649 matches
-
recunoscute ale sistemului categorial sunt următoarele: - orientează rapid caracterizarea, sugerând tipul de probleme ce le poate ridica; - ușurează înțelegerea între specialiști; - relațiile dintre Axa I și II a diagnosticului pot fi identificate mai ușor sprijinindu-se cercetarea științifică privitoare la etiopatogenie, comorbiditate, epidemiologie, tratament, evoluție, prognostic. Limitările sistemului categorial (Widiger, 1991; 1992; 2000; 2005; Livesley, 2000; 2001Ă, deja menționate, sunt: - excesiva concurență a diagnosticelor, majoritatea cazurilor întrunind criterii pentru două, trei sau chiar mai multe categorii. S-au propus soluții în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
menționate principalele modele ce sunt invocate în cazul comorbidităților medicale (LYONS, 1997, DOLAN-SEWELL, 2001Ă: Modelul independenței. Acesta presupune că nu există o relație cauzală sau de risc în co-ocurența tulburărilor în chestiune. Acestea apar împreună întâmplător prin șansă, având o etiopatogenie și o configurație clinică distinctă. Este așa-zisă ipoteză nulă. Deși au o configurație clinică distinctă din toate punctele de vedere, cele două tulburări au o etiopatogenie comună. Aceasta poate fi genetică, biologică, ambientală, psihologică, temperamentală sau o combinație a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în co-ocurența tulburărilor în chestiune. Acestea apar împreună întâmplător prin șansă, având o etiopatogenie și o configurație clinică distinctă. Este așa-zisă ipoteză nulă. Deși au o configurație clinică distinctă din toate punctele de vedere, cele două tulburări au o etiopatogenie comună. Aceasta poate fi genetică, biologică, ambientală, psihologică, temperamentală sau o combinație a acestor factori. Mai e numit modelul „acoperirii” și e similar cu conceptul pluritropiei. Modelul spectrului sau al manifestărilor clinice în grade variate. Se consideră în acest caz
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
antisocială și TP narcisică. Asocierea mai multor tulburări de personalitate diminuă constant eficiența psihoterapiilor de grup (DOLAN și colab., 1995Ă. Psihoterapiile familiale. Este binecunoscut faptul că mediul familial reprezintă simultan un cofactor personogenetic de importanță majoră și unul implicat în etiopatogenia diverselor tulburări ale Axei I. Atributele dominante familiale sunt extrapolate în abilitățile individuale de abordare a conflictelor și în cele suportive (MILLON, 1981, HEAD și colab., 1991Ă. ESPY (1994Ă subliniază câteva din caracteristicile dinamicii mediului familial care se repercută asupra
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
multe monografii remarcabile dedicate diabetului zaharat. În cuprinsul acestora, ca și în cel al majorității monografiilor din literatura străină tratamentului cu insulină îi revine doar o secțiune, fapt de înțeles dacă ținem cont de complexitatea întregii problematici a diabetului zaharat (etiopatogenie, epidemiologie, complicații acute și cronice, tratament dietetic, oral s.a.). Din păcate, deși în multe dintre cărțile de mai sus se găsesc multe (uneori prea multe) algoritmuri și tabele pe baza cărora se fac recomandări de stabilire a dozelor de insulină
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
importantă răscruce în „destinul” diabetului zaharat. După cum am arătat, în 1922, grupul canadian Collip, Macleod, Banting și Best introduc în practica medicală tratamentul insulinic. Evoluția pe această direcție a fost deja schițată. Din insulină, însă, se desprinde și cercetarea vizând etiopatogenia (cauza) diabetului zaharat. O etapă preliminară importantă a fost aceea a descoperirii în 1955 de către Frederick Sanger (128) a secvenței aminoacidice a insulinei și dezvoltarea în 1959 a tehnicii de dozare radioimunologică a insulinei de către Berson și Yallow (24). Himsworth
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
