472 matches
-
de sinteză, în fine oprindu-se la textele rămase în manuscris. În această carte, F. aduce - apreciază unul dintre referenții tezei de doctorat, profesorul G. Ivănescu - „numeroase contribuții de amănunt, dar și o viziune de ansamblu măreață asupra folclorului și etnografului român”. F. participă, individual sau împreună cu studenții filologi, la îmbogățirea Arhivei de Folclor a Facultății din Iași cu materiale din județele Moldovei. SCRIERI: Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
amănunt, dar și o viziune de ansamblu măreață asupra folclorului și etnografului român”. F. participă, individual sau împreună cu studenții filologi, la îmbogățirea Arhivei de Folclor a Facultății din Iași cu materiale din județele Moldovei. SCRIERI: Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
din Iași cu materiale din județele Moldovei. SCRIERI: Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10; Virgiliu Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, AAF, 1991, 336-338; Datcu, Dicț. etnolog., I
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
folclorist și etnograf”, „Pagini bucovinene”, 1987, 9; Ana Berengea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, TR, 1988, 10; Z. Cârlugea, Modelul „Hasdeu”. Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10; Virgiliu Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, AAF, 1991, 336-338; Datcu, Dicț. etnolog., I, 275-276. I.D.
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Mircea Fotea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10; Virgiliu Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, AAF, 1991, 336-338; Datcu, Dicț. etnolog., I, 275-276. I.D.
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
de expresie, tematica motivelor de contaminare, versificație și probleme de compoziție, tipologia subiectului, raportul dintre tradiție și inovație, versiunea baladă, versiunea colind, variantele externe. Așa cum a remarcat Mircea Eliade, „tot ce privește tehnica și problematica folclorică a fost tratat amănunțit”. Etnograful F. își face simțită prezența în toate secțiunile studiului, dar mai cu seamă în subcapitolul Baza etnografică a imaginii nupțiale din Miorița, care - aprecia Ion Mușlea - „a surprins în mod deosebit pe mulți”. Cea de-a cincea secțiune, corpusul de
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
români, despre care spune ca se trag din coloniștii români, si le laudă calitățile de luptători, ca apărători ai țării în fața invaziilor otomane, apreciindu-i deopotrivă pentru agerimea minții și pentru ospitalitate. Cartea este o sursă bogată de informații pentru etnografi, fiindcă memorialistul a descris portul popular (îndeosebi îmbrăcămintea femeilor), interiorul caselor țărănești, prețuind talentul meșterilor populari („Valahii sunt foarte meșteri în orice meserie ... Deprind ușor tot ce văd, si nu e o lucrare manuală să n-o imite, fie industrie
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
aspectele originare, primitive ale folclorului vrâncean. Predilecția pentru folclorul tradițional vine de la Densusianu, care opinase, în Vieața păstorească în poezia noastră populară (I-II, 1922-1923), că geneza etnică a românilor are natură pastorală, opinie care va fi nuanțată de alți etnografi și folcloriști. În Cântăreți și povestitori populari. Câteva criterii asupra monografiei folclorice (1980), D. nu se mai rezumă la texte poetice și își depășește spațiul predilect de cercetare, Vrancea, prin prelungiri în zona Ceahlăului și spre unele localități transilvănene apropiate
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
Iași (1922). După ce funcționează ca profesor titular pentru limba română și limba latină la Liceul de Stat nr. 2 din Cernăuți (1923-1925), face studii de slavistică la universitățile din Varșovia, Lvov și Cracovia, unde a audiat cursuri ale etnologilor și etnografilor Jan St. Bystron, Eugeniusz Frankowski, Adam Fischer, Kazimierz Moszynski și St. Poniatowski (1925-1928). În 1928, la interval de doar câteva luni, obține titlurile de doctor în slavistică și în filosofie la Universitatea din Cracovia. Este profesor secundar la Cernăuți (septembrie
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
opinia autorului, „inepuizabilul rezervor, plin de surprize, al sufletului uman, unde s-au depozitat și au fuzionat toate impresiile culese din viață de nesfârșite șiruri de generații, de-a lungul mileniilor”. Este vorba, firește, de un spirit critic primar, pe etnograf interesându-l rolul acestuia în domeniul culturii, în receptarea noului; manifestându-se ca un spirit critic în germene, el acționează în acord cu fondul autohton ancestral. C. este și autorul unor studii despre eposul versificat românesc. În Contribuție la cronologizarea
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
24 decembrie; E. Russev, Corelația folclor-cronografie, „Nistru”, 1978, 8; A. Hâncu, „O samă de cuvinte”, LA, 1978, 14 septembrie; E. Junghietu, S. Moraru, Noi volume din seria „Creația populară moldovenească”, „Nistru”, 1982, 9; Mircea Fotea, Simeon Florea Marian - folclorist și etnograf, București, 1987, 64-65; Datcu, Dicț. etnolog., I, 171-172. S.M.
