878 matches
-
ar fi atât de nebuloasă și greu de definit -, el se distinge de al celorlalte popoare vecine și se traduce în literatură prin expresii contrastante și printr-o neîncetată neliniște, care înclină forma de gândire românească către lirism și către ethos.” În această forma mentis, bizantinismul culturii noastre nu privește, arată autorul, numai un sens religios, ci și „concepte sociale și morale și, în același timp, o ierarhie spirituală și profană”, ce i-au conferit atât asumarea unui rol misionar în fața
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
fragmentele memorialistice sau confesive pe care poetul Timpului înalt le-a risipit în ultimii săi ani de viață în presa românească din exil, cu deosebire în lunarul „România” din New York. SCRIERI: Figuri și cărți, București, 1922; Pârvan gânditorul, București, 1933; Ethos, București, 1941; Poemas patéticos, Madrid, 1948; Innominada luz, Madrid, 1949; Don Juan Valera y Lucia Paladi, Madrid, 1952; Proporción de vivir, Madrid, 1954; Utopia getică, Madrid, 1954; Opt poeme din ciclul „Nenumita lumină”, tr. George Ciorănescu, introd. Al. Ciorănescu, Paris
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
1999; Ch. MILLER, The Gift of the World. An Introduction to the Theology of Dumitru Staniloae, Edinburgh, 2000; S.E. ROGOBETE, O ontologie a iubirii. Subiect și Realitate personală supremă În gîndirea Părintelui Dumitru Stăniloae, Iași, 2001; J. HENKEL, Eros und Ethos. Mensch, gottesdienstliche Gemeinschaft und Nation als Adressaten theologischer Ethik bei Dumitru Stăniloae, Münster, Hamburg, Londra, 2003 (trad. rom., Îndumnezeire și etică În opera părintelui Dumitru Stăniloae, Sibiu, 2003). Despre viața lui D. Stăniloae, cf. M. PACURARIU, „Preotul profesor și academician
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Lawrence; William, Kristol (2003), The War Over Iraq: Saddam’s Tyranny and America’s Mission, Encounter Books, San Francisco. Kaplan, Morton (1957), System and Process in International Relations, Wiley, New York. Kaplan, Robert (2002), Warrior Politics: Why Leadership Demands a Pagan Ethos, Vintage Books, New York. Katz, Mark N. (1991), „Superpower conflict resolution: Lessons for the future”, The Annals of the American Academy, nr. 518, pp. 177-187. Katzenstein, Peter (ed.) (1996), The Culture of National Security. Norms and Identity in World Politics, Columbia
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
seria completă de manuale de limba latină pentru cursurile de gimnaziu și liceu, publicate în colaborare cu Al. Graur, în 1935-1936. Dacă prezența în presa interbelică („Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Favonius”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Jurnalul literar”, „Însemnări ieșene”, „Ethos” ș.a.) prelungește preocupările clasicistului, intrarea pe făgașul publicisticii politice - în 1945 B. acceptă să ia conducerea ziarului „Moldova liberă” -, ca și alte câteva atitudini conjuncturale, excesive și nedrepte față de confrați, i-au pecetluit ultimul deceniu de viață. Vremea a vrut
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
și meditație. SCRIERI: Influențe folclorice în poezia noastră actuală, București, 1955; Delimitări critice, București, 1964; Octavian Goga, București, 1966; Valori literare, București, 1966; Condiția creației, București, 1968; Cuvintele au cuvântul, Iași, 1971; Octavian Goga, București, 1971; ed. 2, București, 1975; Ethos și cultură sau Vocația tinereții, București, 1972; La Politique culturelle en Roumanie, Paris, 1974; Copilăria unui Icar, București, 1974; Artă și ideal, București, 1975; În focarul timpului, București, 1977; Neliniștea fântânii, București, 1978; Constelații diurne, București, 1979; Resurecția unui poet
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
îndreptat este neom, căci aceasta se află numai la neoameni. Însăși vocația-vocea autorului V. Fetescu devine sub forma scrierilor, operei sale, adevărată instituire, școală instituție, loc și artă făcătoare de oameni (a se vedea din greacă, „acordurile” dintre topos - loc, ethos - set de valori, suflet și eutokos - naștere bună). Cel care în 1966, doar cu o hârtie de numire în funcția de director a re-ființat la Iași Școala Normală „Vasile Lupu”, el, acum când - sub tăvălugul libertinajului democratic, nivelator și integrator
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
la 6 august 1937 în satul Albești, com una Delești, județul Vaslui. A debutat cu versuri în ziarul „Vremea nouă” de la Vaslui în 1968, apoi în alte publicații: „Tribuna învățăm ântului”, „Adevărul”, „școala Bârlădeană”, „Vocea Hușului”, „Convorbiri literare”, Cronica”, „Apolo”, „Ethos”, „Gazeta de Est”, „P ăreri tutovene” etc. Din opera sa literară cităm: „Zidiri”, „Dincolo de bine și de rău”, „Ispite lirice”, „O istorie ciudată”, „Tă râmul interzis” - roman etc. Este autorul Dicționarului de autori, publicații și societăți literare cu titlul: „Univers
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
