2,823 matches
-
rău, capital uman nomad), analizele superficiale asupra funcționalității câmpului artistic (relația artă-design de lifestyle ar fi trebuit să fie clou-ul teoriei) și de subțirimea bibliografică (concepte nedefinite sau nerelaționate unui background teoretic mai exact) critica mult prea pasională a eseistului german trebuie privită cu reticențe măcar din cauza parti-pris-ului ideologic cvasi-asumat. Teoria lui Babias - o spune chiar el - e, de fapt, doar o "povestire teoretică", o ficțiune "radical chic". Deci vandabilă.
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
mai șocant vers din poezia rusă: "îmi place să privesc cum mor copiii", - pentru care critica moralizatoare rusă, inclusiv dizidenții sovietici, nu l-au iertat niciodată. în volumul Reînvierea lui Maiakovski, scris în ultimii ani ai puterii sovietice, poetul și eseistul Iuri Karabcievski, care a demascat cu curaj conformismul politic al lui Maiakovski, susținea că acesta a creat o poezie insolită, de afirmare a sinelui, care a devenit la epigonii lui ideatici, între care autorul îl include și pe Iosif Brodsky
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
didactică. Am făcut ceea ce am crezut că trebuie să fac: adică să respect Ťregula metodologicăť a Ťdosaruluiť. Am denișat, am descris, am glosat. Cu înaintări și reveniri, minuțios". E o naturalețe a mentalității și un ton ce inspiră încredere. Critica eseistului băcăuan nu șovăie a se recunoaște drept una "simpatetică", străină de apăsarea vreunei prezumții, convinsă că, prin intermediul ei, pot fi revelate destule lucruri demne de interes și, negreșit, pot fi atinse corzi esențiale. Bacovia mai poate fi citit, cu indenegabile
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
Popescu nu e cel mai flagrant caz, mai ales că ar fi rămas la fel de vedetă și fără această cărțulie. Cum nu-l pot bănui pe autor că adunînd un număr de editoriale interesante a intenționat să plonjeze direct în familia eseiștilor de elită și unde Cristian Tudor Popescu nu cred că s-ar simți bine, de altfel, cea mai adecvată lectură a acestei cărți mi se pare că ar trebui să rămînă undeva la un nivel mai terestru, în acord cu
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
neprotocolară, în cîmpul căreia se mixau amintiri, portrete, reminiscențele unor foarte bogate lecturi, idei împrăștiate în cele mai felurite direcții, anecdote, observații caustice asupra prezentului. O prodigioasă memorie îl slujea cu fidelitate. Ca dintr-un corn al abundenței, din discursul eseistului se revărsa asupra auditorilor săi materia unei vieți nescutită de aspecte aventuroase, răsfrînte în oglinzile multiplicatoare ale unui spirit acut. Omul cunoscuse prigoana cea mai cruntă a regimului comunist, în temnițele căruia, umilit, înfometat, bătut, își pierduse sănătatea în mod
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
au constituit convorbirile cu o seamă de personalități ale culturii occidentale, convorbiri care au văzut inițial lumina tiparului în coloanele Familiei. Nu este vorba, de cele mai multe ori, de înregistrări obediente ale spuselor acestora, ci de un dialog în cursul căruia eseistul român joacă un rol măgulitor, revelîndu-se nu doar ca o conștiință bine informată, ci și ca una care gîndește, care-și are propriul punct de vedere. O asemenea postură activă a celui ce pune întrebările, uneori extinse și însoțite de
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
a diferențierii, augmentată chiar de stilul desăvîrșit urban. La un moment dat, Malraux se plînge de "acest charabia, această păsărească filosofică, foarte la modă astăzi în lumea întreagă", adică de "terminologia complicată" a unor filosofi, de la Bergson la Heidegger. Replica eseistului nostru sună astfel, în consonanță cu postura analitică ce și-a asumat-o: "Malraux nu este un filosof și nici n-a frecventat filosofia în calitate de specialist, ci ca un căutător înfrigurat, dornic să-și potolească febra interioară nutrită continuu de
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
bine inspirat pentru situația lor personală de moment, dar cu scadență fatală pe termen mai lung, și care a constituit pentru cîte un intelectual mai tînăr, cum eram eu pe atunci, un lamentabil subiect de scandal�. Salutăm privirea limpede a eseistului care înțelege a respinge �judecata strîmbă� ce se străduiește recurent a justifica trădarea, conform căreia fără colaboraționiștii noștri situația ar fi fost și mai sumbră, deoarece aceștia au mai �salvat ce se mai putea salva�: Mă grăbesc însă să adaug
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
