620 matches
-
verticală. Am hotărât să abordez dezastrul cu BlackBerry altă dată. —Hei, am mormăit, afișându-mi lipsa de entuziasm. —Vino aici. Vreau să-l cunoști pe cel mai talentat terapeut În Îngrijirea pielii din Manhattan. Marco, ea e Bette. Bette, Marco. —Estetician, o corectă el imediat. Aveam de gând să merg să-l salut pe Sammy, dar n-aveam cum să evit să rămân măcar câteva minute la masa lor. M-am așezat și mi-am turnat imediat o votcă tonic. —Bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
spre reflexivitate, un imaginar frecvent insolit care îmbină, în unele cazuri, cotidianul cu oniricul etc. Apelând la termenii lui Wilhelm Scherrer, în poezia lui Gh. Grigurcu se poate identifica prezența tuturor celor trei tipuri de lirică pe care le teoretizează esteticianul german, lirica eului, a măștilor (de pildă: Poezia a ajuns / modul său fundamental / de a face dragoste) și a rolurilor, însă predilecția poetului merge nu spre dezvăluirea manifestărilor lăuntrice ale eului, ci, mai degrabă, spre un tu impersonal, prin care
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
divinitate. Printre ei putem enumera doar câțiva precum: Jung, Freud, Stanislav Grof, Mircea Eliade, Einstein, Heinrich Zimmer, Levinas, Rudolf Steiner, Ken Wilber, Luigi Pareyson, Stephen Hawking etc. Indiferent de domeniul lor de cercetare, fie că erau filosofi sau psihologi, artiști, esteticieni sau cercetători în domeniul științelor exacte majoritatea susțin în lucrările lor, într-o măsură mai mică sau mai mare, direct sau indirect legătura dintre om și divinitate, dintre creație și creatorul universal. În postmodernitate arta nu mai este un gest
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
proiecta aceleași filme de avangardă și că va reveni la scrierea în limba română abia atunci cînd editorii bucureșteni îi vor tipări volumele neapărute: Imagini și scriitori români, Caietele unui inactual, Probleme vesele, Ferestre spre Europa, Dialoguri, un studiu despre esteticianul Walter Pater (cel care i-a inspirat lui Fondane ideea „artei religioase” a amicului Brâncuși...) și volumul de poeme Priveliști. Doar ultimul va vedea lumina tiparului în România interbelică... Tot în 1930, după întoarcerea din Argentina, îi va scrie lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în raport cu „folosința obștească a cuvintelor” țintește, într-adevăr, luminarea „nonsensurilor realității”. Pe urmele lui G. Călinescu, Tudor Vianu cade însă în capcana „iluziei realiste”: „Ridiculizarea clișeelor e un mijloc curent în umorul realist” (p. 178). Dezvăluind unul dintre „paradoxurile” avangardismului, esteticianul tinde să explice totul prin echivocul semantic, automatism și convenție: „dezvoltarea echivocurilor stă la originea multora din fabulele și metaforele poeților. Dar (...) respingerea unei convenții a automatismului nu-l scutește pe Urmuz să cultive o convenție a efectelor comice, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
am avut parte de un dulce răsfăț în mijlocul cărților. Când s-au pornit primele ninsori, un sol i-a comunicat că regele avea să vină în vizită peste zece zile. Era momentul micii noastre răzbunări. Am convocat la mănăstire un estetician grec și, de asemenea, o nobilă romană din Milano, vestită pentru eleganța ei. Aceștia și-au adus cu sine cele trebuincioase, precum și slujnice instruite. Gundeperga a fost spălată, unsă, parfumată, îmbrăcată în veșminte rafinate și împodobită cu bijuterii, părul pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Erau buchete de trandafiri, de lăcrămioare și de orhidee Împrăștiate pretutindeni, pe măsuță, pe lângă pereți. Plutea În salon un miros de flori și de medicamente. Era acolo și mama ei, o damă În taior, cu nasul cioplit de un chirurg estetician și cu pielea nefiresc de Întinsă pe pomeții obrajilor. Cu o voce stridentă, spunea fiecărui nou-venit că nu avea să permită niciodată micuței să-i spună bunică, deoarece era o surpriză cam amăruie să fie deja bunică la patruzeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să aibă un ce misterios și dulce, bunăoară. Dar frumusețea n-ar fi Întreagă și profundă dacă n-ar avea și o latură morală. Idealul lui Alecu Văcărescu este ca frumosul să fie și bun, ca idealul grecilor și al esteticienilor kantieni. Iată În propozițiile lui tremurătoare și Împiedicate exprimarea acestui gînd: „CÎnd voi zice frumusețe, Voi și suflet cu blîndețe, Cu simțiri, cu isteciune Depărtat de-nșelăciune.” (s.n.) Frumusețea desăvîrșită, divină („care poate să numească / fitecine și cerească”) are, după
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ultimă instanță, vedem ceea ce suntem capabili să vedem cel mai bine prin noi înșine. Opera de artă este zona în care actul creației în interferează actul contemplației. Emoția artistică e un fapt sufletesc, deci s-ar putea cerceta de către psihologi. Esteticianul pretinde că există un aspect al unor emoții care le autonomizează, făcând ca emoția estetică să depășească emoția psihologică. Anumite emoții sunt valoroase pentru simplul fapt că le avem, pentru că ele dau vieții un sens. Valoarea estetică poate fi considerată
