2,623 matches
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017 Toate Articolele Autorului CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI Folclorul, sau creația culturii populare, a reprezentat întotdeauna, pentru orice popor, un etalon al
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017 Toate Articolele Autorului CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI Folclorul, sau creația culturii populare, a reprezentat întotdeauna, pentru orice popor, un etalon al valorilor moral-creștine și mai ales istorice, o arhivă a limbii vorbite ale cărei ecouri din trecut se fac auzite în prezent pentru a se
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
fără îndoială, Ovidiu Bârlea, fiu de țăran din Munții Apuseni, născut la data de 13 august 1917 la Mogoș (jud.Alba) și trecut în lumea îngerilor la data de 07.01.1990 la Cluj-Napoca. Un cadru mai potrivit decât Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, în care să fie sărbătorit anul acesta centenarul Ovidiu Bârlea, nu ar fi existat. Printre exponatele care povestesc despre cultura tradițională specific transilvăneană, la data de 25 martie 2017, iubitorii de folclor și mai ales locuitori
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
a cercetărilor de teren din zona Munților Apuseni, primind numele de „Ovidiu Bârlea și buciumanii”. „Vinovați” de organizarea întâlnirii cu istoria și cultura prin prisma operelor semnate de Ovidiu Bârlea s-au făcut Asociația „Baia Domnilor” din Bucium și Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca. Evenimentul a debutat prin cuvântul de bun venit adresat de domnul Tudor Sălăgean, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, care a a făcut un scurt istoric al muzeului cu sublinierea importanței istorice a clădirii, amintind din
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
și cultura prin prisma operelor semnate de Ovidiu Bârlea s-au făcut Asociația „Baia Domnilor” din Bucium și Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca. Evenimentul a debutat prin cuvântul de bun venit adresat de domnul Tudor Sălăgean, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, care a a făcut un scurt istoric al muzeului cu sublinierea importanței istorice a clădirii, amintind din suita evenimentelor pe care aceasta le-a găzduit întâlnirile Dietei din Transilvania și cel de-al doilea Congres al ASTREI. Devenit
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
că întreaga muncă a lui Ovidiu Bârlea de culegere și de interpretare a folclorului din Munții Apuseni va avea asigurate toate premisele de continuitate și permanență. Mihaela Rașcu - Liga Scriitorilor Români - Filiala Mureș Referință Bibliografică: CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2281, Anul VII, 30 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
vrâncean încheagă prin „Apusul îngerilor” o nouă reușită carte de proză scurtă. Prin împletirea diverselor epoci, autorul construiește pas cu pas un vitraliu viu al societății românești, cu precădere al celei rurale, cartea putând căpăta valoarea unui document cu valențe etnografice. În esență o carte viguroasă care, printre ițele împletite cu meșteșug și derulate cu suficient tact, rezonează cu un vibrato liric special, evident mai ales în descrierea locurilor ori schițarea personajelor. Există, în aproape fiecare povestire, un moment în care
„APUSUL ÎNGERILOR(POVESTIRI)” DE ION LAZĂR DA COZA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370919_a_372248]
-
evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu, unica fiică a unui negustor bogat, este o adevărată pagină etnografică. Cununia religioasă se desfășoară la biserică, după tipic, drumul până acolo și înapoi se face cu trăsurile trase de cai împodobiți cu panglici roșii și clopoței. Se insistă asupra ținutei mirilor. Îmbrăcămintea acestora, de calitate și de bun gust, scoate
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
1928), Sentimentul religios în poezia poporeană, Editura Tipografia Centralei Cooperativelor de Producție și Consum, Chișinău. Ghinoiu, Ion, (2008), Mică enciclopedie de tradiții românești, Editura Agora, București. Ghinoiu, Ion, (2002), Sărbători și obiceiuri românești, Editura Elion, București. Ghinoiu, Ion, (2003), Atlasul etnografic român, Editura Academiei și Editura Monitorul Oficial, București. Ghinoiu, Ion, (1999), Zile și mituri: calendarul țăranului român 2000, Editura Fundației PRO, București. Eminescu, Mihai, (2000), Opere, vol.5, Literatura populară, Editura Grai și Suflet, București. Ibrăileanu, Garabet, (1970), Spiritul critic