majore ale transmutației în ordinea morală a lumii: 1. relativismul generalizat (ca reacție la substanțialismul și "moralismul universal"); 2. parcursul inițiatic (ca trecere de la "individualizarea" modernă, înscrisă în activismul faustian sau prometeian, la "individuarea" postmodernă în fuziuni comunitare; și 3. ethosul comunitar, ca reînviere a arhetipurilor umanității toate conducând la/și fiind explicitate în ceea ce autorul numește "imoralismul etic" în gestație în societățile noastre postmoderne, ceea ce nu echivalează cu indiferența față de valori. Exigența unei "etici morale", înscrisă în experiența comunitară și
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
concretă: o memorie comună, legătură carnală. În acest sens, etica domestică, am putea-o numi tribală, este o etică a situației. Legată de o perioadă, de un sit anume. În diverse moduri, Heidegger a atras atenția asupra unui astfel de "Ethos" ca mod de locuire: "etica trebuie să spună că gândește trecerea ființei umane"17. Suntem departe de afectarea morală a spiritelor frumoase responsabile de umanitate în ansamblul ei și torturate în necazurile speciei umane. Etica situației este, mai modest, mai
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
alte sarcini), a fost experimentată ceea ce am putea numi o democrație participativă. Înainte ca autoritatea diverselor puteri (politice sau religioase) sau ca mecanismul de pre-bendă să se impună, era vorba de spații de autonomie, de locuri de creativitate unde etica (ethos) alternativă era în gestație. De aceea, nu este paradoxal să amintim că acestea puteau fi considerate, de călugării înșiși și, a fortiori, de populațiile din jur, ca expresii ale unui adevărat excessus: o viață excesivă care se sustrage modurilor de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
superioare (limbajul transcendent): Binele, Frumosul, Adevărul, Mișcarea, Repaosul. În dialogul Lysis, despre dragostea de oameni și despre lucruri, Platon (427-347 î. H.) sugerează că obiectele sensibile (limbajele sportive) sunt subordonate ideilor superioare. Platon concepe evoluția spiritului (psyché) și a moralei (ethosului) uman, împreună cu aceea a corpului (soma). De cealaltă parte, lumea de dincolo, a ființelor supranaturale (transcendentă) este structurată de nemișcare (imuabilitate) și perfecțiune. Prietenia sportivă devine aspirația ideală și reală către un ideal, perfecțiune, făurită cu dificultate prin prietenie sportivă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
beatnicul insurgent atras de suprarea lism și psihedelic - să ajungă un degustător atât de înverșunat al apocalipsului propriu, a fost nevoie de o Românie pe măsură. De disprețul național față de cultură, inteligență, talent. De desconsiderarea flagrantă, ostentativă, a spiritului și ethosului artistic. Cine, cum și cât își asumă o atare vinovăție față de, iată, cea mai severă expresie a fragilității noastre? O Vinovăție care ne alungă medicii, ne alienează profesorii, ne exportă absolvenții, ne alterează religia, ne profa nează arhitectura, ne sfidează
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cazul unor Nicolae Manolescu (Teme-le ș.cl.) sau Andrei Pleșu (editorialele), ca să mă rezum doar la două nume de vârf. E mult de vorbit despre această indiferență (latină) la facerea (nemțească) a buclei. E de adus în scenă - ei, da - ethosul (weberian) protestant al muncii, contrapus cultului improvizației și miserupismului mioritic. Nu am fost educați întru temeinicie, economisire, previziune, sobrietate, decență, exactitate, chiverniseală cu bătaie strategică. Ne-am lăsat, încet, dar sigur, pradă acelei iresponsabile psihologii de șatră și coviltir pentru
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
tocmai depliasem fișele cuminte redactate acasă, unde glosam lipsa culturii bogăției la români, alături de absența culturii (britanice) a victoriei, lipsa colocvialității (franco) salonarde și crunta carență a disciplinei (ger mane) a muncii în spațiul valah. De unde atâta Max Weber și „ethosul protestant al muncii“, atâta cult al economiei, prudenței, eficienței și slujirii, atâta simț civic și patos comunitar, atâta educație (sanitară, religioasă, gastronomică, vestimentară, militară, juridică, sexuală, estetică, arhitectonică, financiară...) într-o geografie iremediabil alterată de laxismul ortodoxiei, cu o latinitate
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
foarte vast și divers repertoriu în limba latină, creat în primele 12 secole. Actualul repertoriu include și compoziții create între secolele XVI-XVII, însă acestea sunt numite, pe drept cuvânt, pseudogregoriene, deoarece resimt prezența tonalismului, iar desfășurarea melodică este departe de ethosul caracteristic perioadei de aur a compoziției gregoriene”. Cu trimiteri importante la documente religioase, istorice și sociale care privesc muzica, ne este prezentată, așadar, o incursiune sintetică în istoria muzicii sacre din care nu puteau lipsi intervențiile magisteriale, până la elaborarea documentului