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
, Ion (7.IX.1941, Fundulea), etnograf și folclorist. Este fiul Mariei (n. Căprioreanu) și al lui Dumitru Ghinoiu. Urmează Școala Pedagogică (1956-1959) la București și face apoi tot aici studii universitare de geografie (1962-1967). Învățător în comuna Independența (1959-1960) și în Fundulea (1960-1962), devine cercetător științific
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
conduce de la Herder la Jakobson, pe un fir subțire care traversează două secole, plecând de la sursele gândirii naționaliste până în miezul activității teoretice din vârsta structuralistă? De trei ori, de-a lungul acestei istorii, paralelismul gramatical a articulat o poziție de etnograf cu una de teoretician. De fiecare dată când realitatea sa a fost scoasă la suprafață printr-o inițiativă folclorizantă și particularizantă, fenomenul a căpătat și o expresie generalizantă. Herder, Hopkins, Jakobson au făcut aceeași mișcare, deși au fost din ce în ce mai puțin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cazuri", sperând ca prin simpla lor reunire, oricât de depărtate ar fi contextele de origine, se va crea măcar senzația unui răspuns. Primul caz. E vorba de o utilizare a vocabularului sărăciei în domeniul folcloristicii. Încă de la primele mărturii ale etnografilor romantici, în prima jumătate a secolului al XIX-lea apare tema resturilor sau a gunoiului 54. Când se confruntă cu realitatea materiei folclorice, scriitorii simt nevoia să exprime natura ei reziduală: spre dezamăgirea lor, ceea ce găsesc la informatorii populari nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
populară care exploatează refrenic figura mărgăritarelor prin reluarea la intervale regulate a acestui catren: Înșiră-te, mărgărite, Pe lungi fire aurite, Ca o horă luminoasă, Ca povestea mea duioasă. Basmul e frecvent evocat în epoca lui Alecsandri, nu numai de etnografi sau de culegători. Se găsește în culegerea P. Ispirescu din 1882 pe baza unei variante culese în 1876; dar apare de asemenea într-un volum de poezii la D. Bolintineanu în 1858 sau la H. Grandea în 1861 și apoi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
P. Ispirescu din 1882 pe baza unei variante culese în 1876; dar apare de asemenea într-un volum de poezii la D. Bolintineanu în 1858 sau la H. Grandea în 1861 și apoi în volum în 1866120. Semnificația expresiei, binecunoscută etnografilor, e compozițională: motivul mărgăritelor înșirate dictează un ritm al narațiunii și al adăugării de episoade, fără limită de timp sau de lungime. "Înșiră-te mărgărite e refrenul pe care-l repetă povestitoarea de basme (care odată cu povestirea înșiră salbe de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cîrpă și bostanii. Durata proiectului și locul desfășurării Programul educațional se va întinde pe 7 ani: noiembrie 2001- noiembrie 2007. Anual proiectul se desfășoară astfel: o săptămînă alocată vizitării expoziției intitulate „Practici de Sântandrei”, o oră vernisajul expoziției prezentată de etnografii Marcel Lutic și Aurel Istrate de la Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Palatul Culturii Iași, urmate de spectacolul din seara de ajun a Sfîntului Andrei. Locul desfășurării programului Edițiile 2001-2002 și 2004-2006 s-au desfășurat în sala de expoziții
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
arheolog, profesor universitar, Universitatea de Vest, Timișoara; 2. domnului Diaconu Petre, arheolog, București; 3. domnului Glodariu I. Ioan, arheolog, profesor universitar, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca; 4. domnului Gudea Gh. Nicolae, arheolog, profesor universitar, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca; 5. doamnei Pavel Emilia, istoric, etnograf, Iași; 6. domnului Popilian D. Gheorghe, arheolog, Craiova, județul Dolj; 7. doamnei Roșu Șt. Georgeta, muzeograf, director al Muzeului Țăranului Român, București; 8. domnului Sanie Silviu, cercetător științific, director al Muzeului Evreiesc din Iași; 9. doamnei Sinigalia L. Tereza Irene
DECRET nr. 40 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155945_a_157274]
-
Naturii, Constanța; 13. doamnei Pușcașu C. Voica Maria, arheolog, București; 14. domnului Rezachevici Constantin, cercetător științific, Institutul de Istorie "N. Iorga", București; 15. doamnei Schatz Fl. Elena Maria, profesor, Institutul pentru Memorie Culturală, București; 16. doamnei Stoica Gh. Georgeta Natalița, etnograf, director general al Muzeului Național al Statului "Dimitrie Gusti" București. Articolul 4 Se conferă Medalia Meritul Cultural clasa I, Categoria H - "Cercetarea științifică", următorilor: 1. domnului Barabaș R. Neculai, cercetător științific, Complexul Muzeal de Științele Naturii "Ion Borcea", Bacău; 2
DECRET nr. 40 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155945_a_157274]
-
Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria E - "Patrimoniul cultural național", următorilor: 1. domnului Boldura I. Oliviu, pictor restaurator, profesor universitar, București; 2. doamnei Bratuleanu G. I. Anca, arhitect, profesor universitar, București; 3. domnului Bucur I. Corneliu, etnograf, director general, Complexul Muzeal Național "Astra", Sibiu; 4. doamnei Carp N. Cerna, arhitect, București; 5. domnului Davidescu M. Mișu, arheolog-muzeograf,Deva, județul Hunedoara; 6. domnului Machat Christoph, istoric de artă, Republica Federală Germania; 7. doamnei Marcu G. Aurora, biolog, director
DECRET nr. 37 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155971_a_157300]
-
istoric, arheolog, Complexul Muzeal Arad; - doamnei Buzilă O. Adriana, cercetător științific, Muzeul Banatului, Timișoara; - doamnei Crișan Eva, muzeograf, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca; - domnului Croitoru Mihai, fizician, restaurator, Complexul Muzeal Național "Moldova", Iași; - domnului Dinușă C. Ionel, istoric, etnograf, București; - domnului Drașovean N. Florin, cercetător științific, Muzeul Banatului, Timișoara; - doamnei Drăgoi Livia, istoric de artă, director, Muzeul Național de Artă Cluj-Napoca; - doamnei Ionuc Adriana, istoric, conferențiar universitar, Iași; - domnului Gorduza D. Victor, muzeograf, Muzeul de Mineralogie, Baia Mare; - doamnei Pescaru
DECRET nr. 211 din 2 aprilie 2004 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157029_a_158358]