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
goi sunt o ilustrare perfectă a acestei idei. Această „supramediatizare” a corpurilor perfecte ar naște în bărbatul de pe stradă un complex numit „complexul lui Adonis”. De aceea în ziua de azi sunt tot mai numeroși cei care aleargă la chirurgii esteticieni pentru a-și corecta fizicul (păr, urechi, nas). Dar obsesia mușchilor rămâne cea mai puternică. Și dacă unii ajung să-și facă liposucții sau chiar să-și implanteze proteze de silicon, totuși, bărbații investesc mai cu seamă în sălile de
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
p. 46. 22 William Marx, Rămas-bun literaturii. Istoria unei devalorizări (sec XVIII-XX), traducere de Liliana Dragomir, Ana Stan, Carmen Habără, Diana Coman și Alexandra Gheorghe sub coordonarea lui Alexandru Matei, prefață de Alexandru Matei, Editura România Press, București, 2008. Primul estetician care "a creat o prăpastie de netrecut între artele plastice și poezie, invalidând paralela tradițională ut pictura poesis pentru a o înlocui cu modelul muzical" a fost Lessing, și după el "modelul muzical și autonomia artei, ireductibilă la principiul parafrazei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
teolog constituie argumente solide pentru așezarea lui Dionisie Smeritul sau Exiguul în rândul Sfinților români și nu numai. Canonizarea de către Biserica Ortodoxă Română ar reprezenta o recunoaștere oficială a universalității personalității sale ilustre, a contribuției lui incontestabile ca teolog, filosof, estetician, dialectician, jurist, calendarolog, traducător din limba greacă în limba latină, dar mai ales ca misionar desăvârșit.
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
scrierile teoretice, căci la nivelul operelor propriu-zise amestecul elementelor este mult mai complex. În studiul său aproape exhaustiv asupra coordonatelor estetice ale gândirii scriitorului Ideologia literară a lui Ion Heliade Rădulescu D. Popovici identifică drept mentori spirituali asumați pe Marmontel estetician de factură neoclasică din secolul al XVIII-lea -, și pe Victor Hugo marele promotor al ideilor romantice.215 La studiile lui Marmontel, care sunt oarecum la granița dintre vechiul sistem clasic și noile idei romantice, Heliade ajunsese prin intermediul cursurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
pe Victor Hugo marele promotor al ideilor romantice.215 La studiile lui Marmontel, care sunt oarecum la granița dintre vechiul sistem clasic și noile idei romantice, Heliade ajunsese prin intermediul cursurilor de literatură ținute la școala grecească de profesorul Vardalah. Influența esteticianului francez al secolului al XVIII-lea asupra gândirii tânărului scriitor este considerată drept esențială de către D. Popovici, atât prin faptul că prin Marmontel, Heliade ajunge la Boileau, dar și pentru că i se deschide drumul către un sistem ideologic mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
1899. 63. Fischer Lichte, Erika, History of European Drama and Theatre, Routledge Publisher, London, 2001. 64. Fofiu, Rodica, Du siècle classique au siècle des Lumières, Editura Alma Mater, Sibiu, 2001. 65. Folkierski, Wladislav, Între clasicism și romantism: Studiu despre estetica și esteticienii secolului al XVIII-lea, Editura Meridiane, București, 1988. 66. Fraigneau, André, Cocteau par lui-même, Editions du Seuils, Paris, 1957. 67. Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne, traducere de Dietr Fuhrmann, Editura Univers, București, 1969. 68. Grigorescu, Dan, Direcții în poezia secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
împiedica, după el, "adecvarea liberă la obiect", studia forțele non economice și culturale care "au pervertit misiunea istorică a proletariatului" și, spre finalul vieții, găsea eliberarea prin religie. Prietenul său, Theodor Adorno, admirator al lui Kierkegaard, este un filosof și estetician pesimist, nihilist, avangardist, care nu are prea multă treabă cu economia, decît ca un critic poate al tehnologiei, al dominării naturii, iar în Minima moralia îl plagiază cu anticipație pe Andrei Pleșu, propunîndu-ne o nouă utopie, o pace eternă. Ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
artistică putînd să "mîntuiască" orice formă de urîțenie, măiestria artistului încărcînd-o de reverberații ale frumuseții. Sunt astfel identificate deci trei fenome-ne distincte: urîtul în sine, urîtul ca formă și reprezentarea artistică a amîndurora, al treilea dînd mărturie pentru primele două. Esteticienii ar trebui însă, în teoriile lor, să țină mai mult seama de variabilele individuale, de idiosincrazii și chiar, la limită, de aprecieri sau comportamente deviante. Să urmărim deci această Istorie a urîtului cu toată atenția, pentru că manifestările urîțeniei sunt extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
