473 matches
-
considerat unul din mării clasici ai literaturii române, poet inovator și creator în povestire al realismului magic, operă lui căpătând o binemeritata răspândire. Vasile Voiculescu este o personalitate complexă: într-un singur om se întâlnesc simultan: cărturarul, medicul, educatorul, ziaristul, etnograful și folcloristul și, nu în ultimul rând, scriitorul. La baza creației sale lirice și spirituale, dincolo de asperitățile vieții, stau oamenii pe care i-a cunoscut, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
european ce curge de la vest la est, croindu-și drum pe un pământ sacru, Încărcat, timp de milenii, cu osemintele strămoșilor tuturor țărilor pe care le scaldă. De la rimele lui Hesiod și până la „Romantica” lui Strauss, de la referirile istoricului și etnografului grec Strabon din Amaseia la poetul roman Publius Vergilius Maro, peste Dunăre se Înalță un nimb de artă, un cer estetic În care Își află oglindă vigurosul arbore de apă, ca și neamurile aprige așezate de la izvoare până la vărsare. O
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
foarte bine de ce-a pus-o; și ceea ce ea fizic condamnă la uriciune e și moralicește urât și trebuie să culmineze în Tetzis și în Scarvulis, connaționali ai celor mai mulți dintre roșii. Această opinie nu este numai a mea. Vestitul etnograf francez Lejean contestă acestei rase orice putință de onestitate, iar un autor modern vorbește astfel despre ea: Grecul nu se bucură în România de nume bun. Oamenii avuți dintre ei sunt aproape fără escepție jucători de cărți și de o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
totul nedrept de-a impune României - prin Tractatul de la Berlin - să suporte necondiționat toate defectele numeroasei sale imigrațiuni, defecte ce nu se datoreau tratamentului din România, ci celui suferit în alte țări. D. baron de Helfert, cunoscut ca istoric și etnograf, în colecțiunea etnografică a cărui au apărut și interesanta scriere asupra românilor din Austro-Ungaria, ne dă într-o carte Asupra cestiunii confesionale din Austria următoarele amănunte asupra situației din trecut a evreilor austriaci: Ei trebuiau să poarte petece galbene ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pofesori foarte buni și totodată având mai multe profile: matematică-fizică; biologiechimie; electrotehnică etc. Tot în cadrul liceului au fost organizate unele post- liceale cum ar fi: Contabilitatea Unităților Industriale; post-liceal de asistente; cursuri de maiștri ,etc. OBICEIURI ȘI TRADIȚII Indirect, primii etnografi români care raportează obiceiuri și tradiții nu reușesc să vorbească despre Banat altfel decât despre o regiune care și-a construit propriile reliefuri culturale și care nu poate fi percepută cu fidelitate în ignorarea unei dorințe extreme de interese de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
provizorie. Oamenii se înghesuie, gătesc, spală, aduc apă sau pur și simplu se adună în grupuri cu chipuri nefericite. Pe o oarecare distanță, în toate direcțiile, malul râului a fost lipsit de vegetație. Au adunat tot ce se putea arde. Etnografii pornesc în căutarea conducătorilor, intrând cu grijă în toată acea confuzie, cu pistoalele și puștile pregătite să tragă. Imediat se adună oamenii în jurul lor și deși nu le sunt ostili pe moment, clipa are o anume încordare, o persistență mută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
întreabă Morgan înspăimântat.Unde le sunt colierele Fotse? Unde le sunt pieptenii? Muncitorii sunt îmbrăcați ca oricare dintre țăranii Hausa, nu au nici un însemn specific Fotse. Maistrul lor confirmă că au fost aduși aici din Fotseland, ca să facă muncă obligatorie. Etnografii îi chestionează o vreme, deși aceștia abia le răspund la întrebările obișnuite despre numele lor și clanul căruia îi aparțin. Maistrul, un Yoruba de pe coastă, este uimit că există cineva care vrea să se ducă în ținutul Fotse. — Arătați-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
narațiunilor autobiografice individuale prin studii de profunzime, examinări metodologice și explorări teoretice. Istoria vieții a fost, mult timp, metoda fundamentală a studiilor de teren din antropologie. Așa cum subliniază Spradley (1979), unele istorii ale vieții sunt în mare parte prelucrate de etnografi (în mod frecvent doar 60% din descriere este expusă folosind limbajul și propriile cuvinte ale naratorului), în timp ce altele sunt prezentate în aceeași formă în care au fost înregistrate. Istoria vieții și povestea vieții sunt foarte similare în ceea ce privește aspectele pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de cercetare. Aceasta constituie realitatea lumii povestitorului așa cum o vede el, fiind primul interpret al poveștilor spuse. Prin construcția personală a realității și prin povestirea acesteia, noi, în calitate de cercetători, învățăm ce să le cerem subiecților noștri. Aceasta este noutatea „noii etnografii” (Holstein, Gubrium, 1995). De la înființarea Center for Study of Lives la University of Southern Maine în 1988, am încercat să combin toate aceste interese nu numai pentru a construi punți interdisciplinare, ci și pentru a forma o arhivă de povestiri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de cerbi, oameni, herghelii de cai petrec și cutreieră nemărginiri de spații, viscolite de arșițe și zăpezi, înecate în ierburi și fum de nouri. E un univers halucinant, o Dacie Felix strămutată într-un ev mediu permanent, o lume a etnografului pur și a psihologiei abisale. Lumea lui Voiculescu e premergătoare lumii sadoveniene, cu mult mai veche decât aceasta, este țara de dedesubt”. N. Manolescu se raporta și el la povestirile lui Voiculescu : « Povestirile lui V. Voiculescu sunt opera unui prozator
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
ei din două părți. Prima parte se impune prin valoarea documentară privind apariția Academiei bârlădene - anul 1915 - , inițiatorii - G. Tutoveanu, Tudor Pamfile, Toma Chiricuță -, colaboratorii din faza inițială - Alexandru Vlahuță, aflat în refugiu la Bârlad, Artur Gorovei, celebrul folclorist și etnograf român, I. M. Rașcu, poet simbolist, dramaturgul și prozatorul Victor Ion Popa și Vasile Voiculescu, medic militar, mobilizat în acest oraș - Bârladul. Ion N. Oprea subliniază misiunea Academiei de centru cultural „nu numai pentru Bârlad, ci pentru întreaga Moldovă de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Bosch, medic neamț, condamnat la închisoare în Gulag, Ovidiu Frunză, prietenul din prizonierat al lui Simion Almăjan, fost învățător în satul Arbore din Bucovina de Sud, Dragoș Frunză, fiul lui Ovidiu, pasionat de muzică, Ciprian Frunză, mezinul lui Ovidiu, pasionat etnograf, Familia ucraineană Cozmei, deportată în Gulag, formată din unsprezece persoane (patru generații) din care doar una Vasili Vasilievici Cozmei se mai reîntoarce ca ofițer al Armatei Roșii. Mai apar și: Justin, fiul profesorului Grand, Nicolaï, tânăr medic intern de origine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
spirituală trecând prin diferite etape, începând cu găsirea de teologi dispuși să învețe tehnicile de comunicare media sau a jurnaliștilor deschiși spre aspectul sacru al vieții. Ca număr de jurnaliști familiarizați cu terminologia religioasă, se constată, firesc, o acută lipsă. Etnograful dr. Sanda Larinorescu, fără a avea experiență jurnalistică, amalgamează în textul aceluiași articol discursul religios cu cel al tradițiilor populare. Este adevărat că întrepătrunderea stilurilor discursive este o artă, însă, în spațiul limitat al presei, poate duce la confuzii: "Un
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
precum cel dionisiac, Vasile Pârvan a încercat să minimalizeze complet gestul tranșant al marelui preot : „Podgoriile sacrificate de Deceneus nu vor fi fost nici chiar așa de numeroase, nici prea alese ca neamuri de vinuri” (66, p. 85). în 1985, etnograful Gheorghe Iordache a crezut că hotărârea a fost impusă „de rațiuni de stat” (97), iar Ion Horațiu Crișan a considerat în 1986 că măsura a fost luată nu de Deceneu, ci de Burebista, la îndemnul celui dintâi, „pentru asanarea moravurilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Oarba-n jos“, ca și cum recitatoarea ar fi arătat Înspre sine, exhibîndu-și propriile răni. „CÎtă sensibilitate, suspinase o doamnă. Ce soartă!“ Spectacolul se terminase, puțini mai rămăseseră afară de mine și de ei În sala neîncălzită, Între ceilalți jurizanți, profesori de muzică, etnografi, muzicologi, interpreți de folclor, oameni de teatru. Cedaseră la inimioară În fața lipsei vederii celor de pe scenă, nu mai Întîlniseră un asemenea fenomen În masă, mulțimea orbilor Îi copleșise, sînt sigur că lăcrăma seră la cîte o poezea, la cîte un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Dicționarului limbii române, editat de Academie. În 1970 a apărut lucrarea lui Ion Mușlea și Ovidiu Bîrlea Tipologia folclorului, rezultată din sistematizarea informațiilor de interes etnologic, conținute în răspunsurile la chestionarul propus de Hasdeu; de menționat că cei doi avizați etnografi n-au introdus în lucrarea lor și noțiunile de medicină populară, cu excepția datelor referitoare la holeră, friguri și epilepsie 480. Pentru a împlini acest gol, am procedat la o revizie a celor 18 mari volume păstrate la Secția de manuscrise
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
U.A, istoric al religiilor, de referință; Gheorghe Longinescu, Prof. univ București, catedra chimie; Ion Macridescu, general, Senator legionar; Mihail Manoilescu, economist cunoscut în lume, diplomat, autor de cărți științifice excepționale; Dumitru Mehedinți, general și Senator legionar; Simion Mehedinți, geograf, etnograf, pedagog, literat, Prof. Univ. - București, membru al Academiei Române, „ Cartea creștinismului românesc”(1943) e fundamentală; Vasile Militaru, fabulist; Nicolae, Principele (de Hohenzollern) n. 1903 - m. 1974, fiind autoexilat din țară...; C. Noica, filosof și eseist spiritualist, creator de școală de filosofie
