1,245 matches
-
domniile lor au „respectat” tradiția și...atât. Chestiune de bun simț și decență, pentru care trebuie să le acordăm tot respectul. Dar cu adevărul etimologic cum rămâne? Corifeii lexicografiei românești În realitate, dumnealor au preluat, sistematizat și sintetizat toată zestrea etimologică a dicționarelor elaborate și publicate de prestigioși savanți ai culturii române cu respectabilă erudiție în lingvistica românească. Nu și-au permis să-i comenteze sau să-i contrazică. Cine ar fi putut? De aceea nu-mi permit nici eu decât
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
nici un dicționar. • Lazăr Șeineanu: a publicat în 1896 „Dicționarul universal al limbii române”. Complex, clar și complet, mai puțin etimologia cuvintelor. Se pare că a fost principala sursă de inspirație a autorilor DEX-ului. • Ovid Densușianu și I. Candrea: „Dicționar etimologic al limbii române. Elemente Latine”(1907-1944) conceput pe baza teoriei latiniste a lui Ovid Densușianu. • Sextil Pușcariu: „Dicționarul limbii române”, publicat în 3 volume și 3 fascicule între anii1907-1944. • Alexandru Ciorănescu: „Diccionario Etimologico Rumano” apărut în 1958 la universitatea din
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
-ului. • Ovid Densușianu și I. Candrea: „Dicționar etimologic al limbii române. Elemente Latine”(1907-1944) conceput pe baza teoriei latiniste a lui Ovid Densușianu. • Sextil Pușcariu: „Dicționarul limbii române”, publicat în 3 volume și 3 fascicule între anii1907-1944. • Alexandru Ciorănescu: „Diccionario Etimologico Rumano” apărut în 1958 la universitatea din La Laguna (Spania) în șapte fascicule , considerat de specialiști „cel mai bun dicționar etimologic al limbii române”. Autorul l-a tradus și l-a publicat sub titlul „Dicționar etimologic al limbii române” la
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
Ovid Densușianu. • Sextil Pușcariu: „Dicționarul limbii române”, publicat în 3 volume și 3 fascicule între anii1907-1944. • Alexandru Ciorănescu: „Diccionario Etimologico Rumano” apărut în 1958 la universitatea din La Laguna (Spania) în șapte fascicule , considerat de specialiști „cel mai bun dicționar etimologic al limbii române”. Autorul l-a tradus și l-a publicat sub titlul „Dicționar etimologic al limbii române” la editura Saeculum, Buc. 1981. Ciorănescu afirmă că „limba română are o mare ușurință de a forma cuvinte plecând de la onomatopee și
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
anii1907-1944. • Alexandru Ciorănescu: „Diccionario Etimologico Rumano” apărut în 1958 la universitatea din La Laguna (Spania) în șapte fascicule , considerat de specialiști „cel mai bun dicționar etimologic al limbii române”. Autorul l-a tradus și l-a publicat sub titlul „Dicționar etimologic al limbii române” la editura Saeculum, Buc. 1981. Ciorănescu afirmă că „limba română are o mare ușurință de a forma cuvinte plecând de la onomatopee și chiar de la simple interjecții. În ansamblul limbilor romanice numai româna are posibilitatea spontană de a
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
de a acorda interjecției categorie verbală, ba, mai mult, de a-și îmbogăți expresivitatea cu unele infixe și sufixe,practic infinite ca număr” (Prefață la dicționar, pag.10). La fiecare cuvânt redă originea sa cu variantele altor autori de dicționare etimologice . Tributar al teoriei latiniste, nu reușește să dea explicații corecte multor cuvinte, cărora, la multe le atribuie binecunoscuta „origine necunoscută”. Păcat de erudiția și efortul autorului de a da explicații cât mai corecte și mai complete. Prea multe explicații pe
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
a limbii române, determinată de asemănarea cuvintelor românești cu cele latine, precum și de falsa idee că limba geto-dacilor a dispărut complet după cucerirea Daciei. Din această cauză, la celelalte cuvinte care nu aveau corespondent în limba latină, toți autorii dicționarelor etimologice au căutat origini în alte limbi și le-au „găsit” fie în limba slavă, fie din limba popoarelor care au avut contacte cu populațiile de pe teritoriul românesc, fie în limba albaneză (conform teoriei lui Ov. Densușianu), fie alte origini ciudate
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
printre etimologiile DEX-ULUI Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), editat de Academia Română și-a asumat și responsabilitatea „explicării” originii cuvintelor românești. Am văzut în capitolul precedent, că la cuvinte care nu aveau corespondent în limba latină, toți autorii dicționarelor etimologice au căutat origini în alte limbi și le-au atribuit fie în limba slavă, fie din limba popoarelor care au avut contacte cu populațiile de pe teritoriul românesc. Oare, ce voi găsi în DEX referitor la originea cuvintelor românești? Să vedem