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început să o studieze. A aflat că este prima noastră icoană, apărută înaintea celei bizantine. Este delimitată în zona etnografică Gorj-Dolj-Argeș-Dâmbovița, locul ei fiind în jurul vetrei și focului deschis, folosită ca scut spiritual, să nu ia casa foc și să nu intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
din discuția preot-meșter, mai exact din cerința preotului de a-i fi executată o cruce: „Meștere, fă-mi și mie o cruce, cam așa să fie”. Se face o schiță și din puterea creatoare a fiecărui meșter în toate zonele etnografice naționale există o varietate de forme, toate respectând canonul principal. Pe ele scrie: IS- DC și NI-KA. Crucile de mână pot fi clasificate în trei mari zone etnografice: Moldova, Muntenia și Transilvania. Ele sunt cu o cruce sau cu
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
schiță și din puterea creatoare a fiecărui meșter în toate zonele etnografice naționale există o varietate de forme, toate respectând canonul principal. Pe ele scrie: IS- DC și NI-KA. Crucile de mână pot fi clasificate în trei mari zone etnografice: Moldova, Muntenia și Transilvania. Ele sunt cu o cruce sau cu trei cruci, simbolul Sfintei Treimi. Crucile din Moldova se găsesc de la trecerea Milcovului până la graniță, au formă de treflă ce reprezintă Sfânta Treime și ca element definitoriu monograma IH
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
îndrăgit realizator de emisiuni, răspunsul ar fi aproape unanim: Doamna Mărioara Murărescu - cea care și-a legat numele, până la identificare, cu tezaurul folcloric românesc, devenit emblemă a țării. Munca de cercetător etnofolcloric, de culegător al cântecelor vechi purtând pecetea regiunilor etnografice, echivalentă cu munca de alegere a boabelor de aur din munții de nisip, a fost rezultatul dragostei pentru tot ce-i românesc, dovada autentică a unui patriotism manifest, fără limite, sub semnul unei activități frenetice, creatoare și integratoare a României
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
gândire estetică a adus fonduri europene spre a înfrumuseța Buneștiul cu satele-i aferente, dar și o valoroasă contribuție la apărarea tradițiilor bucovinene din partea locului, cât și promovarea oamenilor talentați de aici, prin înființarea în satul Petia a unui Muzeu Etnografic și Biblioteca Mihai Leonte. Iată cum acest bun gospodar, domnul Gheorghe Beraru, la începutul acestei toamne a sfințit locul și cultura, făcând tot ce i-a stat în putință dar conștientizând - cred eu - că mintea fiecăruia, fără încălzirea inimii pentru
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL, DAR ŞI CULTURA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353096_a_354425]
-
la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar această zonă poartă cu semeție și urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarța de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabilă. Această zonă etnografică prezintă numeroase enigme, dar și valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste bijuterii ale plaiurilor codrenești. Biserica de lemn Arduzel a fost construită în anul 1650 la Gârdani, de credincioșii de aici. De acolo a
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
PORȚILOR DE FIER. Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 858 din 07 mai 2013 Toate Articolele Autorului Varvara Magdalena Măneanu Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. II Ciupage din Clisura Dunării Autorii studiului Zonei etnografice Mehedinți, din 1982, referindu-se la valea Dunării din amonte de Drobeta Tr Severin, aratau că aceasta diferă de descrierea lui Al. Vlahuță din 1900, deoarece aici totul poartă amprenta noului,1apărut un urma refacerii asezărilor care au fost afectate
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
Porțile de Fier I. ”O asemenea impresie lasă peisajul din jurul Orșovei și în special cel din Cazanele Dunării, unde și-au stabilit vetrele locuitorii din Jupalnic, Tufări, Coramnic, Eșelnița, Dubova și Ogradena și pe care le numim datorită unității lor etnografice Microzona Orșova.’’ 2Vom vedea că accesul oamenilor acestor așezări la căile de comunicație fluviale, pe traseul Defileului Dunării, precum și procesul de strămutare al localităților ce a dus la modificarea peisajului, a determinat și influențe, particularități de croi la unele piese
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
Tr Severin, 2012, 230 p. Deși aflat într-un amplu proces de reabilitare a clădirii ce vă adăposti sediul principal și sălile de expoziție ale Muzeul Regiunii Porțile de Fier, colectivul Secției de Artă Populară, a continuat muncă de cercetare etnografica a județului Mehedinți sau a Olteniei, a patrimoniului muzeal în vederea unei noi valorificări în Expoziția de bază ce urmează a fi organizată după terminarea lucrărilor de reabilitare. Schimbul de experiență muzeologica, de idei cu muzeografi din județele limitrofe sau din