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
un istoric care nu e numai arhivist nu leapădă astfel de documente. Nu socot că Platon a născocit... Totuși vreau să-ți aduc aminte de cercetările moderne nu numai ale oceanografilor și geologilor în cele patru arhipelaguri, dar și ale etnografilor asupra băștinașilor din Canare. Știi că oamenii de-acolo au trei dialecte interesante al căror studiu poate spune destul de mult? Știi că au texte străvechi pe care nici ei, nici savanții nu le pot citi? Știi că există obiceiul de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Ajungem astfel la partea a doua a concluziei de mai sus, la cea de-a doua parafrază. De fapt, nici nu prea este o parafrază jucăușă : chiar a început să-mi scape arta potrivită a observației, tehnica unei necesare „noi etnografii”. În mod clasic, autorul era cel care se deplasa pentru a povesti de acolo. Am fost, am văzut, vă descriu : aceasta se putea chema, generic, etnografie. Adică etno grafie, scrierea Celuilalt pentru uzul unui club mai restrîns sau al unei
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
iar comentatorul este profesorul mara mureșean Mihai Pop, cofondatorul Institutului de Etnografie și Folclor și directorul său de excepție în anii deosebiți ai comunismului. Și Mihai Pop continuă : Tendința de a dispărea a costumului național este un fapt recunoscut de etnografi și sociologi. Ea este strîns legată de fenomenul general al dezagregării vieții sătești. Sînt unele regiuni ale țării unde nici nu mai există costum național. În altele, iarăși, costumul național a devenit haina de sărbătoare a țăranului, jachetul sau smochingul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
N. Oprea - „Zorile, revista liceului”, ajungem la alt capitol ded icat „Personalităților Liceului hușean - cu profiluri și evocări.” Autorii acestor medalioane reușesc să readucă din cărți, fapte și amintiri referitoare la mulți oameni de seamă: Lina Ciobanu - pe Gheorghe Focșa, etnograful și muzeograful; Gheorghe Moraru - pe Constantin Toma, membru corespondent al Academiei Române, un mare biolog, fiu al Boțeștilor; Theodor Codreanu - pe Petru Ioan cu logica „integrală”, o personalitate despre care s a mai amintit; Ion Gh eorghe Pricop - cu „Arcane peste
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de debut al unor științe sociale și comportamentale cum ar fi psihologia, antropologia și sociologia. Sub influența celebrei lucrări a lui Charles Darwin, Expression of Emotions in Man and Animals (1872), și în baza observațiilor culese de unii antropologi și etnografi (E. Westermarck, 1891/1922; F. Boas, 1903; E. Grosse, 1897/1914) despre viața unor triburi izolate din Pacific, Caraibe și Noua Guinee, s-au formulat primele ipoteze cu privire la comportamentul oamenilor de înveșmântare, ornamentare și înfrumusețare a corpului. Astfel, literatura sociologică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
analiza modei și de a le prezenta, pe cât posibil, în ordine cronologică este întemeiat. 1.6. Analiza științifică a modei în România Ca temă principală de reflecție, vestimentația a interesat diverși cercetători, de formație istorici, critici de artă, sociologi și etnografi. Seria studiilor etnografice despre geneza portului popular românesc, structura morfologică și plastico-decorativă a pieselor de bază care compun costumul specific zonelor geografice din România, precum și activitatea muzeografică pentru conservarea acestora este impresionantă (cf. D. Ișfăștoiu și P. Popoiu, 2007, 20-21
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Mai �nt�i pentru c? Le play a fost un inginer minier, altfel spus, un om de teren, care a str?b?țuț Europa din obligă?ie profesional? dar ?i din pl?cere. �n timpul c?l?toriilor a devenit etnograf ?i a �ntreprins cercet?ri bazate pe observarea direct? a mediilor populare ?i pe tipurile de bugete familiale, pe care le-a numit monografii �nainte de a le adună �ntr-o lucrare (L'Ouvrier europ�en, 1855) care, de la publicare, a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
negrilor care afirmă specificitatea experienței lor și diferențele culturale față de direcția centrală a culturii albilor. Lee prezintă modul în care vorbesc, merg, se îmbracă și se comportă negrii, atrăgînd atenția asupra argoului, muzicii, gîndirii și stilului acestora. Filmele sale sînt etnografii puternic reliefate în care negrii de la oraș depășesc obstacolele impuse de către societatea de consum și cea media, ca și pericolele rasismului și ale unui mediu urban opresiv. Rezultatul este o operă care reprezintă într-un mod unic opiniile, vocile, stilurile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]