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Toate lucrurile, care au fost create de natura primordială, au fost create pe baza numerelor. Numărul este principalul model în mintea creatorului”. Deși fundamentul aritmetic, citit în cheie pitagoreică, constituie baza epistemologică a lucrării, Boezio inaugurează prima carte vorbind despre ethos și puterea muzicii, dorind parcă să sublinieze că informațiile și cunoștințele antice trebuie luate ca ghid pentru a ne apropia de arta sunetelor, din moment ce „dintre toate disciplinele, nu există nicio cale mai directă pentru a ajunge la suflet decât cea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de inamici intratabili. Raportarea, polemică, la cultura populară americană este una dintre cheile de acces în acest univers între granițele căruia cavaleria lui Custer încetează să mai fie un instrument civilizator. Există, în aceste narațiuni centrate pe prezența indiană, un ethos tiers-mondist ce anunță, protocronic, Dansând cu lupii al lui Kevin Costner. Indianul este gardianul universului amenințat de rapacitatea capitalistă, iar o fibră rousseauistă este decelabilă în emoția cu care este documentat crepusculul unei civilizații. Din această perspectivă ce refuză „adevărul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o replică a calmei Ruritanii, atât de familiare publicului de limbă engleză. Și totuși, odată eliminat convenționalismul de operetă al ceremonialului germano-slav, Syldavia lui Hergé seamănă, frapant, cu acele mici națiuni pe care ambiția național-socialistă le amenință. Borduria este întruchiparea ethosului belicos și totalitar. Filosofia bordiuriană este fondată pe combinația de agresivitate externă și rapacitate politică internă. Introdusă, narativ, în aventura ce precedă războiul, Borduria reapare, după 1948, în L’affaire Tournesol. De această dată, Borduria îmbracă masca unui alt totalitarism
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Conrad și Stevenson. Pentru acesta din urmă, omagiul creatorului înseamnă nașterea unei benzi desenate ce adaptează The treasure island. În fine, prin ascendența sa complicată, ce îl așază în categoria excentricilor, Pratt este cel mai aproape dintre prozatorii grafici de ethosul hibridizării rasiale și intelectuale. Pratt este afin cu acel Jack London al căutării sălbăticiei, dar și cu o întreagă linie de explorare antropologică ce exaltă în Bahia, Atena neagră a unei luxuriante civilizații afro-braziliene. De la Rider Haggard, Pratt preia imperialismul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
atras de enigma unei fete pierdute și de sunetul muzicii care îi răsună în sânge. Este cuprinsă în Tango întreaga senzualitate și subtilitate narativă a textului lui Borges. În Buenos Aires, ca și în larga câmpie bântuită de gauchos, Pratt redescoperă ethosul începuturilor sălbatice și romantice ce amintește de roma nele de duzină, citite de adolescent. Spațiul argentinian este impregnat de aceeași obsedantă intertextualitate ce le acordă lui Corto Maltese și lui Pratt un loc în biblioteca babel. Trecutul lui Corto Maltese
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care îl face să semene cu fiul ghicitoarei din Gibraltar. Fiu al unei patrii care nu mai este, soldat al Poloniei care se încăpățânează să lupte în exil, fidel datoriei care se cere dusă până la capăt, Koinski este întruchiparea acelui ethos al speranței fără de speranță, ethos care pare să explice și contradicțiile unui caracter ce sfidează încadrarea în categorii familiare. Brutal și pregătit să ucidă, obsedat de țelul militar pe care nu îl poate ignora nici un moment, locotenentul polonez este și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cu fiul ghicitoarei din Gibraltar. Fiu al unei patrii care nu mai este, soldat al Poloniei care se încăpățânează să lupte în exil, fidel datoriei care se cere dusă până la capăt, Koinski este întruchiparea acelui ethos al speranței fără de speranță, ethos care pare să explice și contradicțiile unui caracter ce sfidează încadrarea în categorii familiare. Brutal și pregătit să ucidă, obsedat de țelul militar pe care nu îl poate ignora nici un moment, locotenentul polonez este și purtătorul unor fantasme poetice care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
comandantul de navă o învață, cu fiecare misiune, este lecția unei morale a războiului în care binele și răul încetează să mai aibă vreo semnificație particulară. În acest colț de lume, în care se întâlnește fanatismul republicii de la Salo și ethosul marțial al comuniștilor lui Tito, gesturile sunt adesea confuze, iar politica de alianțe este gândită fără ca perspectiva sacrificării fostului tovarăș de luptă să mai conteze în cele din urmă. Oamenii din „SOE”, cei pe care îi escortează și cei pentru
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
propria sa structură de mag ce reunește, armonic, Estul și Vestul sub semnul visului neîngrădit. Spre această Brazilie populată de fantasme și de ban diți-revoluționari din sertăo recoboară Pratt, odată cu La macumba du gringo. Prin acest text ce evocă teribilul ethos răzbunător din Samba avec Tir Fixe, Pratt este aproape de scriitura halucinantă, crudă și senzuală a lui Werner Herzog, cel din Cobra verde. Brazilia lui Pratt și Herzog este o Brazilie în care misterul se află în vecinătatea acelor cangaiceros ce
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]