române în perspectiva abordărilor din capitolele precedente, îndreptându-și atenția, întâi asupra specificului național, apoi asupra specificului comunicativ al românilor. Cititorul va găsi în prima parte a capitolului o sinteză personală a unor puncte de vedere exprimate de sociologi, psihologi, esteticieni, folcloriști filozofi de marcă ai culturii române. Citatele ample au rolul de a evidenția concepțiile lor extrem de moderne și de actuale. În partea a doua va găsi o caracterizare a modului în care „vorbesc românii”; este o schiță bazată pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de referință privind specificul național, a unor comparații implicite cu alte culturi, a unor argumente de tip comportamental și material, voi prezenta în acest capitol ceea ce cred a fi valorile specifice culturii române. Luând ca voci de autoritate sociologi, psihologi, esteticieni, folcloriști de marcă ai culturii române, îmi voi limita rolul la a face sinteza personală a unor puncte de vedere ce se dovedesc extrem de moderne și de actuale. 1. Eclectismul Un element structural fundamental al spiritului românesc este eclectismul, având
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sublimare culturală. A se vedea citatul din "Patru Quartete" de T. S. Eliot, oferit de autor: "Timpul prezent și timpul trecut / Sunt poate amândouă prezente în timpul viitor / Iar timpul viitor cuprins în timpul trecut". Valentin Protopopescu Emil Cioran, fără menajamente Filosof, estetician, comparatist, om de radio, Valentin Protopopescu (n. 1967, București) dă la iveală o carte unică atât prin miza ei tematică, cât și prin abordarea interdisciplinară, menită să tulbure multe instanțe critice încremenite în judecățile lor comode, partizane sau ex-cathedra. Este
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
slabă cunoaștere a limbii franceze, compensată de vulgaritate (...), până la urmă un eșec, o treabă de mântuială (...)". Dialogul cu Svetlana Cârstean din 2001 se deschide prin evocarea relației lui Gelu Ionescu cu Tudor Vianu (Giurgiu, 1898 - 1964, București). Figura profesorului și esteticianului în ultimii săi 20 de ani, precum și înrâurirea ilustrului model de stil și de viață ("spectrul comandorului...") asupra studentului și universitarului Gelu Ionescu, va fi aprofundată în capitolul 5, O polemică, amplă replică dată lui Bujor Nedelcovici cu ocazia centenarului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
valoarea trecutului ca ultimă speranță în deșertul anilor '50 - '60. Și totuși, cel mai dureros preț plătit de Vianu pentru supraviețuirea publică în comunism a fost renunțarea la vocația sa veritabilă de filosof al culturii, de istoric al ideilor, de estetician, probată plenar de cărțile anilor '40, precum "Simbolul artistic" sau "Tezele unei filosofii ale operei" (apărute postum), dar nu și de creația de după 1950, spune Gelu Ionescu, sub nivelul celei interbelice. Deși îi numește prieteni pe Mircea Zaciu, Monica Lovinescu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ascuns de faldurile timpului, ceva indescifrabil (asta am simțit și cînd am avut ocazia să zăbovesc mai mult în biroul celui care-a fost Sică Alexandrescu). Un cuvînt și despre Catinca Ralea. Era o privilegiată: fiică a marelui critic și estetician Mihai Ralea și soția marelui actor Emanoil Petruț. Nu am văzut-o decît de patru-cinci ori, prima dată, la "Capșa", după un spectacol al Naționalului. Am intrat la "Capșa" cu ei doi și cu protectorul meu din anii '72 -'73
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
G. Călinescu s-a ridicat împotriva scientismului pozitivist și a conceput istoria literară ca pe un scenariu dramatic cu intrări și ieșiri, ca pe o epopee cu eroi și forme (Al. Piru). A fost o personalitate polivalentă: critic, istoric literar, estetician, prozator, poet, dramaturg. Interesat de specificul creației artistice, el a formulat judecăți estetice, tipologii artistice și literare. Principiile de bază ale esteticii au fost exprimate în "Curs de poezie" (1939), apărut sub titlul "Principii de estetică" (1939). Estetica nu poate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ipostază, așa cum i-o păstrează amintirea, tipologic vorbind, eroul său este ―copilul universal ăG. Călinescu). Dar dacă întâmplările nu au în ele însele ceva deosebit, atunci de unde poate veni frumusețea operei, valoarea ei? Răspunsuri au venit de la mulți critici și esteticieni, fiecare punând accent pe un anumit aspect, dar proclamând la unison ideea că, în cazul marelui povestitor nu este interesant ce povestește, în primul rând, ci cum povestește. Și ne întoarcem la papara „mâncatăde Smărăndița. În relatarea întâmplării Creangă, pe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]