16,853 matches
-
popular. Și doar atât", a scris Toni Neacșu, pe jurindex.ro, adăugând că "acest tip de terorism practicat în numele eticii absolute caracterizează societatea noastră de azi". Toni Neacșu subliniază că "mare parte din presa noastră este un cor de behăieli etice. Sunt turme întregi de miei serafici, exhibiționiști ai propriei perfecțiuni morale. Este o inflație a infatuării de caracter, o înghesuială teribilă de comportamente de păuni moralizatori. Este o spoială declarativă, să fim bine înțeleși. Este o puritate agresivă, folosită pe
Tudor Gheorghe, apărat de Toni Neacșu. Articol cu dedicație pentru Dan Tapalagă by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21704_a_23029]
-
un personaj care, fără a avea anvergura lui N. Iorga, exercită aceeași frînare a progresului literar precum odinioară genialul istoric... La fel n-au nici un temei cei ce încearcă a despărți, cu aere de avocați subtili, revizuirea estetică de revizuirea etică. Din simplul motiv că ele sînt indisociabile, avînd ca obiect nu comportarea metatextuală a scriitorilor, ci textele lor, în care s-a prelins acidul nimicitor al oportunismului. Nu ne-ar interesa în mod deosebit împrejurarea că Arghezi sau Petru Dumitriu
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
mod deosebit împrejurarea că Arghezi sau Petru Dumitriu sau Eugen Barbu sau Marin Preda au încasat sume mari de bani din casieriile oficialității totalitare, dacă scriitorii în cauză n-ar fi așternut pagini numeroase de slujire a acesteia. Esteticul și eticul se suprapun în produsul literar, în afirmarea publică a unui crez angajînd ființa auctorială unică. A disocia eticul de estetic e ca și cum te-ai strădui să disociezi un obiect de culoarea și de forma sa. Regretăm că interesul, comoditatea, lașitatea
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
de bani din casieriile oficialității totalitare, dacă scriitorii în cauză n-ar fi așternut pagini numeroase de slujire a acesteia. Esteticul și eticul se suprapun în produsul literar, în afirmarea publică a unui crez angajînd ființa auctorială unică. A disocia eticul de estetic e ca și cum te-ai strădui să disociezi un obiect de culoarea și de forma sa. Regretăm că interesul, comoditatea, lașitatea îi opresc pe unii - destui - critici și scriitori a admite asemenea adevăruri simple, care țin de abecedarul esteticii
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
Vladimir Tismăneanu Recent anunțata numire a lui Marian Munteanu drept candidat prezidențial al unor formațiuni ce se autoproclamă apărătoare ale supremelor interese naționale, inclusiv partidul fostului șef al SRI, aruncă o lumină alarmantă asupra peisajului politic și etic al postcomunismului. Simplu spus, este important de detectat elementul comun între cei care, sub diverse forme și cel mai adeseori în chip extrem de strident, au invocat idealuri naționalist-comuniste, și cel care a jucat rolul de orator en titre în Piața
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
deceniile din urmă. Olimpiadele moderne au stat de la început sub semnul competiției loiale și al victoriei celui mai bun: indiferent de țara de unde provine, de culoarea pielii, de religie, de rasă. Este spiritul introdus de Pierre de Coubertin în 1896. Eticul a prevalat inițial asupra sportivității. Nu recordul conta, și nici cui aparținea el, ci întîlnirea și înfrățirea sportivilor din întreaga lume. Coubertin spunea: "Important este nu să cîștigi, ci să participi". Sloganul ar fi putut fi la fel de bine: sportivi din
Deriva spiritului olimpic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16709_a_18034]
-
de la Moscova și respectiv Los Angeles. însuși olimpismul s-a văzut amenințat cu acele nefericite prilejuri. De două decenii, mai ales în condițiile prăbușirii lagărului comunist, un alt criteriu a devenit esențial în organizarea și funcționarea olimpiadelor: acela comercial. După etic și politic, iată, comercialul domină sportul. Acest lucru s-a întîmplat o dată cu alegerea lui J.A. Samaranch în fruntea mișcării olimpice. Catalanul s-a dovedit un extraordinar om de afaceri. în definitiv, el a salvat olimpiadele moderne de la derizoriul în
Deriva spiritului olimpic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16709_a_18034]
-
din revista 22. Banul influențează astăzi rezultatele la fel ca odinioară politicul. Și primejduiește spiritul olimpic într-o măsură la fel de mare. Pare tot mai important să cîștigi cu orice preț, titluri, ca și bani. Și mai este ceva. Diminuarea puterii eticului, a sportivității, adică, de la care se revendica baronul Pierre de Coubertin, a lăsat loc și pentru o altă degradare profundă a spiritului olimpic: dintr-o confruntare de indivizi, reprezentînd lumea întreagă, olimpiadele au devenit o confruntare de țări și de
Deriva spiritului olimpic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16709_a_18034]
-
