6,312 matches
-
noastre literare măsură severă a criticei". Atît de necruțător cu precursorul sau, mai cu seamă din pricina capitolului despre Eminescu din Istorie, G. Călinescu n-a băgat de seamă că Aron Densusianu a legat, cu cincizeci de ani înaintea Principiilor de estetică, istoria de critică literară! E drept că toate generațiile maioresciene de critici, acelea care s-au succedat în prima parte a secolului XX, vor gîndi diferit: separînd conștiincios disciplinele cu pricina. Îl las la o parte pe M. Dragomirescu, perfect
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
scopul pe care-l urmărește: preocupațiuni estetice și preocupațiuni istorice." Ideea articolului din 1906 ar fi că cele două preocupațiuni se cade să nu se amestece. douăzeci de ani mai apoi, g. Ibrăileanu va afirmă și el: "...Una e critică estetică... și alta istoria literară". Tînărul E. Lovinescu, în 1910 și în pragul unei cariere universitare nerealizate, făcea abisala distanță dintre una și alta: de vreme ce critică, singura, se apleacă asupra unor opere cu adevarat vii (care, contemporane fiindu-ne, "ne mișcă
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
Muguraș Constantinescu Cunoscutul poetician Gérard Genette, supranumit și un "Aristotel al zilelor noastre" pentru conceptele și categoriile pe care le-a lansat, a publicat cu cîtva timp în urmă o interesantă lucrare, Operă artei, care analiza deschiderea poeticii către estetică, în viziune genettiană. Despre rațiunile acestei deșchideri, despre formele ei de manifestare, dar și despre cărțile sale în general, domnia-sa a avut amabilitatea să ne vorbească de curînd, cînd ne-a primit cu căldură, în apartamentul său din Paris
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
curs de apariție la Editură Univers, unde s-au publicat deja o antologie din Figuri, Arhitextul și Ficțiune și Dicțiune. Am onoarea, plăcerea, si, în același timp, misiunea dificilă să traduc această lucrare solidă și ambițioasă care deschide poetica înspre estetică, sau, care, cum spuneați în Introducere, își propune "să urce la etaj". Va rog să aveți amabilitatea să o prezentați pe scurt cititorilor români, daca este posibil începînd chiar cu acest titlu, intenționat ambiguu și totuși incitant, Operă artei. G.G.
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
de interpretare (n-aș putea să spun același lucru despre tot ce s-a scris despre mine). M.C.: Sînteți fondatorul revistei "Poétique" și director al colecției omonime la Editură Seuil. Care sînt perspectivele revistei și ale colecției în ceea ce privește raportul poetica/estetică? G.G.: Nu pot să vă răspund în privința revistei, pentru că nu eu o conduc în prezent, dar pentru colecție răspunsul este foarte simplu: am incercat sa operez o deschidere a poeticii către estetică și în lucrările mele și în colecție. De
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
perspectivele revistei și ale colecției în ceea ce privește raportul poetica/estetică? G.G.: Nu pot să vă răspund în privința revistei, pentru că nu eu o conduc în prezent, dar pentru colecție răspunsul este foarte simplu: am incercat sa operez o deschidere a poeticii către estetică și în lucrările mele și în colecție. De cînd am luat această hotărîre de deschidere am publicat un numar de lucrări care depășesc cîmpul literaturii și am intenția să continuu în funcție de cărțile ce îmi vor fi propuse... Doresc că această
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
în colecție. De cînd am luat această hotărîre de deschidere am publicat un numar de lucrări care depășesc cîmpul literaturii și am intenția să continuu în funcție de cărțile ce îmi vor fi propuse... Doresc că această colecție să devină una de estetică generală, poate cincizeci la suta teorie literară, cincizeci la suta estetică, așa intenționez, dar vom vedea și ce anume ne propun autorii. M.C.: Începînd cu anii ^70, operă dumneavoastră a marcat mai multe generații de cercetători, de poeticieni, de studenți
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
publicat un numar de lucrări care depășesc cîmpul literaturii și am intenția să continuu în funcție de cărțile ce îmi vor fi propuse... Doresc că această colecție să devină una de estetică generală, poate cincizeci la suta teorie literară, cincizeci la suta estetică, așa intenționez, dar vom vedea și ce anume ne propun autorii. M.C.: Începînd cu anii ^70, operă dumneavoastră a marcat mai multe generații de cercetători, de poeticieni, de studenți. Deja în 1973, la Iași, ca studentă, urmăm un curs de
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