înregistrat un optimism robust, considerându-se că descifrarea patogeniei diabetului zaharat va fi rezolvată curând, anticipându-se iminenta prevenire a bolii (care, spunea un cercetător, „se află chiar aici, după colț”). Progrese s-au făcut: s-a identificat participarea în etiopatogenia bolii și a altor gene, cele mai multe dintre ele incerte sau cu oarecare semnificație numai pentru unele populații. Cât privește prevenția bolii, toate micile sau marile trialuri desfășurate din 1980 până în prezent s-au dovedit lipsite de orice eficiență. Speranțele însă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
2004), grupul EURODIAB-ACE va marca trecerea pe o a doua spirală a sa (sub coordonarea lui G. Soltesz), abordând, pe lotul format din 1988 până în prezent, atât complicațiile cronice diabetice (nefropatia diabetică în primul rând), cât și mortalitatea în T1DM. Etiopatogenia tipului 2 de diabet a cunoscut și ea o evoluție interesantă. Au fost definite progresiv celulele implicate în diabetogeneza acestei forme de boală: celula β pancreatică (care a rămas regina diabetologiei), celula musculară, adipocitul și hepatocitul. Cele două mecanisme fundamentale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
II Factori de risc cardiovascular la pacientul renal II.1. Introducere. Noțiuni de etiopatogenie Complicațiile cardiovasculare reprezintă cauza principală de mortalitate la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală (IRCT), aflați în terapie de supleere renală prin hemodializă (HD) sau dializă peritoneală (DP), ca și la cei cu transplant renal (TR). în SUA, aproximativ 60
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
între baza pulmonului și domul diafragmatic;- pleurezie purulentă scizurală, colecția se află în marea sau mica scizură pe dreapta sau în scizura stângă, fiind delimitată de lobii pulmonari;- pleurezie purulentă apicală, închistarea are loc între domul pleural și apexul pulmonar. Etiopatogenie Agentul patogen microbian rar afectează primar seroasa pleurală, prin însămânțare pe cale hematogenă de la un focar septic situat la distanță (osteomielită, furuncul etc.). Calea hematogenă este contestată de unii autori, care consideră că într-adevăr se poate produce o inoculare septică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
frecvente; varice din displaziile congenitale ale sistemului venos al membrelor inferioare, denumite și congenitale, care apar din copilărie sau adolescență, având o evoluție variabilă, de cele mai multe ori nefavorabilă, cu lipsă de răspuns la tratamentul efectuat și recidive frecvente. 2.2. ETIOPATOGENIA BOLII VARICOASE Studiul patogeniei bolii varicoase prezintă numeroase lacune, deși de-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze, cu multe variante și verigi de legătură între ele. Concepțiile patogenice clasice (Malan, Pugliosi, 1965) pot fi grupate în trei teorii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
între ele. Vasa vasorum dilatate se pot dezvolta mult în exterior și înconjoară vena lezată, imprimându-i un aspect cavernos. Alteori, se pot dezvolta în interior, în grosimea peretelui venos, mai exact în medie, constituind mezoflebita vegetantă. Teoria modernă a etiopatogeniei bolii varicoase consideră ca factorul incriminant este hiperpresiunea venoasă. Această hiperpresiune venoasă determină o serie de reacții inflamatorii sterile responsabile de modificarile venoase (valvă și perete venos) și tegumentare (Lurie et al., 2003, Bergen, Pascarella, 2007, Naoum, Hunter, 2007). Alternanța
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
teorie clasică în parte (Psaila, Melhuish, 1989, Clarke et al., 1992). Dezvoltarea tehnicilor de biologie celulară și moleculară au permis aprofundarea modificărilor structurale ale componentelor tisulare endoteliale, conjunctive și musculare din peretele venos, având drept rezultat un concept modern al etiopatogeniei bolii varicoase (Bergen, Pascarella, 2007). Structurile morfologice la nivelul cărora se instalează leziuni majore sunt tunica intimă și tunica medie. Modificările morfologice principale care caracterizează boala varicoasă sunt rezultatul interferențelor între lezarea endotelială, hipertrofia intimală, prin creșterea matricei extracelulare conjunctive
