475 matches
-
tutun, cu o unghie roasă, urâtă. Dar când să atingă soneria se răzgândi. "Mai bine..." mormăi el. Și ieși. Avea și un alt fel de mers acum, plin de importanță. Rămas singur, am aruncat o privire în jur. Erau aceleași etajere burdușite de hârțoage de sus până jos, pe care le remarcasem prima oară când sosisem la azil, aceleași dosare pline de praf și aceeași lumină care pătrundea prin fereastra largă, aurind mobila vopsită grosolan. Numai că până și amintirile despre
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mea, soldatului Afrășinei cu două schimburi de planton iar pe mine cu unul, știindu-mă probabil un soldat disciplinat și con știincios, Așa am crezut eu. În prima zi de armată când s-a dat deșteptarea nu am gășit pe etajeră bluza gri-bleu care era la uniforma artileriei antiaeriene și m-am îmbrăcat în grabă într-o cămașă kaki cu mâneca scurtă, și la inspecție comandantul a venit direct la mine, adresându-mi cuvintele: ostașș, de ce te-ai îmbrăcat așa? Iar
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
fi „Ucigaș de polițiști” sau „Aproape ofițer la Procuratură”. Nimic care să-i dea de gândit cuiva care ar fi citit coloana minusculă din ziar referitoare la decesul accidental al polițistului - o cădere de pe scaun, un plonjon cu nasul în etajera cu setul de cuțite de bucătărie. Țap ispășitor. Buzz se aplecă și smulse un smoc de iarbă. Mânerul pistolului cu care îl ucisese pe Gene Niles îl înțepă în burtă. Se îndreptă de șale și lovi inscripția cu piciorul. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Întâmplat ceva? — Imediat. Vorbim În casă. Când intrară Fima se oferi să-i facă o cafea. Deși bănuia că laptele se Înăcrise deja. Uri i se părea obosit și pierdut În gânduri, așa că Îi fu rușine să aducă vorba despre etajere. Spuse: —Mai Întâi o să pun apa la fiert. Uri zise: —Așteaptă puțin. Stai jos. Ascultă-mă cu atenție. Am o veste proastă. Și spunând cuvintele astea puse pe ceafa lui Fima mâna lui mare, de țăran, caldă, grosolană, aspră ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
un cal îi reveni limpede. De ezitări, de toane, de furie, de amor, Trubadurul se descărcase . . . - Nu e aici nici o oglindă! șuieră melodic, ca un șarpe dresat, Ada. In odăiță era o masă și un scaun de lemn, dulapul, o etajeră cu registre și hățuri în cui. Sumar! Lucruri concrete ce nu puteau stânjeni pe Lică! 191 Whip rămăsese afară, la o distanță nici mare, nici mică de grajduri, ca un strateg - și grav, gândea că trebuie să se petreacă acolo
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
acelea de la Început. În cele din urmă s-a apucat să cerceteze locul, mai Întâi timid, aventurându-se În afara camerei lui doar când Îl auzea pe Karl plecând. Cum teama de lucrurile din jur pierea, Începuse să ia cărți de pe etajere și să privească imaginile. Să citească nu știa (asta avea să urmeze În curând), petrecea Însă vreme Îndelungată uitându-se la fotografii de lacuri și de păduri despre care bănuia că se află departe, prin ținuturi reci, pentru că nici copacii
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
n-ai ce să faci cu ele după moarte. Karl nu risipea banii pe jucării, de pildă, sau pe vreun lucru pe care l-ar fi socotit trecător sau lipsit de Însemnătate. De vreo două ori, Adam se oprise În fața etajerelor În magazinul chinezesc din oraș ca să admire mașinuțe sau pistoale cu apă făcute dintr-un plastic viu colorat. — Pe-aici nu-i dă nimănui mâna să cumpere asemenea jucării, Îi spusese Karl arătând spre satele de pe coastă. Totuși, nu sunt
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și cu mândrie. Toate astea l-au tulburat profund pe Adam. Devenise el oare orfan o dată, sau de două ori? Era un adevărat orfan, unul mai de plâns decât ceilalți? Ajuns acasă, a consultat dicționarul lui Karl, care rămăsese pe etajera cea mai de sus și mai prăfuită a bibliotecii, asemenea unei relicve uitate, interzise. Poate că În olan deză n-ar mai fi fost atât de orfan. Își amintise cum era denumit orfanul, așa că Îl găsise repede. Explicația era Însă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