diverse expoziții de stat în țară și în străinătate. Pentru o mai mare autonomie, între anii 1964-1969 desfășoară în paralel o intensă activitate publicistica și de critică plastică, în presă și la radio-televiziune. Publică la Editură Meridiane (1966), volumul de estetică intitulat Culoarea - suflet și rețină. În 1968 i se conferă ordinul "Meritul cultural", decorație pe care o refuză, ca protest pentru politica culturală oficială. În 1969 e nevoit "să se transfere" în Occident și să ceară azil politic. În prezent
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
și prietenia noastră, care m-a ajutat să rezist în propriul meu exil. - Dar dintre intelectualii italieni? - În Italia m-am împrietenit cu intelectuali care mergeau împotriva curentului, ca filosoful Rosario Assunto - bine cunoscut în România prin cărțile lui de estetică traduse. Cu idei socialiste - evident, un socialism utopic - (ceea ce explică publicarea lui în țară înainte de 1989), nu putea accepta degradarea comunistă a idealurilor de justiție și de libertate. În perioada teroarei culturale a stîngii, a avut curajul să o înfrunte
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
este prima expoziție pe care galeria i-o organizează unuia dintre artiștii cei mai populari, unui artist oficial în sensul neincriminator al cuvîntului, de dinainte de 1990. Fără a fi un sacerdot atletic al cultului ceaușist ori un instrument declarat al esteticii de partid, asemenea lui Mărginean, Bălașa, Negresteanu, Drăgusin și alții, Piliută este mai degrabă un oficial din categoria lui Chirnoagă și Vasile Grigore. Asemenea acestora, printr-un anumit gen de industrie artistică, el a marcat memoria vizuală a privitorilor comozi
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
soțul absolut, închinat pentru totdeauna unei singure femei. Misiunea moralistului care vrea să salveze sufletul seducătorului, estet prin definiție, căutător neostenit al frumuseții și iubirii în infinitatea lor de forme, este complicată, pentru că ea presupune o răstălmăcire a noțiunii de estetică. Pentru a putea ajunge la sufletul ce trebuie salvat, morală se deghizează în estetică. Dar e un deghizament provizoriu, și tocmai de aceea neconvingător. Căsătoria, în viziunea moralistului-estet, include iubirea romantică și o depășește, plasînd cuplul într-un spațiu transcendent
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
sufletul seducătorului, estet prin definiție, căutător neostenit al frumuseții și iubirii în infinitatea lor de forme, este complicată, pentru că ea presupune o răstălmăcire a noțiunii de estetică. Pentru a putea ajunge la sufletul ce trebuie salvat, morală se deghizează în estetică. Dar e un deghizament provizoriu, și tocmai de aceea neconvingător. Căsătoria, în viziunea moralistului-estet, include iubirea romantică și o depășește, plasînd cuplul într-un spațiu transcendent, la care nu poate avea acces pe cont propriu, ci doar prin mijlocirea divinității
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
inexactitățile comice în capitolasul despre Adrian Marino. Textul debutează cu un Nu decis, explicîndu-ne prin ce păcătuiește grav teoreticianul clujean: Nu este un practician al criticii literare aplicate și consecvențe, activitatea să desfășurîndu-se în principal în domeniul istoriei și al esteticii literare." În continuare, i se impută îndepărtarea de spiritul călinescian, erezie gravă care se manifestă - citez - "printr-o anumită disperare (sic!) a discursului critic și o viziune livresca asupra fenomenului investigat." Adică, ce mai încoace și încolo, dl Marino se
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
de acțiune a Fundației Anastasia, o expoziție personală nu a deschis decât acum. Și a deschis-o la Galeriile Catacomba, acolo unde a fost de la ănceput ăncurajat și, ăntr-o oarecare măsură, chiar format prin contactul direct cu ideologia și cu estetică grupului. De la bun ănceput, Vlădută a stat departe de lumea artei lui Căltia și nu s-a lăsat sedus nici de spectacolul ei cromatic și nici de epica ei cu accente suprarealiste, fantastice și metafizice. Extravertirii lui Căltia, vitalității lui
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
1933 și 1938 (despre ele Edgar Papu mi-a spus ca Vianu nu a vrut să se pronunțe) nu se definise "pe deplin" că romancier caracterizat. an fapt, G. Călinescu intervine reparator la un an după apariția primului volum al Esteticii (vezi "Adevărul literar și artistic" din 29 decembrie 1935) cu un omagiu formulat pertinent. El vede an lucrarea lui Tudor Vianu "culmea observației și a informației celei mai moderne, ajutată de o reală cunoaștere a fenomenelor artistice..." Și fiindcă e
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
atare, visănd la onorabilitate, dezvoltă de timpuriu o psihologie caracteriala dificilă. Formulă să de afirmare reclamă o continuă ofensiva, de unde principiul titanian de manifestare an care a ănscris, cu titlu personal, majoritatea proiectelor. Ț. Vianu ia doctoratul an filosofie și estetică la Tübingen, G. Călinescu, după studii la Romă, susține un doctorat an filologie clasică. Din acest punct cariera lor nu diferă prea mult; Vianu profesează la universitatea din București an calitate de conferențiar suplinitor, pe urmă, din 1927, de conferențiar