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
sau din București, în cadrul Simpozionului secției de Artă Populară organizat anual și acum s-au concretizat în volumul Drobeta, Seria Etnografie, apărut în 2012. Că și în alți ani semnează materiale și studii nume de prestigiu din cercetarea socioumană și etnografica românească actuala, precum: Marcela Bratiloveanu Popilian, care investighează reminiscențe ale unor culte străvechi în zonele casrpato-danubiene, vizibile chiar și azi la sărbătoarea de Sf.Gheorghe(în recuzita,ramurile verzi de salcie, practici, ungerea cu usturoi a tuturor intrărilor, fumigații, efectuarea
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
păscut, etc.) considerată că moment de instaurare unei noi ordini agropastorale când capacitatea vegetalului înverzit influențează pozitiv sporul gospodăriilor și protejează habitatul uman, caracterinzând Sf.Gheorghe din această perspectivă foarte plastic, distribuitor de bunăstare. Istroromanii în lumina investigațiilor istoriografice și etnografice de Lucian Robu, aduce în actualitate cercetările pe această temă efectuate de înantași iluștri precum Ioan Maiorescu, Teodor Burada, Leca Morariu, Emil Riegler, Traian Cantemir, subliniind dinamismul demersurilor științifice de investigare a istroromanilor, cât și complexitatea acestora care indică un
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
M.Măneanu, Chirilă Enescu, cuaspecte legate de viață spirituală a unor comunități rurale, completează imaginea satului românesc de la sf. Sec. al-XIX-lea prima jumătate a sec XX, cu noi aspecte. La acestea se alătură prin Contribuții la un repertoriu al fotografiei etnografice mehedințene din perioada interbelică, de Ecaterina Bosoancă, Valeria Păunescu un prețios catalog de fotografii de epocă din arealul zonei Mehedinți sauCinci variante mehedințene de balade despre Ghiță Cătănuța, Bujor și Muscu, Tudorel, care prin publicarea lor de către Nicolae Chipurici îmbogoțesc
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
finalizarea organizării expoziției memoriale, pavilionare, dedicată acestei personaltăți, cu sprijinul riguros științific al secției de Etnografie și al Laboratorului de Restaurare-Conservare din cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier, iar pe de altă parte Titu Dinuț realizează o prezentare a colecției istorico etnografice moștenita de Școală din Șișești unde a funcționat profesorul Dragoș Ebetiuc. În Muzeul școlar de Istorie Dragoș Ebetiuc din Șișești-Mehedinți se arată că acesta își are începuturile din 1938 din inițiativa învățătoarei Al. Fortuneanu și directorul Ioan Gionea, a fost
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
românești precum și multe lucruri unicat din acest domeniu: marame, catrințe și costume populare naționale ce au peste 100 de ani (opinia specialiștilor), ițari cu croiala autentică, cingători și bete țesute la război , etc. O minunată “ladă de zestre” și moștenire etnografică prețioasă pe care Neculai Vatamanu o păstrează cu pioșenie în dulapul de lemn negru din holul casei sale în speranța că se va găsi cineva car să-l sprijine în a da o utilizare cât mai bună acestei comori. Ca
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]
-
la care s-au consacrat mari cineaști români, cum ar fi: Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristian Mitulescu, și alții. În anul 2009 a primit din partea Academiei Române, premiul „Aristizza Romanescu”, pentru creația artistică și activitatea didactică. Începând cu documentare etnografice și continuând cu filme artistice sau tv, în toată activitatea sa a colaborat cu o întreagă constelație de stele ale actoriei românești, cum ar fi: Ernest Maftei, Ștefan Ciubotărașu, Florian Pitiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Margareta Pâslaru, George Mihăiță, Mircea
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
malul râului Răut, afluentul drept al Nistrului, pe teritoriul comunei Trebujeni, în raionul Orhei. Este unul din cele mai importante situri culturale ale Republicii Moldova, impresionant atât prin peisajul unic format de Valea Răutului, cât și sub raport arheologic, arhitectonic, religios, etnografic. Apele râului Răut au format aici două promontorii: Peștera și Butuceni, la care se adaugă încă trei adiacente: Potarca, Selitra, Scoc și se remarcă prin numeroase meandre, dintre care cele mai interesante sunt: Mihăilașa, Peștera, Butuceni. La poalele promontoriului curge
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]