1,763 matches
-
însoțită și de un CD cu imagini și piese muzicale, care o îmbogățește în informație, lucrarea este modernă, surprinde și te îndeamnă la o clipă de reflecție. Ca într-o rugăciune. Am citit, de-a lungul vremii destule cărți de etnografie și folclor, unele chiar volume impresionanate prin transcendența pe care o făceau cu lumea care a fost și cea care este, dar, recunosc că, nici una dintre aceste lecturi nu a avut darul de a mă emoționa precum cartea de față
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]
-
a mă întreba dacă la istorie - știa că sunt profesor de istorie la o școală în localitatea natală - am făcut în facultate și despre triburile amerindiene. I-am răspuns că nesemnificativ și tangențial, la cursuri precum “Istoria Comunei Primitive” sau “Etnografie”, în anul I, adică acum aproape 40 de ani. “Nici noi la teologie nu am făcut, însă pasiunea și mai târziu nevoia m-a adus în situația de a le cerceta istoria îndeaproape. Ca să-i înțeleg mai bine, să le
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a devenit cu timpul, în limba română
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
de demolarea cu buldozerul a zidului cetății dacice pe o porțiune de 30 de metri. În articolul „Cine își permite să distrugă și să înstrăineze dovezile dăinuirii și continuității neamului românesc? “ Articolele lui Lazăr Lădariu sunt adevărate studii de istorie, etnografie, geografie, lingvistică, folclor, literatură, eseuri în care înglobează, cu profesionalism, instrucția teoretică, dar și a cunoașterii clădite pe lecturi serioase, pe cunoașterea vieții și mai ales pe dragostea de țară, neam, Limba Română, și istoria spațiului dintre Danubius, Carpați și
CUVÂNTUL ÎN SLUJBA ADEVĂRULUI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352464_a_353793]
-
București - afirmă că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea; lingvistul Lazăr Șăineanu propune analogia cu „dragu-bete”, sufixul „bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”; etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie din Moldova prezintă etimologia acestei sărbători populare considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă de care spuneam că este celebrată pe 24 februarie și care în limba slavă se numește „Glavo-Obretenia”. Românii ar
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
de peste an (1997) asociază și el numele de Dragobete cu personajul din mitologia populară românească - zeu al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești - identificat cu Cupidon (la romani) și cu Eros (la greci). Ovidiu Focșa etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat: „despre Dragobete se crede că este un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renaștere a naturii”. Unii afirmă că ar data dinaintea apariției creștinismului. În mitologia dacilor, Dragobetele ar
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
Umor "Zâmbete în Prier" este organizat de Casa de Cultură Vișeu de Sus, Cenaclul de Satiră și Umor "Pupăza" al instituției, Consiliul Local și Primăria Vișeu de Sus, Asociația Cultural-Turistică "Hiperboreea", Despărțământul Vișeu-Iza al Astrei și Muzeul de Istorie și Etnografie Vișeu de Sus. Anca GOJA Baia Mare Ianuarie 2012 Referință Bibliografică: A X-A EDIȚIE A FESTIVALULUI NAȚIONAL DE SATIRĂ ȘI UMOR „ZÂMBETE ÎN PRIER” DE LA VIȘEUL DE SUS / Anca Goja : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 400, Anul II, 04
A X-A EDIŢIE A FESTIVALULUI NAŢIONAL DE SATIRĂ ŞI UMOR „ZÂMBETE ÎN PRIER” DE LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346640_a_347969]
-
prin Poșta Română în ziua de 16 oct. 2012 și publicată aici cu consimțământul autorului său, scriitor și muzeograf, căruia îi mulțumesc din suflet și în acest context! ( Ioan Grămadă, bunul și dragul meu prieten, este ctitorul propriului muzeu de etnografie din Câmpulung Moldovenesc - Est, în ale cărui încăperi sunt plăcut expuse peste OPT mii de articole, foarte multe cu vechime de peste o sută ori două sute de ani, constituind o întreagă istorie a gospodăriei, vieții, culturii și spiritualității bucovinene!) NOTĂ - 2
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351238_a_352567]
-