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de teren (outreach) efectuate de persoane din anturaj (peer education) 2.2.1.3. Politica "zonelor libere" 2.2.2. Substituția cu metadonă 2.2.3. Menținerea pe metadonă 2.2.4. Modele de reformare a prevenției primare 2.3. Etiopatogenia adicțiilor 2.3.1. Aspecte genetice în diverse dependențe 2.3.2. Modelul învățării pozitive ("recompensă cerebrală") 2.3.3. Conceptul de "craving" 2.3.4. Rolul modelelor psihodinamice 2.3.5. Procesul de dezvoltare și apariția dependențelor 2.3
ORDIN nr. 1.142 din 15 septembrie 2004 pentru stabilirea conţinutului-cadru al curriculei de formare profesională a medicilor implicaţi în tratamentul toxicodependenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161291_a_162620]
-
genetice în diverse dependențe 2.3.2. Modelul învățării pozitive ("recompensă cerebrală") 2.3.3. Conceptul de "craving" 2.3.4. Rolul modelelor psihodinamice 2.3.5. Procesul de dezvoltare și apariția dependențelor 2.3.6. Rolul factorilor socioculturali în etiopatogenia adicțiilor 2.4. Descrierea clinică a diverselor dependențe specifice, pe baza următorului cadru: 2.4.1. Aspecte neurobiologice 2.4.2. Aspecte clinice - Intoxicația - Sevrajul - Complicații psihiatrice 2.4.3. Tratament - Detoxifiere - Sevraj - Complicații psihiatrice 2.4.4. Tratamentul profilactic
ORDIN nr. 1.142 din 15 septembrie 2004 pentru stabilirea conţinutului-cadru al curriculei de formare profesională a medicilor implicaţi în tratamentul toxicodependenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161291_a_162620]
-
serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ Fiziologie ● Formarea urinii ● Fiziologie renală ● Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic Tehnici ● Interpretarea electroliților urinari ● Evaluarea oliguriei ● Dozarea medicamentelor în insuficiența renală Patologie ● Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală - Etiopatogenia insuficienței renale acute - Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei) - Leziuni anatomopatologice - Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale). - Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională) - Semnificația
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
de digestie: 5 cazuri. 10. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri. B. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ ȘI URGENȚE MEDICALE: Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Stopul cardio-respiratorie: cauze, atitudine terapeutică. 2. Disfuncții și insuficiențe de organ: etiopatogenie, diagnostic și atitudine terapeutică. 3. Coagularea intravasculară diseminată (fibrinoliza și trombembolismul sistemic): etiopatogenie, diagnostic, atitudine terapeutică. 4. Transfuzia de produse sanguine: accidente și incidente, management. 5. Șocul anafilactic. 6. Reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică. Baremul activităților practice 1. Tehnicile de resuscitare
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
200 cazuri. B. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ ȘI URGENȚE MEDICALE: Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Stopul cardio-respiratorie: cauze, atitudine terapeutică. 2. Disfuncții și insuficiențe de organ: etiopatogenie, diagnostic și atitudine terapeutică. 3. Coagularea intravasculară diseminată (fibrinoliza și trombembolismul sistemic): etiopatogenie, diagnostic, atitudine terapeutică. 4. Transfuzia de produse sanguine: accidente și incidente, management. 5. Șocul anafilactic. 6. Reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică. Baremul activităților practice 1. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 pe manechin. 2. Defibrilarea și cardioversia: 10 cazuri (asistat de specialist
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cardiacă ischemica dureroasă și nedureroasă - 12 ore - Angina stabilă - 2 ore - SCA fără supradenivelare ST - 4 ore - IMA cu supradenivelare ST- 4 ore - Forme nedureroase de boală coronariană - 2 ore 21. Tulburările de ritm - 8 ore 22. Tulburările de conducere - etiopatogenie, diagnostic, tratament, indicațiile de stimulare temporară și permanentă - 4 ore 23. Sincopa și intoleranță ortostatică - 2 ore 24. Moartea subită cardiacă - 2 ore 25. Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii - 6 ore 26. Patologia pericardului - 4 ore 27. Tumori cardiace - 2
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