a întors răul împotriva răului, urcând în țeapă o întreagă oaste otomană, rămâne un caz izolat și atât de controversat încât nu tocmai puțini istorici (și romancieri!) se încearcă a demonstra că omul era un moralist, ultragiat în convingerile sale etice, un delicat ce nu se cunoștea. Despre blândețea înnăscută a românului și fenomenala lui capacitate de îndurare, despre știința uitării și iertării la români s-a scris mult în trecut, cu ecouri până în zilele noastre. Calități somatice care, firește, înlăturau
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
prăbușirii. Dl. Stolojan vorbește nu ca un tehnocrat, ci ca un avocat al neocomunismului iliescian și al securismului retrograd. Doar acele categorii umane s-au obișnuit să manifeste un astfel de dispreț față de moralitate și față de bunul-simț. Prin eliminarea componentei etice, vom fi reduși - dacă nu suntem deja! - la inconsistența tinichelei ce-acoperă circuitele și sârmulițele roboților bleg-nevrotici peste care se visează înscăunat domnul Stolojan. Mă trec sudorile spaimei în fața unor astfel de viziuni articulate cu toată încruntarea de care e
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
Dar tocmai cînd moara de vînturi părea că expiază, cu o ultimă zvîcnire zvînturaticului îi cășună pe Sadoveanu, Călinescu, Arghezi, Preda, Barbu, Stănescu... Porcul metaforic îi îngălă cu grele batjocuri (ticăloși, obedienți), încercînd astfel să-și sporească prestigiul de rîmător etic și oferind lumii și o nouă nearistotelică definiție: Porcul este animalul politic". Trase dintr-un arc bleg, săgețile anticritice ale lui D.R. Popescu nu-și ating ținta. Dumitru Radu Popescu: Complexul Ofeliei, Ed. Viitorul românesc, 1998, 240 pag., prețul 18
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
Literatura și scriitorul angajat" aveau în vedere un anumit destinatar: publicul proletar. Arta avea o funcțiune (comanda socială) și un rol pedagogic și propagandistic, iar artistul era un tribun "al vremurilor noi". Sartre, în Ce este literatura, acorda prioritate ideologicului, eticului și doar la urmă esteticului. Important era ce și pentru cine scriem și numai după aceea cum scriem. Roland Barthes (Gradul zero al scriiturii) punea accentul pe scriitură, stil și estetic. De aceeași părere era și Camus care se întreba
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Justiție și răzbunare. Nicolae Manolescu i-a luat un interviu televizat lui Paul Ricoeur în care s-a discutat și despre Mircea Eliade. Prin intermediul Asociației EURO-CULTURE, încerc să ajut publicul din România la înțelegerea unor concepte și principii - politice, juridice, etice sau filosofice - care sînt necesare transformării mentalității, instaurării democrației, a societății civile și a unui stat de drept: "schimbarea la față a României". Fără asumarea lucidă și responsabilă a trecutului (memorie) și a istoriei (justiție, adevăr și dreptate), trecutul nu
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
în paznicii gîndirii colegilor de breaslă. Încă o performanță! Care a fost soarta cenzorilor după evenimentele din '89? Oricum, au avut o responsabilitate morală? Soarta lor a fost asemănătoare cu a tuturor celor care au avut o culpabilitate civică și etică! Adică...nici una! Dacă nu au fost judecați cei vinovați din punct de vedere penal (crime, tortură) cenzorii au intrat în amnistia generală nedeclarată. Recent, am citit într-o revistă, analiza unui prozator cunoscut și apreciat - foarte apreciat și premiat - care
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
originală dintre democrație, dictatură și anarhie - să constatăm că Securitatea este infiltrată la toate nivelurile? Scandalurile și falimentele bancare au evidențiat acest fenomen! Fără să generalizez, uneori nici o faptă (indiferent de gravitatea ei), cuvînt, afirmație nu au consecințele firești: juridice, etice sau cetățenești. La noi, încă, totul este posibil, tocmai pentru că nu a existat un efort al întregii societăți pentru a despărți Răul de Bine, Minciuna de Adevăr, Justiția de Injustiție, Memoria de Uitare și astfel să ajungem la echilibru, la
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Concluzia filozofului la această discuție este că budismul, deși neconvingător în plan metafizic, reprezintă sub aspect pragmatic și etic o alternativă demnă de luat în seamă la filozofia așa cum o cunoaștem noi în Occident. Revel și-ar dori o revitalizare etică a filozofiei, o redescoperire a misiunii ei originare, aceea de a ajuta ființa omenească să se înțeleagă mai bine pe sine însăși, pe ceilalți și lumea în care trăim. Jean-François Revel, Matthieu Ricard - The Philosopher and the Monk, Schocken Books
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
contaminează discursul, imprimându-i o retorică a duplicității. Personajele care o stăpânesc cel mai bine sunt cele ce determină acțiunea piesei și tot în funcție de această retorică ele se împart nietzschean în stăpâni și sclavi - doar cei din urmă având repere etice: Polly, care nu vrea să-și mintă nici tatăl, nici soțul și Hary Filch, care nu vrea să practice furtul sub "aripa ocrotitoare a poliției". Discursul lui Peachum, șef al unei organizații de hoți, ilustreză perfect acest tip de dublugîndit