de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității din Craiova. 2004- Absolvă Facultatea de Arte Plastice (Grafică), din cadrul Universității Naționale de Arte București. EXPOZIȚII PERSONALE ȘI COLECTIVE 1996-1999- Grafică și pictură, Galeriile ,,Cromatic”, Craiova 1999,2000- Pictură, Muzeul de Arta și Etnografie ,,Palatul Marincu”, Calafat 2002- Gravură, ,,Artjazz Club”, București 2003- Desen, ,,Atelier 35”, București 2003- Grafică, Sala Radio (Societatea Română de Radiodifuziune), București 2004- Grafică, Palatul Mogoșoaia, București 2004- Grafică, Casa Americii Latine, București 2004-2005- Grafică, Expoziții organizate de Biroul de
DORU CRISTIAN DELIU – GRAFICIAN, PICTOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345743_a_347072]
-
să ții legătura cu mine, și transmite-i d-lui profesor Gavril Prunoiu felicitări. Trebuie să fie mândru cu o așa artistă... Ce zici Steluța? Eugenia, îți place de oltencuță? (cele două doamne erau profesoarele Steluța Popa de la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu" și Eugenia Florea, redactor muzical la Societatea de Radio România). Mi-a dat cartea de vizită, și în timp ce-i mulțumeam am simțit cum broboane de transpirație mi-au înrourat fruntea. Eram cu adevărat fericită, iar acel
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
fost invitată să cânt din „Culegerile folclorice" ale genialului profesor-compozitor-etnomuzicolog Constantin Brăiloiu, lucrări pe care le-am primit de la profesorii mei, Steluța Popa și Gruia Stoia, cu care am studiat, perfecționându-mi stilul. Primind îndrumarea acestor eminenți dascăli în domeniul etnografiei și folclorului, am reușit să înțeleg în profunzime cântecul gorjenesc, să trăiesc starea de spirit a omului de la țară care-și cântă dorurile, iubirea și speranța în zile cu soare, în obținerea de recolte bogate, de-a fi mândru și
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
provenite din satele de sub munte din Mehedinți, păstrate în colecțiile Muzeului Regiunii Porșilor de Fier. Note 1. Măneanu Varvara Magdalena, Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier.1 Ciupage din Plaiul Cloșani, în Drobeta, vol. XXI, seria Etnografie, Editura EUC, Drobeta Tr Severin, 2011, p. 64-87; Idem, Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier.2. Ciupage din Clisura Dunării,în Drobeta, vol. XXII, seria Etnografie, Editura EUC, Drobeta Tr Severin, 2012, p.165-182 2. Din
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
1 Ciupage din Plaiul Cloșani, în Drobeta, vol. XXI, seria Etnografie, Editura EUC, Drobeta Tr Severin, 2011, p. 64-87; Idem, Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier.2. Ciupage din Clisura Dunării,în Drobeta, vol. XXII, seria Etnografie, Editura EUC, Drobeta Tr Severin, 2012, p.165-182 2. Din satul Balta provin 25 de ciupage, iar din satele ce țin de comuna Balta există un număr nesemnificativ de piese : Sfodea( 1), Prejna (1), Costești (1), în timp ce din Gornovița și
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
bună ziua pe unde am trecut. Pentru diugani am reușit să realizez trei ediții ale sărbătorii satului și chiar o nuntă tradițională, după 30 de ani. Cu dorul țarinei transilvane în suflet de român, mi-am dedicat mare parte din timp etnografiei și folclorului într-un timp în care colegii de generație se arată atrași de valorile culturii străinilor. M-am născut la 10 iulie 1979, și cred că am făcut deja acel tur de forță prin care viața însăși l-a
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
o frumusețe și acuratețecare merită să fie consemnate: Marele Canion este adânc cioplit de mâna Maestrului, este un abis al tăcerii deschis în deșert; este tot timpul înscris în roca goală, este cartea pământului ... Despre indienii Navajo - a căror istorie, etnografie și știință, organizare social-tribală și cunoaștere am studiat-o chiar în vara venirii mele aici, dintr-un motiv la început aleatoriu, o brodeală cu anumite presentimente care m-au făcut și pe mine curios, pe care nu știam sau credeam
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
pe care o depune în slujba oamenilor și a cetățenilor, așa precum noi, jandarmii. De asta mi-am dorit să fie și dumnealui alături! Are cărți de poezie extrem de valoroase, are cărți și studii de cercetare în domeniul etnologiei și etnografiei. Dumnealui a făcut frumos trecerea de la folclor la literatură, sau de la literatură la folclor - sensibil, nobil, elegant. Vă mulțumesc, domnilor, tuturor, indiferent cum sau care a fost ordinea provocării la discuție. Vă mulțumesc pentru că v-ați rupt din timpul dumneavoastră