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
de ugaritic dkn „bătrân“, corespunzător ebraicului zakan „bătrân“. Lat. cornu, germ. horn, gr. keras-atos, sl. rog., v. ind. cringa „corn de animal“ au legătură cu semitic keren „corn“. C. Tagliavini are dreptate când afirmă: „Numele însuși de Roma, cu toate că cercetările etimologice moderne nu au dus la rezultate concordante și indiscutabile, nu numai că nu este latin, dat nu este probabil nici indo-european“. Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografică: ROMA, LATIUM - DOUA ETIMOLOGII. Ion Cârstoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1397, Anul
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
acest exercițiu zilnic ca pe o rutină și rezultatele nu vor întârzia să apară. Ce eforturi faci pentru a fi fericit? Fericirile care se repetă sunt foarte adesea rodul unei asceze. Nu în sensul creștin de „privare”, ci în sens etimologic, în greacă askesis înseamnă exercițiu. Fericirea nu se decretează, nu se convocă, ci se cultivă și se construiește puțin câte puțin, în timp. La unele persoane, aceste eforturi sunt pur și simplu abia sesizabile, fiindcă au devenit un mod de
PSIHOLOGIA FERICIRII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357295_a_358624]
-
modului cum a disparut consoana g (cf. și bitan = bitang, I. Iordan, Dicționar, p. 64). De aceea noi nu excludem posibilitatea comparării romanescului șotron cu șatran „carou, pătratica“ < șatran < tc. < arab < pers. < sancr. caturanga, de unde s-ar deduce că forma etimologica este șotron, nu șodron. Cum s-a ajuns de la șatran la șotron? 1. Ne putem gândi la influență romanescului șotorong „ciotorong, picior rupt, ciont“ (D. Udrescu, op. cît., p. 44, 258) cu pierderea lui g, amintită mai sus. Să fie
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
ar putea invocă și încer¬carea de evitare a legăturii fonetice a lui șatran cu șatra nomazilor prin a > a > o, favorizată pentru primul a de lipsă accentului. Desigur, nu avem pretenția de a fi epuizat toate posibilitățile de explicare etimologica a cuvântului șotron dar, dacă lucrurile stau aproximativ cum au fost prezen¬țațe, rezultă că forma etimologica este șotron și că șodron este o va¬riantă bazată pe explicația originii cuvântului prin francezul chau¬dron „căldare“, idee inacceptabilă, după părerea
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
prin a > a > o, favorizată pentru primul a de lipsă accentului. Desigur, nu avem pretenția de a fi epuizat toate posibilitățile de explicare etimologica a cuvântului șotron dar, dacă lucrurile stau aproximativ cum au fost prezen¬țațe, rezultă că forma etimologica este șotron și că șodron este o va¬riantă bazată pe explicația originii cuvântului prin francezul chau¬dron „căldare“, idee inacceptabilă, după părerea noastră. Acad. Al.Graur mi-a spus că e de acord cu ipoteza mea în una din
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
nimeni nu e deținătorul adevărului absolut, se întâmplă să mai greșesc și eu ». Despre șotron a scris și prof.univ. Rodica Zafiu în România liberă (2011). Însă eu am publicat acest articol în 1998 în România de azi, Drăgășani, în Dicționar etimologic (2004) și în Eseu despre originea limbilor (2010) ultimele două lucrări le-am trimis și Institutului de Lingvistică din București. Prof. Ion Carstoiu
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
pronunța a=i, pe care le redau prin i cum fac astăzi cei ce nu au această vocală (englezii, francezii) care zic Gromiko, bistro în loc de Gromyko, bystro. Aceeași origine o are sl. rydati „a plânge în hohote“. Deci a este etimologic în râd!? Situația lui rău e asemănătoare cu a lui râde. Curent, se explică prin lat. rivus „idem“, asadar se crede că scrierea actuala rău are pe a neetimologic. Și rău provine de la „soare“ fiind apă curgătoare mare. Astfel, wi
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
Petru se zice Peter. Dar ca verb peter inseamna „a seca” (despre un râu) cu etimologie necunoscută. Propunem să ne gândim la faptul că prin evaporarea apei se văd pietrele: apa trece, pietrele rămân și astfel ne întoarcem la sensul etimologic al lui Petru “piatra”. Și mai ciudat peter are sensul “penis” în argoul englez, explicat cu probabilitate prin prezența silabei pe în peter și penis. Să nu aibă legătură cu armeamul kar “piatra” si țig. kar ‘penis'? Profesor, Ion Cârstoiu
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