se știe. Ajungem acum la un punct delicat al inclementului discurs al lui Alexandru George și anume la atitudinea d-sale față de disidenți. S-ar zice că intervine aici o oarecare gelozie intestină, întrucît ar fi fost de așteptat ca eseistul cu debut întîrziat și neacceptînd conformismele să se arate mai receptiv față de cei care, deși nescutiți de slăbiciuni și inconsecvențe, s-au grupat în frontul antitotalitar, așa cum de bine de rău s-a putut articula în țara noastră. Aflați înlăuntrul
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
noroiul greu al prozei" vieții de fiecare zi. Ea refuză instinctiv o prea mare familiaritate cu partenerul de discuție. Nu este arogantă, nici măcar distantă, ci are pur și simplu o atitudine demnă. Îi repugnă acea apropiere sufletească pe care un eseist contemporan o numea "o căldură de grajd" (și care este practicată pe scară largă în presa noastră de după 1989). Păstrarea acestei atitudini este favorizată de împrejurarea că mulți dintre scriitorii și ziariștii care i-au luat poetei interviuri sunt ei
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
curios, gata a aborda o multitudine de subiecte, e un extrovertit stăpînit de dorința comunicării. E un antiliric atras de spectacolul social, captat de eposul fascinant al lumii ("liberalismul" d-sale, ostentativ proclamat, fiind, înainte de toate, reverberația unui temperament). Discursul eseistului pare infatigabil, pornind din punctele cele mai felurite spre a ajunge la concluzii în genere imprevizibile, picante, precum un mod de-a întreține atenția auditoriului. Alexandru George e unul din acei autori ce nu par a scrie pentru ei înșiși
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
pe care le propune să aibă îndeobște un caracter incitant, cu atît mai mult cu cît ele pleacă de la o dorință marcată de diferențiere, de "originalitate". Cîrtitor, punînd la îndoială mai tot ce s-a afirmat înainte, căutător de dificultăți, eseistul posedă, precum individul sudic în genere, un grăunte de autoritarism teatral, o dorință de-a epata, chiar dacă înveșmîn-tată în faldurii unei discipline intelectuale aproape impecabile. Sobrietatea d-sale încruntată e mai curînd jucată. Balcanismului d-sale funciar îi răspund nuanțe
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
în speță, pe politicienii noștri. Întrebările de ieri (Alexandru George se vrea, măcar parțial, aidoma prietenului d-sale, Barbu Cioculescu, un "om vechi", exponent al epocii interbelice) se întretaie fatalmente cu cele de azi. Este oare România o țară bogată? Eseistul abordează chestiunea pieptiș, socotind-o drept "una dintre cele mai răspîndite și mai tenace gogorițe care circulă în societatea românească, ba chiar și printre oamenii inteligenți și informați". Accentul e deplasat categoric în sens opus și, indiferent dacă-i dăm
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
care a precedat această nenorocire una din țările cele mai dinamice în ceea ce privește civilizarea și adaptarea la experiențele europene, înregistram indicii cei mai mari în privința industrializării. Dar cine să mă asculte?". Să menționăm în treacăt că ultima întrebare e un răsfăț, eseistul fiind - și e cu neputință să-i scape un asemenea lucru! - suficient de ascultat. Alexandru George: Pro libertate, Ed. Albatros, 1999, 250 p., preț neprecizat.
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
Ex Ponto. Aș relua întrebarea particularizând: la ce bun o revistă ca Ex Ponto?” În articolul său, Angelo Mitchievici răspunde absolut convingător la această întrebare. Bine ar fi să citească textul său și acel fost ministru al Culturii, invocat de eseistul constănțean, poate va pricepe și el, în sfârșit, la ce bun revistele de cultură. În Austria, acasă În revista DILEMA VECHE (numărul 522, 13-19 februarie), Andrei Manolescu semnează un articol intitulat Valea Prahovei din Austria în care descrie sugestiv exodul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
și psihologică, satirizând aristocrația britanică („Calvarul lui Richard Feverel“, „Egoistul“), sonete elegiace („Dragoste modernă“) și poeme de factură spiritualistă. Joi, 13 februarie Richard Wagner Acum 120 de ani a murit Richard Wagner, compozitor, dramaturg, dirijor, teoretician de artă, scriitor și eseist german, una dintre cele mai proeminente figuri ale romantismului. A compus muzică simfonică, muzică de cameră, coruri, lieduri. Creația sa de căpetenie o constituie însă operele: „Olandezul zburător“, „Lohengrin“, tetralogia „Inelul Nibelungilor“ ș.a. Vineri, 14 februarie Inaugurarea Ateneului Român Se
Agenda2003-6-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280669_a_281998]
-
Sebastian Reichmann Între 18 și 21 noiembrie 2012 s-a aflat in București, Petr Král, poet, prozător și eseist ceho-francez, născut la Praga, oraș in care trăiește din nou, după un exil de 38 de ani la Paris (1968-2006). Autor bilingv, el a publicat in Franța peste douăzeci de titluri (zece cărți de poezie, șapte volume de proză, eseuri