ritm cardiac: - indicații - tehnici, rezultate 56. Anevrismele aortei toracice: - etiologie - diagnostic - indicații chirurgicale - tehnici chirurgicale 57. Transpoziția de mari vase corectate: - leziuni asociate - diagnostic - indicații chirurgicale 58. Boli congenitale cianotice la adult: - diagnostic - etiologie - indicații și contraindicații chirurgicale 59. Cardiomiopatii: - etiopatogenie - diagnostic - indicații chirurgicale 60. Asistarea mecanică a circulației: a) asistarea stângă exclusivă: ... - balonul de contrapulsație aortică - hemopompa b) asistare dreaptă exclusivă (pompa Biomedicus) ... c) - asistare dreapta - dreapta, stânga - stânga, bivalvulară ... - asistarea cu ventricul artificial (Jarvik, Symbion, Thoratec) d) cordul artificial
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore 4.3. Anul III 4.3.1. Stagiul de Parodontologie: 2 luni 4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 ore Cursuri 1. Etiopatogenia bolilor parodontale 2. Metode de investigație în bolile parodontale 3. Forme clinice ale bolii parodontale 4. Tratamentul complex al bolilor parodontale 5. Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.1
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
practică 4.3.4. Stagiul de Ortodonție, Pedodonție: 1+1 luni = 2 luni 4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 29 ore Cursuri 1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare 2. Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial 3. Dezvoltarea ocluziei 4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare 5. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare 6. Diagnosticul în ortodonție 7. Principii de bază în tratamentul ortodontic 8. Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților 9. Particularități morfologice și de structură
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
de ocluzie Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.5.2. Pregătire practică 4.3.6. Stagiul de Odontoterapie restauratoare: 1 lună 4.3.6.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 Cursuri 1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare 2. Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune 3. Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare 4. Modalități terapeutice
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cu șefii departamentelor de chirurgie generală. - Cursul va fi ținut de cadrele de predare, după o programă care să cuprindă toate aspectele cu care se va confrunta viitorul chirurg specialist în activitatea sa. În cadrul cursului vor fi abordate noțiuni de etiopatogenie, diagnostic, complicații și tehnici chirurgicale. În cadrul tehnicilor chirurgicale se vor prezenta atât tehnicile clasice precum și tehnici moderne de chirurgie laparoscopică și endoscopică. - Stagiul practic va consta în activitate la patul bolnavului, efectuarea unor manevre și tehnici necesare precizării diagnosticului și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
OPERAȚII - Pielolitotomii .............................................. 5 - Ureterolitotomii ............................................ 5 - Nefrectomii ................................................. 5 - Adenomectomii ............................................... 5 - Cura hidrocelului ........................................... 3 - Cura varicocelului .......................................... 3 4. Stagiul de chirurgie oncologică digestivă = 4 luni a/CURS = 4 LUNI - Epidemiologia cancerelor .................................. 2 ore - Noțiuni de oncogeneză ..................................... 4 ore - Biologia cancerelor ....................................... 4 ore - Etiopatogenia bolii canceroase ............................ 2 ore - Clinica bolii canceroase .................................. 4 ore - Tehnici de explorare și diagnostic în cancerologie ........ 2 ore - Anatomie patologică ....................................... 2 ore - Tratamentul complex al cancerelor ......................... 6 ore b/ACTIVITĂȚI PRACTICE - Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor .................. 10 - Interpretarea diverselor metode
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]