cărui principiu este măsura gândului și al cărui accesoriu este vederea limpede. De această bucurie a intelectului e cuprins și profesorul, și elevul. Eliberați de încrâncenarea primilor pași, fiecăruia i se acordă autonomia funcțiunilor minții și, simultan, comunicarea, în sens etimologic, a propriilor descoperiri. Logica internă a textului conduce singură la o accelerare a înțelegerii, fără însă ca individualitatea participanților să fie vătămată în vreun fel. Nu ni se propune un delir, ci o lărgire a brazdei pe care fiecare suntem
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul () [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
scuzabile. Filologia ne învață să ierarhizăm abaterile și să înțelegem că nu e totuna a rosti, de exemplu, „să aibe”, „rochia care am cumpărat-o” și a greși pluralul unui neutru neologic. Încercând să nu intru prea mult în considerații etimologice, precizez doar că pluralul -uri este de origine latină (tempora - timpuri, pectora - piepturi). Acolo unde cuvântul nu este moștenit din latină, pluralul este stabilit efectiv aleatoriu. Așadar, în condițiile acestei instabilități de desinență se ajunge la impunerea unei forme de
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
din latină, pluralul este stabilit efectiv aleatoriu. Așadar, în condițiile acestei instabilități de desinență se ajunge la impunerea unei forme de neutru (cu plural -e sau cu plural -uri), în mod strict convențional, fără să existe vreo motivație logică sau etimologică. De aceea unele neutre se și află în variație liberă (anteturi/antete, maratonuri/maratoane, debușee/debușeuri etc). Îți recomandăm Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor Din dorința de a ne exprima cât mai îngrijit și totodată pedant, s-a
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
acestor schimburi, are loc evoluția culturilor, ele fiind transformate de o continuă amestecare și intrepătrundere a informațiilor (și a genelor), clădind pe tradițiile culturale ale trecutului, dar adaptându-se la modificările impuse de istorie. Componenta “transformantă” este exprimată prin substratul etimologic al termenului “cultură” care provine din cuvântul latin colere: toate sensurile acestui verb (a locui, a cultiva, a împodobi) implică idea unei influențe transformatoare impuse de om, deoarece omul este acela care, în cele din urmă, este principalul artizan al
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
Acasă > Orizont > Meditație > SOARE SFÂNT Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului În Dicționar etimologic,2004 și reluat în Eseu despre originea limbilor,2010,p.227 scriam legat de etimologia lui sfânt următoarele: Există părerea comună că acest cuvânt vine din sl. sventŭ „idem“. Dar același sens îl aveau av. șpanta (că și la sciți
SOARE SFÂNT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340938_a_342267]
-
Acasa > Orizont > Document > PAȘTE - O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1263 din 16 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Paște - o tâlcuire etimologică Cea mai mare sărbătoare creștină - Paște sau Paști - provine din iudaism. Pentru evrei Pesah este sărbătoarea memorială a eliberării lor din
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
Acasa > Orizont > Document > PAȘTE - O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1263 din 16 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Paște - o tâlcuire etimologică Cea mai mare sărbătoare creștină - Paște sau Paști - provine din iudaism. Pentru evrei Pesah este sărbătoarea memorială a eliberării lor din robia egipteană. În Vechiul Testament se indică „așezarea Paștilor“ (Exodul, 12) prin sacrificarea unui miel fără cusur, de parte bărbătească
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
in armeana ik, ak, uk, in greaca aki, in lituaniana, finice, engleza etc. Amintim ca teritoriul statului israelian de azi a facut parte din Imperiul Persan 200 ani (532 - 332 î.H.) Prof. Ion Cârstoiu Referință Bibliografică: Paște - o tâlcuire etimologică / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1263, Anul IV, 16 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
dacoromânisticii este în Academia Română. Pentru aceasta trebuie să reunim și să reconstituim colecția de lucrări dacoromânești intitulat Biblioteca dacoromânească la Biblioteca Academiei Române, să continuăm împreună proiectele începute precum revista Studii și cercetări de dacoromânistică, Enciclopedia Academiei DacoRomâne, Istoria DacoRomânilor, Dicționarul etimologic al limbii dacoromâne, Gramatica limbii dacoromâne, alte lucrări de seamă ale membrilor tuturor organizațiilor cultural -științifice dacoromânești care reprezintă adevărate teze de doctorat în materie, momente de cotitură culturală, descoperiri de seamă, repere fundamentale pentru istoria, cultura și civilizația strămoșilor
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]