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
sa, dar care se trezea lent la realitate. Era, după cum remarcă poetul sibian, un caz asemănător cu cele din spațiul literar românesc, ale lui Bacovia sau Mircea Ivănescu, adevărate „cazuri” față de care contemporanii nu reușeau să beneficieze de ceea ce un eseist german, Heiner Mühlmann, numește „lentoare”. Lentoarea, în accepția sa, este o „mișcare ce durează mai mult decât o generație”, așadar un timp de observare asociat cu durata lungă a istoriei, în cazul nostru a criticii și istoriei literare pentru ca, în
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
Livre puneau cui se nimerea întrebarea de ce a fost invitat X și nu Y. Despre principii sau criterii, nici vorbă. Totul e problemă de persoane. Ca să nu spunem că toată lumea se pricepe la literatură, ca și la fotbal. Logica unui eseist și filosof Am mai scris despre Jean-Claude Milner, specialist în risipirea iluziilor care ne-ar face să gândim incorect, cu ocazia unor cărți ale lui care au provocat aprinse discuții, mai ales contra, în Franța. Un eseu recent critică vehement
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
o rubrică precum aceea a Rodicăi Zafiu din „Dilema Veche”, reprezintă o problemă cât se poate de gravă și cu consecințe pe termen lung incalculabile. Cui i-e frică de Maurice Blanchot? În anii 1970, Maurice Blanchot (1907-2003) era un eseist bine cunoscut în România, ca și, desigur, în Franța. A fost dat uitării apoi din aceleași misterioase motive pentru care scriitorii sau artiștii în general sunt la modă sau uitați. Un număr recent al revistei „Lignes”, care s-a revendicat
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2723_a_4048]
-
un timbru memorabil, Jean Moscopol, pentru o singură apariție de cupletist în grădina Union din O noapte furtunoasă (1942), sculptorul Constantin Brâncuși, cinefil, prieten al cineastului de avangardă Man Ray și autorul unor filmări în atelierul său din Târgu Jiu, eseistul Dan Botta, publicist, dar și autorul unor texte publicitare pentru filmele de propagandă din anii ’40, dar și, surprinzător, `nsă explicabil, infatigabilul culturnic zelos și ignar, Ion Dodu Bălan, în calitate de membru al Comisiei Ideologice și al Comisiei Cinematografiei. Am urmărit
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
egală cu decența, discreția și echilibrul, colegul nostru de redacție are atâtea și atâtea straturi de profunzime, nu totdeauna bănuite. Discuția a fost plină de miez și, cum spuneam, a avut darul să pună în lumină dimensiuni noi ale acestui eseist care, ca orice om palimpsest, are totdeauna ceva surprinzător și revelator de arătat. Criticii literari au de lucru Am primit, în ultima vreme, mai multe cărți valoroase pe care ținem să le semnalăm și aici. Unele dintre ele au avut
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2608_a_3933]
-
soluții valabile unor probleme moderne ale domeniului nostru. Semioticianul era moderat și nuanțat, mult mai atașat de text decât colegii lui structuraliști, care, chiar dacă vedeau textul la firul ierbii, nu-l „simțeau”. E cazul unei celebre analize a lui Barthes, eseist care i-a fost model lui Genette, a unei nuvele balzaciene, unde minuția descrierii nu dă seamă câtuși de puțin de realitatea prozei. Intelectuali țintuiți la stâlpul infamiei Evorba de patru intelectuali francezi, doi istorici, un sociolog și un filosof
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2626_a_3951]
-
studiat engleza la Manchester University și a intrat în armată în 1940. După demobilizare, a predat mai mulți ani, dar în 1959, diagnosticat cu un cancer la creier, s-a hotarât să își dedice viața scrisului. Romancier, dramaturg, compozitor, libretist, eseist, semantician, traducător si critic, totul ține la el de paradox. Ediția de față din Portocala mecanică (A Clockwork Orange, 1962), revizuită după manuscrisul original din 1961, analizat în paralel cu mai multe ediții ale romanului, cuprinde fragmente inedite din interviuri
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
Viitorul, între speranță și incertitudine Interviu realizat cu dl. gen. (r.) dr. Emil STRĂINU România Cătălina Stroe: Domnule general, cititorii revistei "Destine literare" v-au cunoscut până în prezent în calitatea dumneavoastră de eseist, prin publicarea în paginile revistei a selecțiunilor din"Tangentă la infinit" carte apărută la editura Nemesis din Montreal. Alături de activitatea de scriitor și realizator de emisiuni de televiziune, sunteți consultant științific pentru "Jurnalul conspirației" din România, director al revistei de
Viitorul, între speranță şi incertitudine. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/90_a_415]