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
Orchestră Radioteleviziunii (astăzi Orchestră Națională Radio) a fost o falanga puternic individualizata an anii cei mulți pe care Conta i-a trăit ca prim conducător. Era o imagine limpede a naturii lui energice, voluntare, impetuoase, active, capabilă de efort. O estetică a comunicativității directe a dominat interpretările lui Iosif Conta. Este revelatoare o răsfoire a documentelor de evidentă ale Redacției Muzicale din Radio pentru a ăntelege cât de mult a lucrat Iosif Conta. Astfel că, o urâre de prosperitate trebuie să
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
Henry Louis Gates jr.: "Se susține că vechiul canon era, desi greoi, serios și solid, că noul canon nu e bun, că e impur și ușor, adică nu cântărește cât ar trebui și că predăm sociologie, ăn loc să predăm estetică. Ceea ce eu personal nu cred că e cazul "pentru că dacă nu vezi nici o deosebire ăntre o scriere de duzină și un român al lui Toni Morrison, atunci n-ai ce să cauți an universul criticii literare și culturale." an ceea ce
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
romanelor Bizu și Mite) demonstrând justețea aprecierilor. Judicioasa e opinia despre formulă romanelor lui Camil Petrescu situată undeva ăntre lecția lui Sthendal și cea a lui Proust. Aș menționa totodată adevărul a doua observații despre cartea lui Călinescu Principii de estetică. Anume că ea e un preambul la Istoria literaturii și că prezintă ciudățenia că ăntr-o carte de estetică, această știință e contestată de plano nu numai an polemică dreapta cu M. Dragomirescu (despre care, adaug, Croce spusese, ăn 1936, ca
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
ăntre lecția lui Sthendal și cea a lui Proust. Aș menționa totodată adevărul a doua observații despre cartea lui Călinescu Principii de estetică. Anume că ea e un preambul la Istoria literaturii și că prezintă ciudățenia că ăntr-o carte de estetică, această știință e contestată de plano nu numai an polemică dreapta cu M. Dragomirescu (despre care, adaug, Croce spusese, ăn 1936, ca confundă estetică cu zoologia), dar și, implicit, cu Vianu și cu tot ceea ce ăntruchipa estetică. Studiul cel mai
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
Banus, Ana (poem) și Ana Ghimpeanu, Tovarășei Ana Pauker (...). Inexplicabilă nu este prezentă ultramasivă a acestor autori în bibliografia citată, ci absența a două nume: P. Câmpeanu și Ana Ghimpeanu. Păcat, începuseră așa de bine...". Încercînd a acredita formulă unei estetici "centrate pe popor", ideologii comuniști nu făceau altceva decît să preia un slogan al lui...Adolf Hitler, care, la rîndul său, a adoptat expresia schilleriană: "Ich sînge wie der Vogel singt". Manifestîndu-se furibund, cu ocazia inaugurării Casei Armatei Germane din
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
emigrat într-o țară nouă, pe limbă căreia nu știe încă vorbi, dar unde nici graiul ce l-a folosit atîta timp nu se potrivește". Nici adversarii de dreapta ai autorului Flautelor de matase nu se pronunțau altfel! Conexiunile dintre "estetică" celor două totalitarisme reies și din faptul că în fruntea lor s-au aflat, nu o dată, niște "artiști ratați". În paralel cu dorința să de a ajunge pictor, Hitler a așternut și stihuri erotice, încercînd a elabora și o "dramă
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
care autorul nu-și mai aduce aminte Ion Vartic continuă să restituie literaturii române, printr-o susținută activitate de editor supercompetent, texte care păreau pierdute pentru totdeauna. Cunoscutul critic și istoric literar face această muncă grea cu o evidență voluptate, estetică și filologica. Încântarea să este aceea a unui copil lăsat peste noapte într-un magazin de jucării. Cel mai recent produs al acestui efort de anamneza îl constituie un roman al lui Petru Dumitriu, Vârsta de Aur sau Dulceața vieții
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
de apreciat. Au lipsit marile, foarte marile personalități componistice ale sfârșitului de secol. Cele acreditate. Chiar și dimensiunea, valoarea acestora devine relativă în contextul unor atitudini, a unor opțiuni stilistice dintre cele mai diferite. Mulți accepta o comoda cantonare în estetici romantice, neoclasice, expresioniste, în formularistici de tip ethno ce presupun gesturi și mai puțin atitudini, mai putin motivații profunde. Există și justificări. Drumul către public se obține pe cai știute, pe cai bătătorite. Puțini, în zilele noastre, își permit luxul
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]