cu numele publicației, anunță: „Ne încolonăm în șirul revistelor care poartă pe umerii tineri și viguroși aspirația cea mai frumoasă, cea mai înaltă, de a ridica neamul românesc spre culmile apogeului cultural, spre culmile civilizației.” Adoptând, în climatul de escaladare a revizionismului postTrianon, o poziție legalistă, L. susține un program de argumentații juridice ale cauzei românești în domeniul istoric (Primatul statului național de George Sofronie, Oficialitatea și problemele de cultură, Teoria dirijării de Ambrozie Melinte ș.a.) și, fără manifestări șovine
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
decide să pună capăt vieții de cuplu. Există mai multe strategii în acest sens: îi spune direct celuilalt, îl lasă să descopere legătura amoroasă, îi face „zile fripte”. D. Vaughan (1986) susține că modelul inițiatorului (depărtarea treptată unilaterală și apoi escaladarea reproșurilor) este valabil atât la cuplurile maritale, cât și la cele nonmaritale (atât la heterosexuali, cât și la homosexuali, bărbați sau femei). Modelul descris de D. Vaughan nu este, desigur, nici pe departe universal, nici măcar în cultura euro-americană contemporană. Așa cum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de asemenea, diferențierea între agresivitatea verbală și cea fizică, aceasta din urmă fiind mult mai gravă, atât prin consecințele asupra agresantului, cât și prin probabilitatea mai mare de a declanșa un răspuns agresiv, și deci de a duce la o escaladare a violenței. De reținut este faptul că nu orice agresivitate este comportament antisocial, după cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. (Cele mai multe furturi, de pildă, au loc în lipsa posesorului de bunuri sau fără știrea acestuia.) Agresivitatea neintenționată nu este antisocială. În
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
preceptul biblic „întoarce și celălalt obraz”, ci mai mult după principiul mai mundan- funcționând în multe culturi ca o normă de conduită prosocială - al „ochiului pentru ochi”. După mecanismul revanșei, la scară socială mai largă sau în fragmente microsociale, o escaladare a violenței se instaurează în multe ocazii. Familia este un astfel de context, în care violența domestică nu înseamnă, de regulă, un agresor și o victimă, cât mai degrabă violență mutuală în sânul cuplului marital sau între părinți și copii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să reținem observația fundamentală, și anume că, de foarte multe ori, violența nu este o secvență simplă agresor - victimă, ci la agresiune se răspunde prin agresiune, în cele mai numeroase cazuri ajungându-se, pe termen scurt sau lung, la o escaladare a ei.) Studiile complexe atestă că dihotomia de tip de personalitate (și comportament) stabilită de D. Glass (1977) între persoane ce pot fi caracterizate ca foarte competitive, totdeauna grăbite, iritabile și agresive (tipul A) și cele ce nu dețin aceste
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și întotdeauna pozitiv. E adevărat, multe studii confirmă faptul că oamenii, în decizia de a acționa agresiv sau nu, iau în calcul și probabilitatea de a li se riposta din partea celorlalți. Nu în toate cazurile însă pedeapsa anticipată reduce violența. Escaladările conflictelor sociale sau etnice reprezintă exemple elocvente - din păcate și tragice - în acest sens. Pedepsirea copiilor care se comportă agresiv - și mai ales pedepsirea lor fizică - nu are efectul educativ scontat. Mai mult, s-a constatat că cei pedepsiți frecvent
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
despre care vom vorbi în secțiunea următoare. 4.3. Strategii cognitive și de învățaretc "4.3. Strategii cognitive și de învățare" Observația de zi cu zi, susținută de cercetări experimentale, arată că violența poate fi, până la un punct, preîntâmpinată, iar, escaladarea ei evitată, prin simplul gest al protagonistului de a-și cere scuze. K. Ohbuchi și colegii lui (1989) au realizat un studiu în care un colaborator prezenta subiecților niște sarcini complexe pe care aceștia trebuiau să le îndeplinească. În timpul expunerii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și de presiune de timp. I. Janis (1982), cel care a lansat conceptul și a făcut minuțioase cercetări în acest domeniu, arată că gândirea de grup are consecințe dezastruoase, cum a fost cazul invaziei Cubei de către SUA în anii ’60, escaladarea războiului din Vietnam, încercarea de a ascunde afacerea Watergate de către președintele Nixon. I. Janis oferă o explicație mai largă a gândirii de grup și propune și procedee de prevenire, care merg pe linia încurajării opiniilor proprii, a renunțării la ideea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
simetria se dezvoltă atunci când doi indivizi se aseamănă, acționează la fel, comportamentul lor se reflectă ca într-o oglindă. Acest aspect poate fi un bun start pentru comunicare, dar, în același timp, cercetătorii au observat că putem să identificăm o escaladare a simetriei în sensul unei competitivități între cele două persoane. Paradoxal, dar și complementaritatea este un bun start pentru comunicare; această a doua perspectivă se produce atunci când partenerul de comunicare are un comportament opus primei persoane. Elementul pozitiv este reprezentat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oameni par să știe doar să provoace conflicte, alții le și rezolvă. Se cuvine însă să observăm că, așa cum se exprimă unii autori (Rubin, Pruitt, Kim, 1994), folosind o metaforă foarte inspirată atunci când conflictul devine foarte intens (ceea ce se numește escaladarea conflictului), acesta arde precum un foc toate bunele intenții ale partenerilor în comunicare; astfel, în mitologia greacă, la intrarea în Infern stă Cerber, un câine cu trei capete, cu o coadă mare cu spini care permite sufletelor să intre cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
echipe se angajează într-un conflict puternic, adesea este greu pentru ceilalți colegi să rămână neutri. Ei tind să fie de o parte sau de alta, ceea ce reprezintă fenomenul de polarizare a comunității. Aceasta este o altă parte a ciclului escaladării care apare de la începutul conflictului și contribuie mai târziu la menținerea acestuia. Forsyth ne prezintă cursul circular al conflictului în grupurile mici; astfel, avem de-a face cu șase faze ilustrate în figura 21: Figura 21. Cursul circular al conflictului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
regulă socotind că „este doar un caz”; el nu știe că în acest moment a declanșat așa-numitul comportament „contagios”. Toți elevii vor ști că regula nu mai este în vigoare, deci pot să întârzie! Faza a treia, cea de escaladare, se guvernează conform unui corolar al teoriei conflictului, potrivit căreia un conflict conduce la un conflict mai puternic, ceea ce va duce la unul și mai puternic etc. Există o escaladare a conflictului care poate schimba condițiile acestuia. De exemplu, elevul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vigoare, deci pot să întârzie! Faza a treia, cea de escaladare, se guvernează conform unui corolar al teoriei conflictului, potrivit căreia un conflict conduce la un conflict mai puternic, ceea ce va duce la unul și mai puternic etc. Există o escaladare a conflictului care poate schimba condițiile acestuia. De exemplu, elevul A și elevul B se ceartă, iar, la un moment dat, elevul A îi spune elevului B că niciodată nu a avut o părere bună despre el. Cearta se încheie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atribuite de elevul A elevului B au schimbat atitudinea celui din urmă: s-a introdus un reziduu comunicațional care, pe viitor, va produce transformări ale relaționărilor dintre cei doi elevi. Există și alte mecanisme, alți factori favorizanți care concură la escaladarea conflictului, dintre care: - profeția autoîmplinită - B nu va face nimic ca A să schimbe ceva în relația lor; este un mecanism de autoîntărire implicat în ciclul escaladării; acest mecanism poate fi lesne explicat astfel: fiecare dintre ei nutrește sentimente negative
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]