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
să ne semnaleze cât mai curând, pentru a mai putea să-i onorăm comanda. Volumul acesta cuprinde materialele cuprinse în revista „Biserica Ortodoxă Română” în perioada 1784-2004 din următoarele domenii: Istoria Universală, Istoria Bisericii Universale, Ecumenism, Bizantinologe, Patrologie, Istoria Religiilor, Etnografia și Folclorul. • 5. Nicolae Iorga, așa cum l-au cunoscut, Bârda, Editura Cuget, 2012, 272 pag., 20 lei; Lucrarea este rodul unor căutări desfășurate în ultimii treizeci de ani. Nenumărate scrisori și mesaje am adresat de-a lungul celor trei decenii
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
Din 14 septembrie până pe 21 octombrie, la Sala Foaier, suntem invitați la expoziția Oale și ulcele. Din 17 septembrie până pe 5 februarie 2012, la Sala Oaspeți v-a fi deschisă expoziția Pe aripile timpului, realizată în colaborare cu Muzeul de Etnografie din Geneva și cu Ambasada Confederației Elvețiene în România. Duminică, 18 septembrie, la sfârșitul evenimentului Zilele Muzeului Țăranului,suntem invitați la iarbă verde, la Herești de Girugiu, la Casa de Piatră Udriște și Cazan Năsturel Herescu. Programul Zilelor Muzeului Țăranului
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
rodul suferinței și harul bucuriei au cules toate aceste mărgăritare divine de pe chipul împărătesei dumnezeiești al Fecioarei Maria. Ernest Bernea Ernest Bernea, focșeneanul nostru de aur, naționalistul creștin-ortodox a fost și este o culme a filosofiei, a sociologiei și a etnografiei românești-universale. Dublu licențiat în Filosofie și Litere al Universității București și-a desăvârșit studiile postuniversitare în Sociologie și Istoria Religiilor la Paris și pe cele de Filosofie la Freiburg. A fost cercetător al Institutului Social Român, conferențiar la Catedra de
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
capitolul dedicat acestuia (Pelerin prin amintiri în vatra milenară). Scriitoarea și-a gândit cartea în mai multe capitole referitoare la geografia, demografia, istoria comunei în diferite epoci, din Antichitate până în zilele noastre, instituțiile comunale, obiceiurile și tradițiile populare specifice, folclorul, etnografia, personalitățile comunei, arborele genealogic al familiei sale. Impresionează, cu deosebire, multitudinea datelor, urmare a unei bogate și asidue documentări științifice, a convorbirilor cu oamenii locului, a experienței personale. Exegeta are prilejul de a constata că această „monografie afectivă cu multe
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
și consecvent autor ), Ileana Cornelia Neaga, comuna Crișan, județul Hunedoara 2) Premiul tinereții (cel mai tânar colaborator) Sebastian Grumăzescu , Onești, județul Bacău 3) Premiul publicistic (pentru cea mai reușită carte publicată) Nicolina Petrov, Tg.Frumos, județul Iași - pentru volumul “Regina etnografiei românești”, Editura Pim, Iași 4) Premiul de originalitalitate Ileana Cornelia Neaga, comuna Crișan, județul Hunedoara - pentru creație lirică în grai bănățean 5) Premiul de excelență (pentru expresivitate și măiestrie literară) Vasile Neagu - Scânteianu, Slobozia, Ialomița 6) Premiul Art-EI pentru colaborare
CÂŞTIGÃTORII REVISTEI “EXPRESIA IDEII”, 2016 de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370773_a_372102]
-
Aspecte socio-economice și demografice ale stratificării. Factorii socio-economici determinanți ai constituirii clasei de mijloc’’, respectiv ’’Aspecte mediatice, socio-juridice, politice și culturale ale stratificării’’, a avut loc și o Masă rotundă de totalizare, dar și o excursie la Muzeul Național de Etnografie și istorie Naturală din Chișinău. Au fost nu mai puțin de 66 comunicări care au trezit interesul asistenței, până la urmă un util schimb de idei și experință, s-au căutat și găsit soluții la tema generală, dar cel mai important
LA CHIŞINĂU O IMPORTANTĂ CONFERINŢĂ ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ DE PROF.UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362555_a_363884]
-
mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a devenit cu timpul, în limba română
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]