Comedia vorbei de lemn by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16820_a_18145]
-
care ar dori să-l transforme într-un martor decorativ pentru o agonie ce se pretinde o reînviere". Iată conținutul său pozitiv, care, odată cu închiderea unei uși, deschide o alta, către țară: "Exilul secund cheamă în spațiul lui de rigoare etică pe toți cei care în afara Țării sau înlăuntrul ei nu pot accepta transformarea spiritualității și culturii într-un domeniu rezervat minciunii planificate, ipocriziei-sistem, plecăciunii de Curte Nouă, lașității cu răsplată". Să mai atragem atenția asupra strictei actualități a unei atari
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
a beneficiat - așa cum insinuează unii - de "privilegiul" exilului, căci, în pofida acestui "adăpost", a fost și este încă expus din plin răstălmăcirii, minciunii, insultei. A stat și stă pur și simplu cu fața în lumina adevărului, îndeplinindu-și obligațiile intelectuale și etice asumate, înțelegînd că, după cum spune Democrit, "neîndeplinirea și lăsarea lor în paragină este nedreptate". *** Vîrf de lance al criticii românești actuale, Virgil Ierunca a fost acuzat - nici nu se putea altminteri - de "exagerare". Nemaiputîndu-l stigmatiza în numele propagandei de partid drept
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
blestem sîntem nevoiți a recupera în scurt timp deceniile de ținere, cu obstinație și zîmbete ironice și suficiente ale mai vechilor generații, pe tușa tinerelor speranțe". În schimb are întrutotul dreptate cînd afirmă: "La această generație a existat un comandament etic accentuat care n-a permis compromisul sau pactul cu diavolul. Comandament etic din păcate cam lăsat în paragină după '89, cînd foarte mulți, orbiți de noile posibilităti, au abdicat relativ ușor de la respectarea principiilor în numele cărora au luptat înainte". Din
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
obstinație și zîmbete ironice și suficiente ale mai vechilor generații, pe tușa tinerelor speranțe". În schimb are întrutotul dreptate cînd afirmă: "La această generație a existat un comandament etic accentuat care n-a permis compromisul sau pactul cu diavolul. Comandament etic din păcate cam lăsat în paragină după '89, cînd foarte mulți, orbiți de noile posibilităti, au abdicat relativ ușor de la respectarea principiilor în numele cărora au luptat înainte". Din fericire, Cassian Maria Spiridon nu face parte din rîndul celor ce "au
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
în paragină după '89, cînd foarte mulți, orbiți de noile posibilităti, au abdicat relativ ușor de la respectarea principiilor în numele cărora au luptat înainte". Din fericire, Cassian Maria Spiridon nu face parte din rîndul celor ce "au lăsat în paragină" principiul etic. D-sa e un anticomunist fervent, nedispus a înclina steagul poziției adoptate nici în fața valorilor "consacrate" care au comis compromisuri, nici, cu atît mai puțin, în fața colaboraționiștilor mediocri, care, decenii în șir, au slujit "linia" oficială în literele românești. Constatăm
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
macarale ori direct pe corpul jucătorilor), care asigură dinamica aproape permanentă a unui unghi de 360o, s-a ajuns la virtuozitatea ideatică: violența extrem de brutală a sportului respectiv, redată cu o acuitate ieșită din comun, se justifică printr-o demonstrație etică, armonios orchestrată pînă la acordul ultim, simultan cu genericul de final. Tocmai atunci cînd, după petrecerea de celebrare a victoriei, se părea că s-a reușit o reconciliere generală: între mamă (Ann-Margret superbă epavă plutind în aburii alcoolului ingurgitat) și
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
parcă prinde viață meșterind la un felinar de catarg. Ideea direcției de conștiință e indusă astfel aproape subliminal, urmând ca pe parcurs, într-o acumulare de detalii varii, să se dezvolte în paralel deznodământul, dar și demonstrația de principii. Principii etice și etnice se-ntretaie și se-ntrepătrund pe măsură ce descoperirea în doi a frumuseții naturii înconjurătoare și a lor înșile se dublează cu imaginile crude ale experiențelor individuale privite de acum din unghiuri opuse. Fiindcă viața îi desparte: fata în lagăr
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
literar al publicului. Explicația rămâne una singură: în ciuda ideologiei și cenzurii impuse de regimul comunist, literatura română s-a făcut în țară, dar valorile pe care ni le-a transmis "epoca de aur" trebuie revizuite critic, fără a substitui criteriul etic celui estetic." El nu crede că procedeele postmoderne pot suplini talentul, care rămîne prima condiție pentru a fi scriitor, iar înțelegerea greșită a performanței și succesului riscă să deregleze criteriile de evaluare. Mihail Gălățanu are altă părere: "Succesul reprezintă o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]