stătută, mic-burgheză a constrângerilor familiale, departe de tata, de sporovăiala clienților în fața tejghelei prăvăliei, de strâmtoarea locuinței de două camere, în care îmi revenea doar nișa deloc adâncă de sub pervazul ferestrei din dreapta de la sufragerie, care trebuia să-mi ajungă. Pe etajerele ei se adunau în teancuri cărțile și albumele în care lipeam pozele din cutiile de țigări. Acolo își aveau locul bulgărele de plastilină pentru primele figurine, blocul de desen Pelikan, trusa de pictură cu douăsprezece culori, timbrele adunate mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lui, la care voia să se ralieze și el, relația cu fiica lui, întemeiată după cum bine se vedea, pe afecțiune, ar avea nevoie de acum să fie legalizată. N-a spus nimic în plus. Stăteam amândoi în picioare lângă o etajeră burdușită cu cărți, pe ale cărei cotoare încercam să descifrez titlurile. Tatălui Annei discuția aceasta îi era penibilă. Mie nu, mai cu seamă că spusesem fără nici o ezitare da și amin. După aceea nu s-a mai vorbit decât despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Atelierul Mariei aducea, într-o oarecare măsură, cu odaia de sus a domnului Sima. Zenobia pretindea chiar că ar fi una și aceeași, până și fereastra, deși nu dădea spre mlaștini, se afla la locul ei. Aici, pe o mică etajeră roșie așezată în stânga ferestrei, se aflau adunate câteva obiecte; necesitatea de a le enumera, pe care o încerc acum, nu este de natură descriptivă. Ea face parte poate dintr-un ritual pregătitor menit să reunească ceea ce, aparent, desparte. Iată-le
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
își ține mâinile în poală. La stânga ei, un mic leu de bronz privea încordat spre stânga; creștetul lui, cu coamă cu tot, nu depășește mijlocul Cibelei. Deasupra lor, lucrată în metal cenușiu și prinsă în perete, litera U, gotică. Sub etajeră, o cheie veche, ceva mai mare decât cheile obișnuite... * Vrând să-și transforme curtea într-o grădină zoologică tăcută și pașnică, John Fairnington, din Branxton, a populat-o cu animale făcute din beton. 7. În prima zi când locuiam la
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Dragoș, „ai uitat că și tu ești copil...“. Atunci lumina sau poate întunericul a început să se schimbe. Vedeam prin pleoape cum totul în jurul meu se spațializa altfel. Fiecare obiect părea că există numai ca să realizeze distanța altuia. Sticlele de pe etajera roșie, clepsidra, statueta-bust intitulată Espérance, ciocanul aflat alături, pe pervazul ferestrei, tăblița argintie cu inscripția Réservé intrau pe rând în jocul acesta al distanțelor. Pe urmă, dreptunghiul transparent s-a rotunjit și a început treptat să se lărgească, să devină
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
niciodată de acest titlu ori de autor, Însă prea puțin mi-a păsat. Hotărîrea era luată. De ambele părți. Am luat cartea cu cea mai mare grijă și am răsfoit-o, lăsîndu-i paginile să fîlfîie. Eliberată din celula ei de pe etajeră, cartea a exhalat un nor de praf aurit. Satisfăcut de alegere, ne-am Întors pe urmele pașilor mei prin labirint purtîndu-mi cartea sub braț, cu un zîmbet Întipărit pe buze. Poate că atmosfera vrăjită a locului mă subjugase, Însă am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
chinezesc. Lângă bibliotecă, în mijlocul încăperii, un covor și un radiator, pentru lunile de iarnă, apoi dreapta era ocupată de mese. A comandantului plin, în dreptul geamurilor și cu privire spre întreaga încăpere. Încadrat de două plante agățătoare, pe perete. Cu o etajeră în stânga lui, cu rafturi: „nu se aprobă, retur, raport, aparatură, magazie PPD“. Bulanul lung, negru zace în cuiul din dreapta. Masa comandantului educativ, de-a stânga primului birou. Puține hârtii. Un tablouaș cu portret strâmb, zice autorul, al lui Stoica, fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
să mai fac cu el... și covorașul ăsta, poate-ți trebuie, ce număr porți la pantofi?”, „Mi s-au aprobat actele pentru Noua Zeelandă... uite-aici, televizorul, e încă în garanție, un dulăpior, îi pui tu mânerele, sunt în pungă, o etajeră, câteva discuri...” A, până și Alexandru, când s-a cărat în State, mi-a adus o hotă cu tot cu filtre, „băi, monteaz-o, ți se dărâmă dracului bucătăria, a-nflorit mucegaiul pe ea. Burlanul tre’ să ți-l faci tu... Na-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
le rânduia la toaletă. Pentru că vroia să te statornicești la ea. Sigur asta, nu te înșelai, pentru că, mai înainte, avuseseși o experiență. L., pe care o frecventai de câteva săptămâni, ți-a zărit, într-o dimineață, aparatul de ras pe etajera din baie. După ce făcuserăți amor. Amorul acela dinspre ziuă, bâjbâit, între somn și trezie, cel mai instinctual. Nu a mai avut răbdare să-și termine dușul. A intrat în dormitor șiroind de apă, părul îi cădea în ochi. Ai simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
bărbat. Erai un arc. Chiar aveai un tremur ușor. Ai urmat-o despuiat și caraghios, îți era puțin jenă. O ființă deosebită, o femeie care merita să faci destule pentru ea. Deschizând ușa, ți-a strigat din prag. Arăta spre etajeră, spre aparat. „Fără chestii din astea! Nu-ți lași, aici, nici un lucru personal! Încerci să te fixezi!” Toată bărbăția ta nu făcea doi bani, atunci. Te-ai îmbrăcat nespălat. Ți-ai luat mașina de ras și ai plecat fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
că sunt pe Gorgzid. Mulți oameni în Cel Mai Mare Imperiu pot să aibă tipărite cărți în limba capitalei." În această clipă, gândurile se întrerupseră. Tresări văzând numele înscris pe foaie, scutură din cap și puse cartea la loc pe etajeră. Alte cinci volume alesepurtau același nume. Numele lui Eldred Crang. Gosseyn porni încet spre dormitor, năucit, dar nu abătut. Când intră, sesiză prezența unor oameni în camera alăturată. Deschise puțin ușa. Un culoar. Împinse mai mult ușa, se strecură afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
examină distorsorul. Ca și cel din refugiu era un aparat cu comandă unică. Părea logic să vadă unde ajungea. Manevră levierul. * Se pomeni într-o mică debara. Într-un colț se aflau niște stive de lăzi de metal, mai multe etajere. O ușă închisă părea singura intrare normală. Nici un alt distorsor în afara aceluia de care se servise. Memoriză rapid o secțiune a podelei și încercă să deschidă ușa, care cedă și-i descoperi un birou gol. Doar un birou, două scaune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
ținu respirația crăpând ușa pentru a străpunge spațiul umbros: răsuflă ușurat văzând corpul întins pe sol. Sosea la timp. Acum, problema consta în adăpostirea trupului său inconștient. Mai întâi de toate, ascunse matricea sub o lădiță de metal, pe o etajeră. Apoi, foarte repede, îngenunche lângă corpul nemișcat și își încordă auzul pentru a-i auzi respirația. Îi auzi inima bătând, sesiză pulsul și simți respirația lentă și măsurată a lui Gosseyn, cel lipsit de cunoștință. Era una dintre experiențele cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
m-a cuprins scârba de mine însumi. Pe marginea vanei mici de tot era așezat un covoraș de gumă. Perdeaua din plastific mucegăită a dușului atârna pe bara de susținere, înfășurată pe jumătate. Săpunul era perfect aranjat în savonieră. Pe etajera de sub oglindă se afla doar o cremă de mâini și un borcănel de sticlă opacă în care se zărea fondul de ten pe care Italia și-l întindea pe față. Pe jos era un coș de nuiele, am ridicat ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
chiar se petrece de multă vreme. Dacă sfârșitul lumii ar putea fi localizat într-un punct precis, acesta ar fi observatorul meteorologic din Petkwo: un acoperiș de tablă sprijinit pe patru stâlpi de lemn cam șubrezi acoperă, înșirate pe o etajeră, barometre, higrometre, termografe, cu bobinele lor de hârtie gradată, ce se-nvârt cu un ticăit lent de ceasornic, sub presiunea acului care oscilează. Rotația unui anemometru în vârful unei antene înalte și pâlnia bondoacă a unui pluviometru completează dotarea fragilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
unor afișe mari care te invitau să subscrii la bonuri de tezaur scutite de impozite sau să te angajezi în armata colonială, tot intrând în birouri în care expresiile erau la fel de ușor previzibile ca și clasorul cu tăblii mobile sau etajerele de dosare. Avantajul, cum îi spunea Rambert lui Rieux, era că toate acestea îi ascundeau adevărata situație. Progresele ciumei, practic vorbind, îi scăpau. Fără a mai socoti că zilele treceau astfel mai repede și că, în situația în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
era bărbat, Finn i-ar fi tras niște pumni! Dar așa, cavalerismul îl obligă să se abțină de la astfel de metode. Ceea ce e o greșeală. Doamna Jim reușește să se elibereze întru câtva; pune mâna pe deodorantul de cameră de pe etajera de deasupra chiuvetei și începe să i-l pulverizeze în față lui Finn. El urlă ca un porc înjunghiat și își acoperă fața cu mâinele. Doamna Jim, care se îneacă și tușește greu de la deodorantul pulverizat, se învârte ca titirezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]